Fiecare lucrare este corectată de doi profesori, iar, de acum, vor fi obligați să-și facă singuri reverificarea dacă diferența dintre notele pe care le-au dat este mai mare de 50 de sutimi la matematică și de un punct la limba română.
Până în acest an, erau trimise altor doi profesori pentru recorectare. Unii specialiști în educație se tem că această schimbare vine la pachet cu riscul „negocierii” între colegi, pentru a ajunge la un numitor comun. Ceea ce poate însemna o evaluare mai puțin obiectivă.
Cum se vor corecta lucrările la Evaluarea Națională
Lucrările sunt corectate inițial de doi profesori. Fiecare dă propria notă, iar dacă diferența e sub 1 punct, cea finală este media lor. Dacă distanța între note e de peste 1 punct, teza pleacă la corectorii 3 și 4.
Potrivit proiectului pentru organizarea Evaluării Naționale din 2027, dacă între notele acordate de primii doi corectori diferența e mai mare de 1 punct la română și o jumătate de punct la matematică, platforma le transmite întâi profesorilor să-și revadă lucrările. Doar dacă niciunul nu e dispus să se apropie de nota celuilalt, testul este atribuit corectorilor 3 și 4, din alt centru de examinare.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „Noi sperăm ca prin mecanismul ăsta să mai reducem numărul de lucrări recorectate. Eu știu care e temerea, temerea este să nu fii influențat de evaluarea celuilalt. Dar, de fapt, așa cum am gândit mecanismul, te face mai atent un pic. Poate să-și revadă evaluarea, dar poate să nu-și schimbe opinia. Dacă și-o schimbă și diferența devine mai mică de un punct, atunci lucrarea merge mai departe, că intră în standarde. Dacă nu și-o schimbă, atunci primește notificarea primul evaluator și are și el ocazia să-și deschidă lucrarea, să se uite pe ea.”
Profesorii se tem de o evaluare mai puțin obiectivă
Unii profesori susțin că schimbarea ar fi o cosmetizare a erorilor din corectura inițială, trădate de creșteri cu 3-4 puncte ale notelor, după contestații.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „În sistemul românesc, nimeni nu-ți semnalează că ai greșit. Faptul că te mai pune cineva să-ți mai recorectezi lucrările, să reconsideri e un lucru bun, dar nu rezolvă problema notei date corect! În București, 5 sutimi poate să însemne 200 de locuri în sus sau în jos pe clasament. Ori numai un părinte care a trecut prin chestia asta simte organic care-i diferența.”
Reprezentanții ministerului spun că au preluat această idee din bacalaureatul internațional, considerat printre cele mai riguroase sisteme de evaluare din lume, care are și un mecanism intern de control.
Cum funcționează mecanismul de verificare din bacalaureatul internațional
Corespondent Știrile PRO TV: „În setul de teste al fiecărui evaluator sunt plantate așa-numite „semințe” – teste-capcană, la care aplicația are deja rezultatul corect. Dacă punctajul acordat de un profesor testului seed e la mai mult de două puncte diferență de nota corectă, acesta primește o alertă, să refacă procesul. Dacă eroarea se menține, aplicația îi cere corectorului să-și verifice toate lucrările parcurse până atunci. Iar când mai multe teste de referință arată un randament slab al profesorului, acesta e scos temporar din aplicație, iar setul lui e împărțit colegilor din comisie. În plus, baremul de corectare, care are și 20 de pagini, nu îi permite omului să fie subiectiv, pentru că prevede absolut toate situațiile.”
Ministerul Educației a pus în dezbatere și calendarul examenelor de anul viitor. Bacalaureatul scris va fi între 14 și 18 iunie, la mare distanță de probele orale, mutate din nou în aprilie, ca acum doi ani. Evaluarea va avea loc între 22 și 25 iunie.