Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită partidelor politice să adopte legea salarizării unitare ținând cont, în cazul angajaților din Educație, de grilele convenite în anul 2024, în urma grevei din 2023, iar în caz contrar să respingă proiectul de act normativ. Sindicaliștii din învățământ atrag atenția că numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la „alarmanta cifră” de 6.300, de la mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025, scrie news.ro.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, este mesajul transmis, joi, partidelor politice de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educația „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
Sindicaliștii din sistem aduc mai multe argumente în sprijinul solicitării lor, unele referindu-se la coeficienții pe care proiectul de lege îi propune pentru angajații din școli.
Ce reproșează sindicaliștii proiectului de salarizare
„Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ, care reprezintă 27% din sistemul bugetar, reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin PNRR 2026, ceea ce arată o corelare reală cu coeficienții propuși pentru celelalte familii ocupaționale; Venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.600 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual și anume 9.750 lei; Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar asigură diferențierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată. Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar nu sunt major diferiți de coeficienții ce s-ar obține dacă veniturile actuale ar fi cuantificate în coeficienți având referința propusă de 4.100 lei”, se arată în scrisoarea deschisă.
Sindicaliștii au atras atenția asupra riscului de deprofesionalizare a sistemului.
„Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300, de la mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025”, susțin sindicaliștii.
Aceștia invocă statistici europene care arată că România se află la finalul clasamentului privind alocarea fondurilor pentru educație, cu 3% din PIB, mai puțin de jumătate comparativ cu statele europene aflate în fruntea clasamentului: Suedia (6,8% din PIB), Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2% din PIB).