Raportul PISA 2025, publicat marți, 8 septembrie, de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cea care organizează aceste evaluări globale ale competențelor elevilor cu vârste de 15 ani, confirmă problemele structurale ale sistemului de învățământ din România. Rezultatele ne arată scăderi la toate cele trei competențe de bază analizate: științe, matematică și citire, la cea din urmă fiind înregistrată cea mai mare scădere.
Astfel că performanțele elevilor români rămân mult sub media OCDE, iar cel mai grav este faptul că la citire aproximativ 48% dintre aceștia nu sunt la nivelul la care să poată înțelege pe deplin un text, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute. Situația este cu atât mai gravă cu cât proporția a crescut semnificativ în doar trei ani, mai exact de la 41,7% în 2022, la 48% în 2025. În același timp, ponderea elevilor aflați sub nivelul minim de competență este mult mai mare decât în urmă cu zece ani. România rămâne astfel printre țările cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană.
România nu este încă membră a OCDE, însă finalizarea aderării la organizație este anticipată pentru sfârșitul anului 2026.
Ce este programul PISA
Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (The Programme for International Student Assessment) – PISA – este unul dintre cele mai importante instrumente internaționale de măsurare a competențelor elevilor cu vârste de 15 ani. Nu este un examen clasic și nici o evaluare a cât de bine au memorat elevii programa școlară. Testele analizează cât de bine pot elevii să rezolve probleme complexe, să gândească critic și să comunice eficient. De asemenea, datele colectate prin intermediul chestionarelor descriu contextul în care elevii învață. Aceste informații oferă o perspectivă asupra măsurii în care sistemele de educație îi pregătesc pe elevi pentru provocările vieții reale. România a participat pentru prima dată la evaluarea PISA în anul 2002.
Rezultatele din 2025: aproximativ la același nivel ca în 2022 la matematică și științe, dar mult mai scăzute la citire
La prima vedere, Raportul PISA 2025 nu aduce pentru România o surpriză radicală. La o privire mai atentă, însă, cifrele ridică întrebări serioase despre ceea ce se întâmplă în școlile din țara noastră și despre capacitatea sistemului educațional românesc de a le dezvolta elevilor competențe reale pe care să le folosească mai apoi în viața de adult.
Conform Raportului PISA, România se încadrează sub mediile OCDE la toate cele trei domenii evaluate, obținând următoarele rezultate: 419 puncte la matematică, mai puțin cu 9 puncte față de 2022, 413 puncte la lectură, cea mai abruptă scădere față de 2022, cu 16 puncte, și 425 de puncte la științe, minus 3 puncte față de 2022.
Raportul arată că în România, 52% dintre elevi nu au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, ceea ce înseamnă că au dificultăți în a interpreta și a identifica, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pentru două rute alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă).
La citire, aproape jumătate din elevii cu vârsta de 15 ani din România, mai exact 48%, nu au atins nivelul 2 sau un nivel superior de competență la citire. Asta înseamnă că acești elevi nu pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite, deși uneori complexe, și nu pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se solicită în mod explicit acest lucru.
La științe, aproximativ 46% dintre elevii din România nu au atins nivelul 2 sau un nivel superior de competență. Concret, acești elevi nu pot identifica explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și nu pot utiliza aceste cunoștințe pentru a stabili, în situații simple, dacă o concluzie este validă pe baza datelor furnizate.
Un nivel tot mai ridicat de analfabetism funcțional
Raportul mai arată că pentru cele trei domenii de bază: matematică, științe și citire, 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim de performanță, aproape dublu față de media OCDE, de 19,7%. Cu alte cuvinte, acești elevi se încadrează la analfabetism funcțional. În 2022, proporția era de 33,2%, iar valoarea României a crescut de atunci cu 5,4%.
Pe de altă parte, doar 4,8% dintre elevii din România ating nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii, iar media OCDE este de 11,9%. Procentul este în scădere față de cel raportat în 2022, de 5%.
Daniel David, fost ministru al Educației, a atras atenția că rezultatele PISA 2025 confirmă avertismentele formulate în Diagnosticul Ministerial QX din 2025 și justifică includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării.
„Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 și confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcțional este risc de securitate națională, întărind astfel și decizia de a fi inclus analfabetismul funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării. Simplu spus, analfabetismul funcțional arată o incapacitate de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața cotidiană, societate și mediul socioeconomic”, a scris fostul ministru al Educației într-un mesaj publicat pe blogul său.
Acesta a mai adăugat că problemele sistemului de educație din România nu pot fi rezolvate doar prin suplimentarea resurselor, ci necesită schimbări profunde de paradigmă. Acesta susține că reforma trebuie să urmărească dezvoltarea competențelor elevilor și adaptarea educației la cerințele reale ale societății și economiei.
„Infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaționale. Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuși să recuperăm decalajele și să însănătoșim sistemul de educație. În preuniversitar, cred că paradigma PISA și modelul Școlilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum și posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens, precum creșterea finanțării pe măsura angajamentelor legale și publice. O țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie ineficientă, deoarece nu este susținută de competențele oamenilor țării”, a concluzionat Daniel David.
Nicușor Dan, după Raportul PISA: Există inegalități serioase între școli în ceea ce privește calitatea educației oferite
În urma publicării rezultatelor PISA, reacțiile nu au întârziat să apară. Președintele Nicușor Dan a transmis că rezultatele studiului reprezintă un semnal de alarmă major, care nu mai poate fi ignorat.
„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare”, se arată într-o declarație de presă a președintelui Nicușor Dan, transmisă marți de Administrația Prezidențială.
Șeful statului a mai subliniat că „sunt necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin.”
Mesajul lui Nicușor Dan s-a încheiat într-un mod cât se poate de clasic: „România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație”. Lucruri cunoscute deja și pe care politicienii le repetă în fiecare an în discursurile lor, care însă se concretizează prea puțin.
Pe de altă parte, Mihai Dimian, ministru interimar al Educației, a cerut schimbarea modului în care elevii sunt pregătiți în școlile din România.
„Cred că lentilele prin care vom privi astăzi atât acest test, cât și celelalte indică faptul că avem foarte multe de făcut în continuare pentru a îmbunătăți situația, pentru a schimba modul în care abordăm elevii în sistemul de învățământ, astfel încât ei să înțeleagă ceea ce citesc, să aplice ceea ce învață și, sigur că, în final, să îi pregătim mai bine pentru profesiile viitorului”, a declarat Mihai Dimian, la evenimentul național de prezentare a rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2025.
Veniturile familiei influențează rezultatele pe care le obțin elevii la școală
România este una din cele cinci țări participante la evaluarea PISA în care situația socioeconomică explică cel puțin 20% din variația performanțelor școlare.
Astfel, statutul socioeconomic al familiei este responsabil pentru 21,7% din diferențele dintre rezultatele elevilor la științe, aproape de două ori mai mult decât media OCDE, de 11,6%.
În România, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic i-au depășit pe elevii dezavantajați cu 122 de puncte la științe. Diferența este mai mare decât media de 85 de puncte dintre cele două grupuri în țările OCDE.
Decalajul se vede și în ponderea elevilor cu rezultate slabe. Diferența dintre elevii dezavantajați și cei avantajați care nu ating nivelul minim la științe depășește 50 de puncte procentuale în România, unul dintre cele mai mari dezechilibre înregistrate în raport.
Doar 7% dintre elevii români proveniți din medii dezavantajate reușesc să ajungă în sfertul celor cu cele mai bune rezultate din țară, comparativ cu o medie OCDE de aproape 12%.
Președintele Nicușor Dan a punctat faptul că una din cele mai mari probleme ale sistemului educațional din România este aceea că șansele unui copil de a avea rezultate bune la școală depinde în cea mai mare măsură de familia din care provine.
„Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este tocmai faptul că șansa unui copil din România de a avea rezultate școlare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine și de locul în care învață. Aceasta este deja o problemă structurală a învățământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent”, a transmis șeful statului.
