De Ziua Mondială a Educației, datele din raportul Education at a Glance 2026 arată că România investește în educație mai puțin decât media statelor OECD, atât ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), cât și în cheltuiala medie per elev. Dincolo de procentul din buget, însă, contează unde ajung banii și ce rezultate produce sistemul.
În 2023, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat aproximativ 2,6% din PIB-ul României, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Media statelor membre a fost de 4,2%.
România se află astfel printre țările cu cele mai mici niveluri de cheltuieli publice pentru educație raportate la PIB. În 2023, doar aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor guvernamentale au mers către educație, față de 9,8% în medie în statele OECD.
Și datele Eurostat arată o diferență importantă față de media europeană. Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 3% din PIB în România, față de 4,7% în Uniunea Europeană în 2023. Diferența dintre cifra OECD și cea Eurostat ține de metodologia și aria indicatorilor utilizați, motiv pentru care comparațiile trebuie făcute în cadrul aceleiași surse.
Cât înseamnă asta pentru fiecare elev
Procentul din PIB este util pentru comparații între țări, dar spune mai puțin despre resursele care ajung efectiv în sistem.
OECD estimează că România a cheltuit în 2023 aproximativ 7.300 de dolari, echivalentul a circa 34.700 de lei (la cursul de schimb actual), pentru fiecare elev sau student, de la învățământul primar până la cel universitar. Media OECD a fost de aproximativ 13.600 de dolari, adică în jur de 64.800 de lei.
Diferențele apar și în funcție de nivelul de educație. În învățământul primar, România a cheltuit aproximativ 3.800 de dolari, respectiv circa 18.000 de lei, pentru fiecare elev, în timp ce la nivel gimnazial suma a fost de aproximativ 8.700 de dolari, adică în jur de 41.000 de lei.
Unde se duc banii din educație
O parte importantă din bugetul educației este reprezentată de cheltuielile cu personalul. În România, 86% din cheltuielile curente ale instituțiilor de învățământ primar sunt destinate remunerării personalului, față de 79% în medie în OECD.
Restul acoperă o gamă mai mare de cheltuieli, printe care bunuri și servicii, întreținere, funcționarea școlilor și alte necesități curente. Separat sunt cheltuielile de capital, care pot finanța infrastructura și alte investiții.
Prin urmare, atunci când vine vorba despre „banii pentru educație”, nu este totul exclusiv despre calculatoare, laboratoare, renovări sau manuale. O parte semnificativă este necesară pentru funcționarea de zi cu zi a sistemului și plata personalului.
Mai mulți bani înseamnă automat o educație mai bună?
Finanțarea este esențială, dar nu este singurul factor care determină performanța unui sistem de educație.
Contează și felul în care sunt distribuiți banii, calitatea profesorilor, infrastructura, accesul copiilor la educație, abandonul școlar, dimensiunea claselor și tranziția de la școală către piața muncii.
Datele OECD arată, de exemplu, că România are 19% dintre adulții cu vârsta între 25 și 64 de ani cu studii superioare, față de 43% media OECD. În același timp, România are un avantaj în ceea ce privește ponderea absolvenților din domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică): aproximativ 30% dintre absolvenții de învățământ terțiar se specializează în știință, tehnologie, inginerie și matematică, față de 23% în medie în OECD.
O altă problemă este participarea tinerilor la educație și piața muncii. În perioada aprilie-iunie, rata șomajului pentru tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani din România a fost de 30,8%, comparativ cu 14,1% în 2025 în OECD.
În cazul României, datele OECD arată că nivelul investițiilor publice rămâne redus în comparație internațională. În același timp, sistemul trebuie să facă față unor probleme precum deficitul de profesori în anumite discipline, participarea redusă la educație și nivelul încă scăzut al studiilor superioare în rândul populației adulte.
Te-ar putea interesa și Transport gratuit cu trenul și burse pentru elevi. Ce trebuie să știe părinții la începutul anului școlar 2026-2027