O sută de profesori de liceu din România participă, în perioada iulie-octombrie 2026, la un program de formare dedicat folosirii responsabile a inteligenței artificiale la clasă, cu prioritate pentru cadrele didactice din mediul rural și din orașele mici. Miruna Constantin, coordonator de conținut educațional în cadrul „Vreau Să Studiez în America” și absolventă a unui master în educație la Harvard Graduate School of Education, a explicat, într-un interviu acordat „Adevărul”, ce nu știu încă profesorii despre AI, care sunt cele mai frecvente probleme în folosirea acestor instrumente și cum poate fi introdusă inteligența artificială în educație fără ca aceasta să înlocuiască gândirea și învățarea elevilor.
Miruna Constantin este coordonator al unui program prin care profesorii învață să folosească AI
Programul de formare se desfășoară în perioada iulie-octombrie 2026 și reunește 100 de profesori de liceu din România, cu prioritate pentru cadrele didactice din mediul rural și din orașele mici. Participanții iau parte la ateliere online și la o conferință organizată la București, unde sunt abordate modalități de folosire a inteligenței artificiale în proiectarea lecțiilor, evaluarea elevilor și activitatea de zi cu zi la clasă.
Programul este organizat de Centrul AGORA pentru Democrație, în parteneriat cu V”reau Să Studiez în America (VSSIA)”, și este finanțat printr-un grant FLEX Alumni Community, oferit de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul American Councils for International Education. Printre formatorii confirmați se află Bill Wisser, director executiv al Teaching and Learning Lab din cadrul Harvard Graduate School of Education. Fiecare profesor participant își asumă, la rândul său, să susțină cel puțin o sesiune de formare în propria școală.
Adevărul: Ce nu știu profesorii, în acest moment, despre folosirea AI la clasă?
Miruna Constantin: Cred
că cea mai mare necunoscută nu ține de tehnologie, ci de rol.
Mulți profesori încă privesc AI-ul fie ca pe o amenințare la
adresa muncii lor, fie ca pe un instrument generic de „răspunsuri
rapide”. Puțini știu că AI-ul poate fi adaptat pe disciplina
lor specifică, de la matematică la biologie, și folosit ca
instrument de pregătire a lecțiilor, diferențiere a sarcinilor
pentru elevi cu niveluri diferite sau generare de feedback
personalizat. De asemenea, puțini profesori știu cum să verifice
și să corecteze ce le oferă un instrument AI, pentru că acesta
poate greși sau poate inventa informații.
Cele mai frecvente greșeli ale profesorilor în utilizarea IA
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac profesorii atunci când folosesc instrumente de inteligență artificială?
Să
spunem că profesorii fac greșeli ar însemna să-i criticăm.
Profesorii sunt cel mai important instrument al educației. Domeniul
inteligenței artificiale este nou pentru toată lumea. Este greu să
spui că cineva este expert în AI. Insa conform studiilor apărute
până în acest moment, majoritatea celor care încearcă să iși
formeze o bază de folosire se lovesc de câteva probleme:
-
Cea
mai comună greșeală este acceptarea răspunsului AI ca fiind
final și corect, fără verificare. -
A
doua este folosirea unor cereri (prompturi) prea vagi. -
O
altă greșeală frecventă este delegarea integrală a unei sarcini
către AI, în loc să fie folosită ca punct de plecare pe care
utilizatorul îl adaptează.
Și,
nu în ultimul rând, întrucât există încă o neclaritate la
nivel mondial despre cum va afecta AI-ul capacitatea cognitivă a
elevilor, mulți profesori nu discută deschis cu elevii despre
limitele AI-ului, ceea ce creează o falsă impresie de
infailibilitate a acestor instrumente.
Cum poate un profesor să folosească AI fără ca tehnologia să înlocuiască partea de gândire și învățare a elevului?
Cheia
stă în felul în care este proiectată sarcina de lucru. AI-ul
trebuie introdus ca punct de plecare, nu ca destinație finală:
elevul primește un răspuns generat de AI, dar trebuie să îl
analizeze, să identifice ce lipsește sau ce este greșit, și să
îl îmbunătățească. Această practică dezvoltă exact gândirea
critică pe care ne temem că AI-ul o va eroda. Această abordare
este predată chiar de Bill Wisser, Executive Director al Teaching
and Learning Lab de la Harvard Graduate School of Education și unul
dintre formatorii confirmați ai programului, care va lucra direct cu
profesorii pe astfel de metode de integrare responsabilă a AI-ului.
Cum ar trebui să se schimbe temele și evaluările elevilor într-o perioadă în care AI poate genera un răspuns în câteva secunde?
Evaluarea
trebuie să se mute treptat de la produsul final la proces. Asta
înseamnă mai multe portofolii, prezentări orale, apărări ale
unui proiect în fața clasei, sarcini realizate parțial în timpul
orei, sub supraveghere, și cerințe personalizate care pornesc de la
experiența proprie a elevului, greu de reprodus identic de un
instrument AI. Nu este vorba despre a interzice AI-ul, ci despre a
construi evaluări care testează înțelegerea, nu doar rezultatul.
Asta am experimentat și eu la Harvard anul acesta și asta vreau să
aduc și în România.
Ce riscuri vedeți în folosirea AI de către elevi, dincolo de
problema copierii?
Riscul
cel mai serios este atrofierea gândirii critice, atunci când elevii
se obișnuiesc să primească răspunsuri gata făcute fără să mai
pună întrebări. Se adaugă expunerea la informații eronate sau
distorsionate, generate cu încredere falsă de instrumentele AI,
probleme de confidențialitate a datelor pentru minori, și un risc
de inechitate: elevii din familii cu acces mai bun la tehnologie și
îndrumare pot ajunge să folosească AI-ul mult mai eficient decât
cei fără acest sprijin, adâncind un decalaj deja existent.
Cum veți măsura dacă formarea celor 100 de profesori are un efect
concret în școlile lor?
Măsurăm
impactul printr-un sondaj de bază, aplicat înainte de program, și
unul identic la final, care urmărește evoluția încrederii și
competențelor profesorilor în utilizarea AI. Fiecare profesor
format se angajează să susțină cel puțin o sesiune de
multiplicare în propria școală, iar această sesiune este
documentată printr-un raport digital de impact. Estimăm astfel o
acoperire de câteva mii de elevi la nivel național, dincolo de cei
100 de profesori formați direct. Toate datele sunt centralizate
într-un raport final de impact.
Echipa
AI Ready Romania este formată din:
-
Antonia
Calin
– Coordonator program -
Miruna
Constantin
(VSSIA) – Coordonator conținut educațional -
Alexandru
Manda
(AGORA) – Coordonator parteneriate și politici publice -
Alexandru
Draghia
– Responsabil comunicare
Programul este organizat de Centrul AGORA Pentru Democrație, în parteneriat cu
VSSIA (Vreau Să Studiez în America), finanțat printr-un grant FLEX
Alumni Community, oferit de U.S. Department of State prin intermediul
American Councils for International Education.