Dacă mâine copilului tău i se spune la școală „faci așa, pentru că așa scrie în regulament”, ar ști unde să caute regula? Dar ce să facă dacă regula este aplicată greșit? Dacă o fotografie cu el ajunge online fără acord sau cineva îi citește mesajele, ar ști ce drepturi îi sunt încălcate și cui se poate adresa? Când vede un clip viral sau o postare care pare foarte convingătoare, știe să verifice sursa înainte să creadă informația sau să o distribuie? Dacă intră într-o discuție cu cineva care îl contrazice, poate să își susțină ideea cu argumente și să răspundă fără să transforme discuția într-o ceartă?
De la întrebările acestea am pornit atunci când am construit două cluburi pe care le voi coordona în acest an școlar prin Asociația Europeană a Profesioniștilor din Educație (EDUMI): Clubul Dreptății și al Argumentării (club de educație juridică) și #VorbeCuSens, Clubul Dezbaterilor Argumentate și al Gândirii Critice. Ambele se adresează elevilor claselor a VII-a și a VIII-a, iar participarea este gratuită. Le-am construit pentru copiii care vor să înțeleagă mai bine ceea ce se întâmplă în jurul lor și pentru părinții care își doresc ca, treptat, copiii lor să poată judeca singuri o situație, să ia decizii argumentate și să devină mai autonomi în societatea în care trăiesc.
Lucrând cu adolescenți, am constatat că întrebarea „de ce?” apare foarte des, de multe ori exact când mă grăbesc să termin explicația. Asta pentru că i-am încurajat în mod constant să fie deschiși la ore. La fel și „unde scrie?”, „de unde știm?” sau „dar dacă lucrurile ar sta invers?”. În cele două cluburi vreau tocmai să le dăm timp acestor întrebări și să vedem cât de departe ne duc.
Ce faci cu o lege după ce ai aflat că există?
Educația juridică poate suna, la prima vedere, ca o disciplină destul de îndepărtată de viața unui elev de gimnaziu, doar că, în realitate, copiii se întâlnesc foarte des cu situații reglementate de lege. Absențe. Sancțiuni. Reguli din școală. Fotografii publicate pe internet. Mesaje private. Conturi online. Libertatea de exprimare. Dreptul la imagine. Relația cu părinții. Responsabilitatea pentru propriile fapte.
Uneori, apar conflicte tocmai pentru că elevii cunosc câte o regulă pe jumătate sau au auzit că „au un drept”, fără să știe exact ce presupune. Un exemplu foarte apropiat de viața lor este cel al absențelor. ROFUIP, adică Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, la art. 94 alin. (5) prevede că, într-un an școlar, până la 40 de ore de curs pot fi motivate pe baza cererii scrise a părintelui sau a reprezentantului legal, fără a depăși 20% din numărul orelor alocate unei discipline și cu respectarea procedurii prevăzute de regulament. Un elev poate reține însă doar atât: „am voie să lipsesc 40 de ore”. Diferența dintre ceea ce credem că spune o regulă și ceea ce spune ea, de fapt, este exact genul de situație pe care vreau să o analizăm la club.
La Clubul Dreptății și al Argumentării vreau să îi obișnuiesc să cerceteze. Dacă primesc o sancțiune, unde verifică dacă ea este prevăzută de regulament? Dacă cineva le publică fotografia fără acord, ce regulă se aplică? Dacă se discută despre secretul corespondenței, ce spune Constituția? Dacă este adoptată o lege despre care se vorbește peste tot, cine a propus-o, cine a votat-o și când începe să producă efecte?
Vom lucra direct cu Constituția României, cu Statutul elevului și cu alte norme pe care le putem lega de situații reale. De multe ori, elevii vor primi mai întâi cazul și vor încerca să îl rezolve singuri. Vor discuta în echipă, vor identifica persoanele implicate și vor propune o soluție. Legea apare după această etapă. Mi se pare un exercițiu bun tocmai pentru că îi pune în situația de a gândi înainte să primească răspunsul.
