După diferențele de notare înregistrate la contestațiile din 2026, Ministerul Educației propune noi reguli de corectare la examenele naționale. La Bacalaureat și la probele de Limba română și Limba maternă de la Evaluarea Națională, evaluatorii ar urma să-și reanalizeze punctajele dacă între notele lor există o diferență mai mare de un punct. La Matematică, în cadrul Evaluării Naționale, pragul propus este de 0,50 puncte. Dacă diferența se menține, lucrarea va fi trimisă altor doi profesori.
Bacalaureatul 2026 a adus 55.454 de contestații, cel mai mare număr din ultimii cinci ani. Din însumarea datelor publicate de Ministerul Educației pentru fiecare probă rezultă că 52.925 de lucrări, adică 95,4% dintre cele contestate, au primit altă notă. În 3.986 de cazuri, modificarea a fost cuprinsă între un punct și 1,5 puncte, iar în alte 364 a depășit 1,5 puncte. Numărul candidaților promovați a crescut cu 2.675, de la 94.345 la 97.020, potrivit dosarului statistic al Ministerului Educației.
Diferențele dintre evaluarea inițială și cea de la contestații nu apar însă numai la Bacalaureat. La Evaluarea Națională 2026 au fost depuse 14.176 de contestații, iar nota s-a modificat în 12.961 de cazuri: 8.696 de lucrări au primit note mai mari și 4.265, note mai mici. La Limba română, în cazul a 22,14% dintre lucrările contestate, diferența a depășit jumătate de punct. La Matematică, astfel de diferențe au fost mai rare: 1,15% dintre lucrările recorectate au primit o notă diferită cu mai mult de jumătate de punct, potrivit sintezei Ministerului Educației.
Secretarul de stat Sorin Ion declara după afișarea rezultatelor din 2026 că diferențele mari nu provin din erori ale platformei, ci din „puncte de vedere diferite ale evaluatorilor”. El a mai spus că profesorii în cazul cărora Ministerul identifică greșeli repetate și un tipar de notare diferit sunt eliminați de la corectarea examenelor naționale.
Ministerul nu afirmă explicit că noile reguli sunt o consecință a diferențelor înregistrate în 2026, dar proiectele intervin chiar asupra etapelor în care pot apărea astfel de discrepanțe. Atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, este propusă o etapă nouă în care profesorii trebuie să-și revadă punctajele înainte ca lucrarea să fie trimisă altor evaluatori. Pragurile diferă însă în funcție de examen și de probă.
Ce se întâmplă dacă primii doi profesori acordă note diferite
La evaluarea inițială, fiecare lucrare este corectată de doi profesori. Ministerul propune introducerea unei etape suplimentare înainte ca lucrarea să ajungă la alți evaluatori: profesorii vor fi avertizați automat și vor trebui să-și reanalizeze punctajele dacă diferența dintre notele lor depășește pragul stabilit.
La Bacalaureat, această procedură se va aplica atunci când diferența dintre cei doi evaluatori este mai mare de un punct, indiferent de proba scrisă.
La Evaluarea Națională, pragul propus este:
- mai mare de un punct la Limba și literatura română și la Limba și literatura maternă;
- mai mare de 0,50 puncte la Matematică. În prezent, pragul este de un punct și la această probă.
Dacă diferența se menține după reanalizarea punctajelor, lucrarea va fi transmisă automat și aleatoriu altor doi profesori. Nota finală va fi calculată din cele patru note: cele două valori extreme vor fi eliminate, iar media aritmetică a celor două note centrale va fi trecută cu două zecimale, fără rotunjire.
Cum vor fi reverificate diferențele mai mari de un punct apărute la contestații
O nouă etapă de reanalizare este propusă și pentru soluționarea contestațiilor. Atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, dacă nota obținută la contestație diferă cu mai mult de un punct – în plus sau în minus – de nota inițială, evaluatorii vor fi avertizați automat și vor trebui să-și verifice din nou punctajele.
Dacă diferența se menține după reanalizare, lucrarea va fi trimisă altor doi profesori decât cei care au realizat evaluarea anterioară. Aceștia vor avea acces la punctajele acordate anterior lucrării, posibilitate introdusă acum pentru această ultimă etapă a reevaluării.
Pentru Bacalaureat, proiectul mai aduce o modificare: pragul de la care lucrarea ajunge la o nouă reevaluare după contestație scade de la 1,5 puncte la un punct.
Bacalaureatul 2027 ar urma să înceapă în aprilie, iar probele scrise să aibă loc în iunie
Proiectul de ordin privind organizarea Bacalaureatului din 2027, pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării, stabilește calendarul propus pentru cele două sesiuni ale examenului și regulile după care ar urma să fie organizate și evaluate probele.
Potrivit proiectului, probele de competențe din prima sesiune ar urma să se desfășoare între 12 și 23 aprilie 2027. Probele scrise sunt programate în perioada 14-18 iunie, iar rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, ar urma să fie afișate pe 1 iulie.
Calendarul propus vine după problemele provocate de caniculă la Bacalaureatul 2026. Proba obligatorie a profilului, la Matematică sau Istorie, programată inițial pe 30 iunie, a fost amânată pentru 1 iulie, după emiterea unui cod roșu de caniculă. Ministerul a precizat atunci că măsura avea caracter excepțional și urmărea protejarea sănătății elevilor și a personalului implicat în examen.
Pentru calendarul din 2027, Ministerul invocă necesitatea de a ține cont de temperaturile extreme, care pot afecta randamentul candidaților. Celelalte argumente sunt termenele de înscriere la facultate și dozarea efortului elevilor care se pregătesc pentru admitere, precum și al profesorilor implicați în mai multe comisii de examen.