România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale absolvenților de studii superioare dintre țările OCDE, în timp ce investițiile publice în educație rămân mult sub media organizației.
În acest context, începutul noului an universitar readuce în discuție problemele structurale ale învățământului superior: accesul tinerilor la universitate, diferențele dintre mediul rural și cel urban, numărul mare de instituții de învățământ superior raportat la numărul de studenți, finanțarea insuficientă și nevoia de a adapta universitățile la o piață a muncii aflată într-o schimbare rapidă.
Invitat în emisiunea GPS Cultural, realizată de Georgiana Petrache, Sorin Costreie, profesor universitar la Universitatea din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a vorbit despre direcțiile pe care ar trebui să le urmeze învățământul universitar românesc și despre felul în care educația și cercetarea influențează dezvoltarea societății.
Una dintre problemele discutate este numărul redus al românilor care ajung să urmeze studii superioare.
„Dacă ne raportăm la țările unde vrem să fim, anume OCDE, avem prea puțini. Adică noi avem în jur de 20 și ceva și, de exemplu, Canada are peste 50%.”
Sorin Costreie susține că sistemul universitar are nevoie de o reorganizare, inclusiv prin fuziuni sau comasări între instituții.
„Cred că e nevoie și de o reformă la nivelul universităților. În sensul să ne conjugăm forțele. Și acest lucru să fie benevol, să se dea anumite beneficii universităților care se unesc.”
O altă problemă majoră este numărul tinerilor care nu muncesc și nu studiază. Potrivit datelor, 23% dintre tinerii din România se află în această situație, peste media OCDE de 14%.
„În primul rând ne trebuie o cercetare serioasă să știm exact care sunt cauzele, care este situația și care este tendința. Ca să vii cu o politică educațională, ca să acționezi un sistem urmărind o țintă anume, trebuie să ai un studiu.”
În ceea ce privește finanțarea educației, Sorin Costreie atrage atenția că România continuă să investească mult sub nivelul prevăzut în trecut de legislație.
„Noi, de 15 ani, ne tot învârtim în jurul lui 3%. Deci la jumătate, o finanțare de subzistență, nu de performanță.”
În ceea ce privește noul an universitar, Sorin Costreie vorbește despre mai multă incertitudine și despre nevoia ca universitățile să pregătească absolvenți capabili să se adapteze unei lumi pe care nu o putem anticipa.
„Noi trebuie să pregătim absolvenți care să fie cât mai flexibili și care să aibă capacitățile cognitive cât mai pregătite pentru ce va să vină. (…) Să fie cât mai pregătiți pentru un necunoscut care va fi mâine.”