Aproape 2,9 milioane de elevi și copii de grădiniță au început luni, 7 septembrie, noul an școlar 2026-2027. Pentru cei mai mici, prima zi a venit cu emoții, ghiozdane noi și buchete de flori ținute cu grijă în mâini. Pentru părinți, începutul școlii a însemnat însă și cheltuieli importante. Iar pentru sistemul de educație, noul an debutează cu probleme care nu au fost încă rezolvate: sute de școli sunt în continuare în șantier, există unități cu probleme privind grupurile sanitare, iar profesorii reclamă în continuare măsurile care le afectează activitatea.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Anul școlar 2026-2027 a început oficial pe 7 septembrie și se va încheia pe 18 iunie 2027, pentru majoritatea elevilor. Calendarul prevede 36 de săptămâni de cursuri, împărțite în cinci intervale, între care sunt programate perioade de vacanță.
Pentru elevii claselor a VIII-a, anul școlar se încheie mai devreme, pe 11 iunie 2027, după 35 de săptămâni de cursuri. În cazul claselor a XII-a de zi, a XIII-a seral și cu frecvență redusă, cursurile se vor încheia pe 4 iunie 2027, după 34 de săptămâni.
Când vor avea elevii vacanță
Prima pauză din noul an școlar va avea loc între 24 octombrie și 1 noiembrie 2026. Vacanța de iarnă este programată între 23 decembrie 2026 și 10 ianuarie 2027.
Urmează o vacanță de o săptămână stabilită de inspectoratele școlare în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027. Perioada exactă diferă de la un județ la altul, în funcție de decizia inspectoratelor și de consultările realizate cu părinții, elevii și cadrele didactice.
Vacanța de primăvară va fi între 24 aprilie și 4 mai 2027, iar vacanța de vară începe pe 19 iunie 2027.
Pe 5 octombrie, de Ziua internațională a educației, nu se vor organiza cursuri. Aceeași regulă se aplică zilelor nelucrătoare și sărbătorilor legale prevăzute de legislație și de contractul colectiv de muncă aplicabil.
„Școala altfel” și „Săptămâna verde”, din nou în calendar
Școlile vor trebui să includă și în acest an cele două programe naționale dedicate activităților alternative. „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura până pe 23 aprilie 2027, fiecare pe parcursul a câte cinci zile consecutive.
Perioadele sunt stabilite de fiecare unitate de învățământ, cu condiția ca cele două programe să fie organizate în intervale diferite de cursuri.
În cazul liceelor tehnologice și al învățământului profesional, aceste perioade vor include activități de instruire practică, iar în învățământul postliceal vor fi organizate, de asemenea, activități practice.
Prima zi, cu emoții pentru copii și părinți
În spatele cifrei de aproape 2,9 milioane de copii care au revenit sau au intrat pentru prima dată într-o unitate de învățământ sunt povești diferite.
Pentru unii, 7 septembrie a însemnat prima întâlnire cu școala. Pentru alții, revenirea într-un loc cunoscut, alături de colegi și profesori. Iar pentru părinți, prima zi de școală a venit cu pregătiri care au început cu mult înainte de festivitățile de luni dimineață.
Unul dintre obiceiurile păstrate de la an la an este oferirea florilor către cadrele didactice. Și anul acesta, părinții au mers în florării pentru a găsi buchetul potrivit, însă prețurile au făcut ca gestul simbolic să fie pentru unele familii o cheltuială importantă.
Buchete de până la 500 de lei, în prima zi de școală
Florarii spun că începutul anului școlar nu mai aduce vânzările de altădată. Cererea există, însă clienții sunt mai atenți la bani și caută variante cât mai accesibile.
„Am ajuns la jumătate din cantitățile pe care le aveam până acum. Cu toată sinceritatea, ne străduim cu greu și, cum am mai spus, pierderile sunt pe măsură. Atunci încercăm să facem cumva să ajungem la sfârșitul lunii cum trebuie. Dacă 90% dintre clienți vor prețuri mici, n-avem ce să facem, trebuie să ne limităm, cu toate că pierderile sunt extraordinar de mari”, a declarat Mihaela Cutinici, florar, pentru Antena 3 CNN.
Prețurile pornesc, în unele cazuri, de la aproximativ 30 de lei și pot ajunge la 150-200 de lei pentru un aranjament. Buchetele mai bogate pot costa 200 sau chiar 300 de lei, iar în anumite situații părinții ajung să plătească și 500 de lei pentru mai multe buchete.
Un părinte intervievat în prima zi de școală a spus că a alocat între 150 și 300 de lei pentru flori, în funcție de buchet. Pentru trei buchete, estimarea sa era de aproximativ 500-600 de lei.
„Doamna noastră învățătoare ne-a rugat să nu-i ducem flori. A motivat într-un fel, dânsa preferă să ne vadă acolo, bucuroși, fără obligație, și apreciem asta foarte mult”, a povestit un părinte.
În alte familii, însă, florile rămân un gest considerat aproape obligatoriu în prima zi de școală. Un părinte a spus că a cumpărat patru aranjamente, câte unul pentru fiecare educatoare.
Printre florile căutate în această perioadă se numără hortensiile, crizantemele, floarea-soarelui decorativă, daliile și minirozele. Pentru copii sunt preferate și buchetele cu tulpini mai scurte și flori în culori cât mai variate.
