Mircea Dumitru critică ideea admiterii separate la liceu și susține că elevii de 14-15 ani nu ar trebui să fie supuși la două examene consecutive. Fostul ministru al Educației pledează pentru o Evaluare Națională unitară și mai complexă și avertizează că lipsa unei dezbateri reale asupra prevederii adoptate în 2023 arată o slăbiciune a dialogului public.
Un fost ministru al Educației explică ce trebuie făcut în locul examenului de admitere la liceu Foto: Shutterstock
Adevărul: Ce decizie considerați că ar trebui să ia Senatul? Legea ar trebui amânată sau aprogată?
Mircea Dumitru: În perspectivă, și aici vorbesc doar în nume personal, aș fi înclinat să cred că ar fi prea mult ca elevii și elevele de 14 ani, la finalul clasei a opta, să susțină două examene consecutive: Evaluarea Națională și un concurs suplimentar de admitere. Prin urmare, consider că acest examen suplimentar nu este util, nu este relevant și nu își atinge scopul.
Cum ar fi bine să aibă loc trecerea cu această tranziție de la gimnaziu la liceu?
Este necesar să ne îndreptăm către un sistem de evaluare națională unitar, standardizat și suficient de robust, astfel încât rezultatele să nu difere în mod semnificativ de la un evaluator la altul. Pentru a ilustra de ce este nevoie de acest lucru, voi face o paranteză. Știm cu toții că, în acest an, la Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a VIII-a – dar fenomenul nu este izolat, ci apare și la alte examene de acest tip – au fost înregistrate note foarte mici la prima corectură, iar după soluționarea contestațiilor, notele au crescut cu două, trei, patru, cinci sau chiar mai multe puncte. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Pentru a sublinia cât de grav este, vă ofer o analogie: dacă mă duc la un spital pentru o analiză de sânge, vreau să aflu nivelul zahărului. Un spital îmi spune că am diabet, iar altul, că nivelul zahărului este sub limita normală. Ce fel de test este acela, dacă rezultatele sunt atât de contradictorii?
Dacă evaluările noastre sunt atât de fluctuante încât notele variază considerabil între corecturi, iar aceste rezultate influențează decisiv viitorul unor copii de doar 15 ani, atunci este evident că nu dispunem încă de un sistem de evaluare suficient de solid și de fiabil. Este exact în această direcție că trebuie să ne îndreptăm eforturile, iar un astfel de sistem nu poate fi conceput încă de la început doar pentru a răspunde intereselor unui anumit liceu sau colegiu național care insistă să organizeze propriul examen de admitere.
Acest sistem robust de evaluare ar trebui să conțină și alte materii în afară de Matematică și Limba Română?
Da, cred că da, iar această idee a fost dezbătută în ultima vreme, mai ales în spațiul online și pe rețelele sociale, unde am urmărit pozițiile unor persoane care au ocupat funcții în sistemul național de educație. Acestea au susținut că ar fi necesară o evaluare mult mai echilibrată, care să includă și alte domenii, cum ar fi disciplinele umaniste – istoria, limbile moderne sau anumite noțiuni științifice – pentru a oferi o perspectivă mai comprehensivă. Nu este vorba despre un examen de admitere la facultate sau despre o olimpiadă națională sau internațională, ci despre o evaluare a cunoștințelor de bază, destinată unui elev de clasa a opta, de 14-15 ani, nu concepută exclusiv pentru cei mai buni elevi într-un stil elitist.
Ce spune despre noi faptul că această prevedere nu a fost dezbătută suficient de Parlament nici până în prezent, deși măsura face parte din programul România Educată, reforma de referință a fostului președinte Klaus Iohannis, la care a început să lucreze încă din primul mandat?
Nu am mai fost implicat de multă vreme la Minister, așa că nu am sesizat aceste aspecte și nici nu știu cât de mult au fost ele discutate și dezvoltate la vremea respectivă. Această situație relevă, din nou, o slăbiciune a dialogului public pe teme extrem de importante pentru toate familiile din România, deoarece toți părinții au copii care susțin astfel de examene, probe care pot decide destinul unor tineri încă de la vârsta de 14-15 ani. Acesta este, în sine, un alt motiv de îngrijorare, pentru că în alte țări, examenele decisive sunt programate la vârste mai înaintate. Desigur, mi se va răspunde că există state precum China, Coreea de Sud sau Japonia, unde învățământul este extrem de elitist și competitiv, iar examenele sunt și mai dure la vârste chiar mai fragede. Însă în cultura europeană, dacă ne uităm la modul în care sunt concepute evaluările în Danemarca, Finlanda sau în alte țări, vom observa că, la vârsta de 14 ani, aceste evaluări nu sunt menite să decidă brusc întreaga traiectorie de viață a unui copil.
În această ordine de idei, un proiect-pilot care se desfășoară încă de anul acesta la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, prevede ca toți elevii să învețe la aceleași materii în clasele IX-X, iar repartizarea lor pe profile să se realizeze în clasa a XI. Cum vi se pare această măsură?
Organizarea acestui proiect-pilot demonstrează că oamenii vin cu idei și se pot mobiliza atunci când au în față o temă importantă, la care s-au gândit în prealabil. Îmi pare rău că, în anul 2023, deși ar fi fost momentul potrivit pentru o dezbatere amplă, aceasta nu a avut loc din diverse motive.
Revenind puțin, în încheiere, la discuția despre admiterea separată, aș dori să subliniez un aspect legat de condiția celor 50% din locuri care pot fi scoase la concurs, pentru a ilustra consecințele pe care le-ar putea avea dublarea examenului de admitere la anumite licee sau colegii naționale.
Să presupunem că un colegiu național de elită din România are 100 de locuri pentru clasa a IX-a, iar cel mai mic punctaj de admitere dintre primii 100 de candidați este 9,50. Conform legii, liceul respectiv poate organiza un examen separat pentru maximum 50% din locuri. Astfel, în loc să fie admiși toți cei 100 de elevi pe baza Evaluării Naționale, doar 50 dintre aceștia vor intra prin acest sistem, iar celelalte 50 de locuri vor fi ocupate în urma unui examen organizat exclusiv de liceu, în condiții proprii, care nu sunt la fel de transparente, uniforme și controlabile la nivel național.
Dacă legea nu va fi prorogată, situația va genera, fără îndoială, frustrare și un puternic sentiment de nedreptate în rândul celor care, deși au obținut medii foarte bune la Evaluarea Națională, vor fi privați de șansa de a intra în liceul dorit.
Decizia din Senat
În același timp, textul adoptat de Camera Deputaților pe 24 august este contradictoriu, deoarece include atât prevederi privind abrogarea, cât și amânarea concursului separat.