„Cu cât încorporăm mai multă inteligență artificială, cu atât mai deliberat umană trebuie să devină educația.” Este concluzia unui editorial semnat de Iván Martínez, director general al rețelei de școli internaționale SEK, publicat în secțiunea dedicată educației a cotidianului spaniol El Español. Textul pornește de la o întrebare simplă, dar cu implicații ample pentru sistemele educaționale din toată Europa, inclusiv din România: dacă o mașină poate rezolva în secunde sarcini care ocupau ore întregi de muncă, cui merită să-i dedicăm timpul recuperat?
Autorul identifică trei zone în care inteligența artificială poate schimba, în bine, educația, dar numai dacă este folosită cu intenție. Prima ține de timpul eliberat prin automatizarea sarcinilor administrative: potrivit celui mai recent raport TALIS al OCDE, citat în articol, 64% dintre profesorii de gimnaziu și liceu din Spania consideră volumul de muncă administrativă o sursă majoră de stres. Folosită corect, AI poate prelua o parte din pregătirea materialelor, adaptarea resurselor sau redactarea rapoartelor, riscul, avertizează autorul, este ca timpul recuperat să fie reinvestit tot în producerea mai multor documente și sarcini, nu în relația directă cu elevii.
A doua idee ține de rolul comunității locale în educație: pe măsură ce AI universalizează accesul la cunoaștere, argumentează autorul, experiențele de învățare ar trebui să devină, paradoxal, tot mai locale, niciun colegiu, spune el, nu are același râu, același cartier sau aceleași povești ca vecinul lui, iar acest context rămâne irepetabil, indiferent cât de avansată devine tehnologia. A treia idee privește rolul profesorului, pe care autorul îl consideră nu diminuat, ci mutat spre ceea ce necesită mai mult discernământ profesional: formularea întrebărilor potrivite, alegerea experiențelor relevante și sprijinul individual pentru fiecare elev, lucruri pe care, susține el, o mașină nu le poate face.
Cum arată situația în România
Discuția nu este teoretică pentru sistemul de învățământ românesc. Un raport publicat în septembrie 2026 de Banca Mondială, intitulat „Artificial Intelligence in Romania’s Pre-University Education”, arată că inteligența artificială este deja folosită pe scară largă în școlile din România, de elevi, de profesori și, acolo unde există infrastructura necesară, de directori, dar fără o strategie națională care să asigure o utilizare eficientă și lipsită de riscuri. Elevii folosesc AI mai ales pentru teme, pregătirea examenelor și învățarea limbilor străine, adesea în afara orelor de curs; profesorii îl folosesc în principal pentru a economisi timp, planificarea lecțiilor, evaluări, feedback și sarcini administrative, iar directorii de școli, acolo unde dispun de instrumentele necesare, îl folosesc pentru monitorizarea absenteismului și identificarea riscului de abandon școlar.
Potrivit scalei de pregătire în patru trepte folosite de Banca Mondială, preliminară, incipientă, emergentă și avansată, România se situează la nivelul „emergent”. Raportul subliniază o problemă practică imediată: Ministerul Educației nu are, deocamdată, nicio linie de finanțare dedicată abonamentelor software cu inteligență artificială (de tipul ChatGPT Plus), motiv pentru care majoritatea cadrelor didactice se bazează pe versiunile gratuite, cu funcționalități limitate. Documentul propune șase direcții de acțiune pentru perioada 2026-2030, printre care un ghid național pentru utilizarea etică a AI, reorientarea formării profesorilor spre aplicații practice, integrarea competențelor de AI în curriculum, finanțare sustenabilă pentru infrastructura digitală și prioritizarea școlilor din comunități dezavantajate, exact zona în care riscă să apară cel mai mare decalaj, între elevii din marile orașe, cu acces facil la instrumente performante, și cei din mediul rural.
România a susținut, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, integrarea AI în educație, dar cu precizarea explicită că tehnologia trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru profesori, nu un substitut al acestora. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat că se află în proces de finalizare a unui ghid național de utilizare a AI în școli, care preia parțial elementele unui ghid discutat la nivelul Uniunii Europene, fără ca acesta să fi fost, până la acest moment, publicat oficial. Un prim pas concret a fost aprobarea, prin ordin de ministru, a unui curs acreditat de 25 de ore, dedicat profesorilor care vor să învețe să folosească eficient instrumentele de inteligență artificială, eligibil pentru Prima de carieră didactică 2026.
Ideea centrală a editorialului din Spania, că tehnologia trebuie să elibereze timp pentru relația umană, nu să o înlocuiască, capătă o greutate suplimentară în contextul românesc, unde absența unui cadru oficial înseamnă că fiecare școală, fiecare profesor și fiecare elev improvizează, în prezent, propriile reguli de utilizare a AI, fără repere comune. Ecosistemul de companii locale, ONG-uri și platforme educaționale internaționale umple, deocamdată, golurile lăsate de absența unei ghidări publice coerente, o situație pe care raportul Băncii Mondiale o descrie explicit drept nesustenabilă pe termen lung, mai ales pentru elevii din comunitățile cu resurse mai puține.
Citește pe Antena3.ro
