Paul Acatrini, Cult Research: Tinerii din generaţia Z au cea mai mare încredere în…

Tinerii din generaţia Z sunt cei mai încrezători în propriile cunoştinţe financiare, dar şi cei care obţin cele mai slabe rezultate atunci când aceste cunoştinţe sunt evaluate. La polul opus se află persoanele cu vârste între 50 şi 65 de ani, care, deşi au mai puţină încredere în propriile competenţe, înregistrează cele mai bune scoruri de educaţie financiară, spune Paul Acatrini, Research Director, Sociologist & Managing Partner, Cult Research.

„Când am făcut o paralelă cu Eurobarometrul privind educaţia financiară, am măsurat două lucruri: încrederea în propriul nivel de cunoştinţe şi cunoştinţele reale. Am constatat că cea mai mare discrepanţă apare în cazul generaţiei Z. Tinerii au cea mai mare încredere în propriile abilităţi, dar obţin cel mai mic scor de educaţie financiară. În schimb, persoanele cu vârste între 50 şi 65 de ani înregistrează cele mai bune rezultate, deşi au un nivel de încredere mai scăzut în propriile cunoştinţe”, a declarat Paul Acatrini în cadrul evenimentului KRUK Summit of Now – TRAIECTORIA FINANCIARĂ A DECIZIILOR.

Ce a mai spus Paul Acatrini

♦ La Cult Research am dezvoltat un instrument numit Barometrul României Responsabile, prin care am segmentat populaţia activă în patru categorii, pe baza unei grile de evaluare care cuprinde mai multe dimensiuni, de la percepţia asupra propriei stări fizice până la conştiinţa socială şi morală. Nu am aplicat încă acest instrument în mod specific asupra comportamentului financiar, dar ne propunem să facem acest lucru în viitor. Profilurile identificate prezintă însă caracteristici relevante şi din această perspectivă.

♦ Prima categorie este cea a avangardiştilor sociali, care reprezintă aproximativ 25-30% din populaţia activă a României. Sunt persoane deschise către educaţie şi responsabilitate socială, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia financiară. Sunt mai preocupate de viitor, nu se bazează exclusiv pe stat sau pe pensia publică şi caută soluţii pentru a-şi asigura stabilitatea financiară pe termen lung, de la fonduri de pensii private până la dezvoltarea unor surse de venit pasiv

 

♦ A doua categorie este cea a persoanelor centrate pe sine, oameni care au reuşit, uneori rapid, în România ultimilor 30 de ani şi pentru care statutul social contează foarte mult. Acest lucru se reflectă şi în comportamentul de consum: îşi cumpără maşini scumpe, pot avea rate mai mari pentru maşină decât pentru locuinţă sau ajung să cheltuiască mai mult pentru astfel de achiziţii decât pentru educaţia copiilor. Este un comportament orientat către vizibilitate şi validare socială, pe care îl întâlnim inclusiv în rândul unor tineri din generaţia Z, pentru care un telefon scump sau participarea la un festival pot deveni priorităţi

♦ A treia categorie este cea a spectatorilor sociali, persoane mai vulnerabile, care sunt foarte preocupate de crizele politice şi sociale, dar care nu îşi fac neapărat un plan financiar nici măcar pentru următoarele una-două luni. Sunt influenţate puternic de temerile generate de evenimentele din jur, în timp ce preocupările legate de sănătate, de viitorul copiilor sau de resursele financiare necesare la bătrâneţe trec în plan secund. Practic, responsabilitatea pentru propriul viitor este transferată, într-o anumită măsură, către societate

♦ Ultima categorie este cea a deconectaţilor social, persoane care au, în general, venituri foarte mici şi un nivel redus de educaţie financiară. Mulţi dintre ei desfăşoară activităţi fizice şi întâmpină dificultăţi în a-şi imagina un viitor financiar mai bun, inclusiv după pensionare. Nu se gândesc la economisire, pentru că pornesc de la ideea că veniturile nu le permit să pună bani deoparte. Există această convingere: sunt prea sărac ca să economisesc