O cercetare sociologică realizată la nivel național evidențiază o discrepanță pronunțată între nivelul de încredere pe care cetățenii români îl declară în gestionarea bugetelor proprii și abilitățile lor tehnice reale de calcul economic. Datele colectate arată că o parte semnificativă a publicului din mediul urban întâmpină dificultăți în înțelegerea unor mecanisme bancare de bază, cum ar fi fluctuațiile dobânzilor.
Această vulnerabilitate în zona educației de profil afectează direct reziliența gospodăriilor în perioadele marcate de incertitudine fiscală sau de creștere a prețurilor de consum la raft. Deși analizele relevă o tendință de prudență înaintea achizițiilor zilnice, capacitatea de a constitui rezerve bănești pe termen lung rămâne redusă, expunând familiile la riscuri în cazul unor întreruperi de venituri.
Bilanțul testului economic: 40% dintre respondenți se consideră competenți, dar numai 20% trec evaluarea
Metodologia aplicată în cadrul chestionarului a urmărit verificarea noțiunilor fundamentale înainte de o testare extinsă programată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
„Patru din zece români cred că se pricep bine sau foarte bine la bani, dar numai doi din zece reuşesc să răspundă corect la cel puţin zece din cele 12 întrebări dintr-un test de educaţie financiară şi aproape jumătate ar rezista cel mult o lună fără salariu. Sunt concluziile unui studiu realizat la cererea BCR, care a fost gândit ca o repetiţie generală înaintea evaluării cunoştinţelor financiare la nivelul Uniunii Europene. Studiul a fost realizat online pe 500 de respondenţi din mediul urban şi are o marjă de eroare de plus/minus 4,3%”, arată datele de piață centralizate de instituția de credit Banca Comercială Română.
Analiza detaliată a răspunsurilor relevă că noțiunile mai complexe, cum ar fi corelația directă dintre evoluția dobânzilor de politică monetară și prețul titlurilor sau al obligațiunilor de stat, sunt cel mai greu de asimilat de către publicul larg. De asemenea, definirea exactă a impactului pe care devalorizarea monetară îl exercită asupra puterii reale de cumpărare rămâne o zonă conceptuală fluidă, deși la nivel empiric efectele sunt resimțite de consumatori.
Semne de prudență în consum: Peste jumătate dintre români își monitorizează cheltuielile zilnice
În ciuda lacunelor tehnice, comportamentul practic al populației indică o tendință de ponderare a impulsurilor de cumpărare, stimulată de dorința de protejare a disponibilităților bănești.
Indicatorii arată că un procent de 63% dintre persoanele chestionate preferă o analiză a bugetului disponibil înainte de a achiziționa un bun, evaluând dacă își permit cu adevărat cheltuiala respectivă. Totodată, 57% dintre respondenți au declarat că își monitorizează în mod activ fluxurile de ieșiri financiare, iar aproape jumătate depun eforturi pentru stabilirea unor obiective de economisire pe termen lung. Un punct pozitiv consemnat de analiști este capacitatea ridicată a românilor de a identifica tentativele de fraudă online și atacurile de tip phishing, datele statistice complete fiind prelucrate de Banca Națională a României.