Mi-ar plăcea ca, după o perioadă petrecută la club, copilul să nu se mulțumească cu răspunsul „așa este legea”, ci să știe unde să o caute, cum să citească un articol și ce întrebări trebuie să pună. În același timp, vreau să înțeleagă foarte bine că un drept nu funcționează izolat. Există limite, există responsabilități, există drepturile celorlalți. Pentru adolescenți, cred că este o diferență mare între a ști că ai drepturi și a ști cum funcționează ele în realitate.
Ce faci cu o opinie după ce ai formulat-o?
La #VorbeCuSens, punctul de plecare este altul. Copiii primesc zilnic foarte multe informații. Unele vin din presă, altele de la școală, din TikTok, YouTube, Instagram, podcasturi, grupuri de prieteni sau instrumente de inteligență artificială. Întrebarea care mă interesează este ce fac după ce informația ajunge la ei. O cred pentru că este spusă convingător? O distribuie pentru că le confirmă ceea ce credeau deja? Se uită cine este autorul? Caută sursa inițială? Verifică dacă afirmația este susținută de o dovadă?
La club vom lucra cu moțiuni de debate și cu probleme apropiate de preocupările elevilor. În ediția trecută am discutat despre accesul părinților la conturile online ale copiilor, despre violența în școală, reguli, Roblox, vot, furt, protecția pădurilor, vacanțe sau folosirea kendamei în școli. Unele teme sunt serioase, iar altele pornesc de la lucruri foarte familiare copiilor. Un elev care are deja o opinie despre Roblox sau despre telefonul lui va descoperi destul de repede că opinia singură nu îl ajută prea mult într-o dezbatere, ci trebuie să o susțină.
Formatul pe care îl folosim este World Schools adaptat. Elevii lucrează în echipe de Guvern și Opoziție și primesc o poziție pe care trebuie să o apere. Uneori vor ajunge să susțină exact ideea pe care, cu zece minute înainte, o respingeau. Exercițiul acesta îi obligă să înțeleagă cealaltă poziție suficient de bine încât să poată construi argumente pentru ea.
Din astfel de contexte se nasc și cele mai simpatice reacții de tipul „dar eu nu cred deloc asta!”. Perfect! Tocmai de aceea merită să încerci să susții poziția echipei tale. Uneori, după zece minute de pregătire, elevul descoperă că poziția pe care o considera absurdă are totuși niște argumente. Alteori rămâne la aceeași opinie, dar știe mult mai bine de ce o are.
La club vor învăța să își organizeze un discurs, să formuleze un argument, să răspundă unei obiecții și să pună întrebări bune. Vor lucra și cu surse. Vor trebui să decidă dacă o informație îi ajută cu adevărat sau dacă au găsit doar ceva care sună bine.
Debate-ul îi pune pe elevi și în situații pe care nu le pot anticipa complet. Își pot pregăti discursul și argumentele, dar nu pot ști dinainte ce întrebare le va adresa echipa adversă sau ce obiecție va apărea în timpul dezbaterii. Tocmai de aceea învață să asculte, să înțeleagă repede ce li se cere și să formuleze un răspuns coerent pe loc.
Aceste exerciții sunt utile mult după încheierea unei dezbateri. Îi ajută pe copii să reacționeze mai bine în situații neprevăzute, să își organizeze rapid ideile și să răspundă clar atunci când sunt întrebați, contraziși sau puși în situația de a-și susține punctul de vedere.
Ce mi-ar plăcea să rămână
Nu pornesc de la ideea că elevii care vin la clubul juridic vor deveni avocați. Nici #VorbeCuSens nu este rezervat copiilor care visează la concursuri de debate. Competițiile există și pot fi importante. La educație juridică am pregătit elevi pentru Concursul Național „Be legal! Be cool!”, iar în zona dezbaterilor am coordonat echipe la Olimpiada Națională de Dezbateri pentru Juniori.