Școala în care învață elevii are, de asemenea, o influență semnificativă asupra rezultatelor pe care le obțin elevii. România se află printre cele zece sisteme de educație în care diferențele dintre școli au o influență foarte mare asupra performanțelor la științe. În aceste cazuri, elevii cu rezultate bune și cei cu rezultate slabe ajung, în mare parte, să învețe în școli diferite. Potrivit OCDE, acest lucru arată cât de mare este diferența dintre școlile din România.
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, 39,9% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal astfel de instrumente pentru învățare, procent sub media OCDE, de 45,5%. În același timp, 72,6% dintre elevii români afirmă că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de inteligența artificială, față de nivelul OCDE de 62,6%.
În ceea ce privește dispozitivele digitale, doar 37,9% dintre elevii români spun că nu sunt distrași de acestea în timpul procesului de învățare. Aproape jumătate dintre elevi învață în școli în care telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% sunt în unități de învățământ care au stabilit reguli privind utilizarea dispozitivelor digitale la diferite discipline.
România, la coada clasamentului
Rezultatele obținute de elevii români la PISA 2025 poziționează țara noastră în același grup de țări cu cei din Thailanda, Serbia, Mongolia, Costa Rica, Georgia, Moldova. De asemenea, la fel ca în 2022, România este pe ultimele locuri la nivelul UE, depășind doar Bulgaria și Cipru, țări întrecute în rezultate inclusiv de Republica Moldova. În medie, România este depășită inclusiv de țări non-UE precum Muntenegru, Albania și Serbia.
Dintre cele 91 de țări și teritorii participante, România se poziționează pe locurile:
- Locul 55 la Științe
- Locul 53 la Citire
- Locul 48 la Matematică
- Locul 51 la Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
Testarea PISA este realizată o dată la trei ani, iar în ediția din 2025 domeniul principal de evaluare a fost știința, iar matematica și lectura au fost domenii secundare. Evaluarea a inclus și competențele de comunicare în engleză a elevilor români.
România a participat cu 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion care reprezintă aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani, adică aproximativ 76% din populația totală de această vârstă. La nivel mondial, PISA 2025 a cuprins peste 760.000 de elevi din 91 de țări.
Reforma sistemului de învățământ din România, ignorată de prea mult timp
Raportul PISA 2025 nu prezintă o catastrofă nouă pentru România. Aduce însă confirmarea unei probleme mult prea vechi.
La științe, România obține 425 de puncte, la matematică, 413, iar la lectură, 419. În toate cele trei domenii, rezultatele sunt sub media OCDE. În același timp, elevii proveniți din familii cu o situație financiară mai bună au un avantaj foarte mare față de cei dezavantajați, iar acest decalaj este mai mare decât media internațională.
Cel mai grav lucru este că în spatele acestor rezultate se află mii de copii care, după ani de școală, ajung la vârsta de 15 ani fără competențele de bază de care au nevoie pentru a se descurca singuri în viața reală, într-o societate tot mai complexă. Aceasta este adevărata problemă pe care PISA 2025 o pune în fața României, dar și faptul că școala românească nu reușește să ofere tuturor copiilor șanse egale la educație, indiferent din mediul din care provin.
De aceea, după Raportul PISA 2025, cea mai corectă întrebare pe care ar trebui să o pună guvernanții ar fi „Ce schimbăm concret?”, deoarece reforma educației a fost tratată superficial de prea mult timp, iar problemele fundamentale ale sistemului de învățământ din România au rămas nerezolvate.
Este nevoie de o reformă care să înceapă de la competențele de bază și să pună accent pe ceea ce elevul poate face cu ceea ce a învățat, nu doar pe câtă informație poate reproduce la un test. Este nevoie de sprijin real pentru școlile și comunitățile vulnerabile, de susținere pentru copiii proveniți din medii defavorizate, dar și de politici educaționale care să aibă continuitate dincolo de ciclurile electorale.
Raportul PISA 2025 trage încă un semnal de alarmă, or, dacă va fi ignorat, peste trei ani vom avea aceleași rezultate, poate chiar mai slabe, iar fiecare an pierdut înseamnă încă o generație pentru care școala românească nu și-a făcut pe deplin datoria.
Alexandra CRISTIAN