„Aleg florile colorate, foarte vesele. Am ales crizantemele mini, gerbera, fiind buchete cu fire multe. Florile au fire multe și atunci ies mixte și grăsumi mici, zicem noi, dar, fiind foarte colorate și vesele, ajung la bugetul dorit de client”, a explicat Mihaela Cutinici.
Un alt florar descrie situația de pe piață într-un mod direct: „Vânzările sunt mai mici, creșterile de prețuri sunt mai mari. Oamenilor li se par foarte mari prețurile.”
Estimările citate în această perioadă arată că, anul trecut, înaintea începerii anului școlar, în România s-au vândut flori în valoare de peste 10 milioane de lei.
O elevă de 10 la Bac, înapoi la liceul pe care l-a absolvit
În atmosfera festivă a primei zile de școală a revenit și Cristiana Nicolae, absolventă a Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din București, care a obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat.
Eleva spune că rezultatul nu a fost obținut printr-un efort ieșit din comun, ci prin disciplină și muncă susținută de-a lungul anilor.
„Nu consider că am depus un efort ieșit din comun. Doar am fost atentă la ce s-a predat la clasă, mi-am luat notițe, am alocat în fiecare zi câteva ore pentru studiu și am luat în serios simulările. Recunosc că un merit aparte îl au profesorii de la clasă în ceea ce privește rezultatul meu la Bacalaureat, cărora le sunt recunoscătoare, mai ales pentru că nu am fost nevoită să apelez la ore suplimentare de pregătire”, a spus eleva pentru sursa citată.
Profesoara Laura Stan consideră că performanța Cristinei trebuie privită dincolo de nota obținută.
„Performanța ei nu înseamnă neapărat nota de 10. Performanța ei a însemnat, înainte de toate, alegeri, apoi acțiune în acest sens și foarte multă disciplină. Iar noi, profesorii, am fost, cred, omul potrivit la locul potrivit, lângă copilul care ne-a perceput foarte bine, lângă copilul care a rezonat cu noi și pentru care noi am putut să explicăm așa cum trebuie, în așa fel încât ea să ajungă la această performanță”, a declarat profesoara.
Cristiana spune că una dintre schimbările pe care le-ar face în sistem ar fi acordarea unei libertăți mai mari profesorilor în ceea ce privește modul de predare.
„Cred că le-aș oferi profesorilor mai multă libertate în a-și organiza activitatea la clasă. Dumnealor sunt presați de timp, au de predat foarte multe noțiuni teoretice și nu mai au când să organizeze activități practice în care elevii să pună în aplicare ceea ce am învățat. Cred că această schimbare aș aduce-o”, a explicat ea.
Aproape 700 de școli, încă în șantier
Dincolo de festivitățile de început de an și de mesajele oficiale, realitatea din unele unități de învățământ este mai complicată.
Aproximativ 700 de școli au început anul școlar în timp ce lucrările de renovare sau modernizare nu sunt finalizate. Pentru elevii care nu pot învăța în sălile aflate în lucru au fost necesare soluții temporare.
Problemele de infrastructură nu se opresc însă la lucrările de renovare. Zeci de unități de învățământ au în continuare probleme legate de grupurile sanitare, iar în unele cazuri condițiile sunt departe de standardele pe care ar trebui să le ofere o școală în anul 2026.
Fără aviz epidemiologic pentru elevi după vacanță. Noua regulă valabilă în anul școlar 2026-2027
Astfel, pentru o parte dintre copii, prima zi de școală nu a însemnat revenirea într-o clădire complet pregătită, ci într-un sistem care încă încearcă să recupereze întârzieri și să rezolve probleme vechi.
Lipsa profesorilor, o altă problemă a noului an școlar
Și resursa umană rămâne o provocare. Există discipline și zone în care școlile găsesc cu dificultate cadre didactice, iar deficitul este resimțit inclusiv la materii precum fizica și informatica.
În paralel, profesorii intră în noul an școlar cu propriile nemulțumiri. Sindicatele au criticat măsurile adoptate de autorități și au cerut schimbări, acuzând că presiunea problemelor bugetare este transferată asupra sistemului de educație și asupra cadrelor didactice.
De cealaltă parte, mesajul Guvernului este că educația rămâne un domeniu în care sunt necesare investiții majore, iar autoritățile vorbesc despre proiecte de infrastructură și despre finanțarea modernizării școlilor.
Un an școlar cu multe provocări
Noul an școlar începe, astfel, cu două imagini foarte diferite.
Pe de o parte sunt copiii cu ghiozdane noi, părinții emoționați, buchetele colorate și festivitățile de deschidere. Pe de altă parte sunt școlile în care lucrările nu s-au terminat, problemele de infrastructură, deficitul de profesori și nemulțumirile sindicatelor.
Pentru elevi urmează 36 de săptămâni de cursuri, examene pentru cei din clasele terminale, perioade de evaluare și proiecte educaționale. Pentru profesori și autorități, noul an școlar va fi și un test al capacității sistemului de a transforma promisiunile despre modernizare în schimbări pe care copiii să le simtă efectiv în școlile în care merg zi de zi.
Iar pentru părinți, prima zi a fost deja un reminder al costurilor pe care le presupune școala: de la rechizite și haine până la tradiționalul buchet de flori, care, în funcție de buget și de numărul cadrelor didactice, poate ajunge să coste sute de lei.