Experiența mea de profesor mi-a arătat însă că rezultatele cele mai interesante apar uneori în lucruri foarte mici. Un copil începe să întrebe „unde scrie?”. Altul întreabă „care este sursa?”. Un elev care vorbea puțin începe să ridice mâna. Un copil care avea răspuns pentru orice descoperă că nu este suficient să fii sigur pe tine, ci trebuie să ai argumente. Argumente serioase. Alt copil află că își poate schimba opinia fără să „piardă” discuția. Asta caut în cele două cluburi. Mi-ar plăcea ca elevii să devină ceva mai greu de convins printr-un titlu, printr-un clip de 30 de secunde, printr-un „așa trebuie” sau prin simplul fapt că un adult vorbește foarte sigur pe el. Un copil trebuie să întrebe, să verifice și să știe să explice de ce.
Cine susține cele două cluburi
Mă numesc Ovidiu Iordache și sunt profesor de istorie, educație socială și educație juridică. În activitatea mea folosesc frecvent debate-ul, studiile de caz și analiza unor situații juridice, atât la clasă, cât și în proiectele pe care le coordonez. Sunt interesat în mod special de alfabetizarea funcțională, gândirea critică și dezvoltarea competențelor civice ale elevilor, mai ales de felul în care copiii învață să înțeleagă regulile și instituțiile, să evalueze informațiile pe care le primesc și să se raporteze responsabil la societatea în care trăiesc.
Am experiență în pregătirea elevilor pentru Concursul Național de Educație Juridică „Be legal! Be cool!” și pentru Olimpiada Națională de Dezbateri pentru Juniori, unde elevii și echipele coordonate de mine au obținut, de-a lungul anilor, calificări, premii și rezultate foarte bune. Am participat, de asemenea, la etapa națională a olimpiadei de dezbateri în calitate de arbitru. Cele două cluburi pornesc din această experiență directă cu elevii și din interesul meu pentru acele competențe care îi ajută să înțeleagă mai bine informația, regulile și situațiile cu care se întâlnesc zi de zi.
Ce este Asociația Europeană a Profesioniștilor din Educație
Cele două cluburi sunt organizate prin EDUMI, Asociația Europeană a Profesioniștilor din Educație, oorganizație non-profit inițiată de profesoarele Irina Petcu și Magda Cojocea, care dezvoltă proiecte, programe și comunități de învățare dedicate profesorilor și elevilor. Ca membru al echipei EDUMI, am posibilitatea să dezvolt aceste două proiecte și pentru elevi din mai multe școli, astfel încât copiii să poată lucra alături de colegi pe care nu îi întâlnesc în fiecare zi la clasă.
- Informațiile complete despre Clubul Dreptății și al Argumentării, program, selecție și termenele de înscriere se găsesc aici: CLUB DE EDUCAȚIE JURIDICĂ
- Informațiile complete despre Clubul Dezbaterilor Argumentate și al Gândirii Critice, inclusiv etapele de selecție și termenele aferente, se găsesc aici: #VORBECUSENS
Ambele cluburi se vor desfășura în București, la Școala Gimnazială Nr. 5, în zona Piața Amzei. #VorbeCuSens va avea loc în fiecare joi, în intervalul 18:00–19:30, iar Clubul Dreptății și al Argumentării, în fiecare luni, în intervalul 18:00–19:00. Înscrierile sunt deschise în această perioadă. Pentru #VorbeCuSens, materialele video pot fi trimise până la 28 septembrie 2026, iar pentru Clubul Dreptății și al Argumentării, eseurile pot fi trimise până la 3 octombrie 2026. Dacă aveți sau știți un adolescent curios, care pune multe întrebări, își apără ideile, contestă uneori regulile sau pur și simplu vrea să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în jurul lui, mi-ar plăcea să îl cunosc la unul dintre cele două cluburi.