Din anul școlar 2026-2027, profesorii din învățământul primar și gimnazial ar urma să înceapă să folosească standarde naționale de evaluare. Notele și calificativele nu dispar, însă profesorii vor avea criterii comune după care să stabilească ce știe și ce poate face fiecare elev. Pentru părinți, schimbarea ar trebui să însemne un răspuns mai clar la întrebarea „De ce a primit copilul meu această notă?”.
„A luat 7. Trebuie să mai muncească”. Este una dintre explicațiile pe care părinții le aud frecvent atunci când încearcă să afle unde are copilul dificultăți. O notă poate arăta rezultatul unei lucrări sau al unei probe orale, dar nu spune întotdeauna ce a înțeles elevul, ce știe să aplice și ce anume trebuie să recupereze. Un 7 la matematică poate însemna lucruri foarte diferite: copilul nu stăpânește noțiunile de bază, știe să rezolve exercițiile lucrate la clasă, dar se blochează când cerința este formulată diferit, sau a făcut câteva greșeli de neatenție. Din catalog, părintele nu poate afla care dintre aceste situații este valabilă și nici ce ar trebui să exerseze copilul.
Noile standarde naționale de evaluare încearcă să ofere tocmai această explicație. Pentru fiecare competență din programă, ele descriu ce trebuie să știe și să poată face elevul la diferite niveluri de performanță. Profesorii vor avea astfel repere comune atunci când construiesc o lucrare, stabilesc rezultatul și explică unde se află copilul și de ce sprijin are nevoie. Notele și calificativele rămân, dar în spatele lor ar trebui să existe criterii mai clare, pe care să le poată înțelege și părintele.
Nivelurile de bază, consolidat și avansat. Ce înseamnă fiecare
Ministerul Educației a lansat standardele naționale de evaluare în consultare publică în luna iulie, pentru disciplinele obligatorii din învățământul primar și gimnazial. Acestea nu schimbă programa și nici actualul sistem de notare, ci detaliază criteriile după care profesorii evaluează competențele copiilor. Pentru fiecare competență prevăzută în programa școlară, documentele descriu ce trebuie să știe și să poată face elevul la trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat.
utilizați în elaborarea standardelor naționale de evaluare
Diferența dintre nivelul de bază, cel consolidat și cel avansat nu se referă doar la cantitatea de informații memorate de elev. Profesorul trebuie să urmărească dacă acesta poate folosi ceea ce a învățat, cât de autonom lucrează și dacă poate aplica informația în situații noi sau în contexte din viața reală.
La nivelul de bază, copilul demonstrează achizițiile esențiale necesare pentru a putea continua învățarea. La nivelul consolidat, folosește cunoștințele cu mai multă siguranță și în situații mai complexe. Nivelul avansat presupune autonomie mai mare și capacitatea de a transfera ceea ce a învățat în contexte noi. Documentul definește și două niveluri situate sub nivelul de bază: «în formare» și «în dificultate». Acestea indică profesorului ce fel de sprijin îi este necesar elevului.
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a explicat, într-o emisiune difuzată de TVR Info, că scopul evaluării este ca profesorul să vadă dacă poate continua să construiască pe ceea ce a învățat deja copilul. „Diferențele dintre ele sunt legate, în primul și în primul rând, de cum aplică copilul cunoștințele, cât de autonom este în învățare și, cel mai important, în ce măsură aplică aceste cunoștințe în contexte familiare, nefamiliare și de viață reală”, a spus Bogdan Cristescu.
Nivelul „avansat” nu înseamnă automat nota 10
Copiii vor primi în continuare note la gimnaziu și calificative în învățământul primar. Cele trei niveluri nu le înlocuiesc și nu există, deocamdată, o formulă prin care „de bază” să însemne o anumită notă, iar „avansat” să fie transformat automat în 9 sau 10.
Profesorul poate evalua mai multe competențe prin aceeași lucrare. Un elev poate demonstra un nivel consolidat la unele cerințe, un nivel avansat la alta și doar nivelul de bază la o altă competență. La stabilirea notei pot conta și progresul copilului, efortul și modul în care acesta a evoluat. „S-ar putea să am de trei ori consolidat, o dată avansat și o dată de bază. Cum iau decizia? Decizia o iau în funcție de progres, în funcție de efort, în funcție de comportamentul anterior”, a explicat directorul CNCE.
Așadar, doi elevi care demonstrează niveluri apropiate ar putea primi note diferite, dacă profesorul observă la unul dintre ei un progres important sau o rezolvare creativă. Standardele nu elimină judecata profesională a cadrului didactic, ci stabilesc repere în interiorul cărora aceasta trebuie exercitată.
Ce ar trebui să afle părintele în plus față de notă
Cea mai vizibilă schimbare pentru părinți ar trebui să fie calitatea explicației primite de la profesor. În locul unui răspuns general precum „este de 7” sau „trebuie să învețe mai mult”, cadrul didactic va putea arăta ce competențe a demonstrat copilul și unde întâmpină dificultăți.
De exemplu, părintele ar putea afla că elevul identifică informațiile și le folosește într-un exercițiu asemănător celor lucrate la clasă, dar nu reușește încă să le aplice într-o situație nouă. În acest fel, familia și profesorul va ști ce anume trebuie exersat, nu doar că nota trebuie îmbunătățită. „Eu, ca părinte, nu voi spune «Nu știu de ce i-a dat 7», pentru că profesorul va spune: «L-am evaluat și asta arată, asta identifică, asta nu arată». Vom discuta cu niște criterii pe masă”, a explicat Bogdan Cristescu.
Aceleași criterii ar trebui să fie folosite în toate școlile
Una dintre mizele schimbării este reducerea diferențelor dintre felul în care sunt evaluați elevii de profesori diferiți. În prezent, aceeași performanță poate primi o notă mai mare într-o școală și una mai mică în alta, deoarece profesorii nu au avut până acum descriptori naționali detaliați pentru fiecare competență.
Standardele creează un reper comun, dar nu vor face ca toate notele să devină perfect comparabile încă din primul an. Chiar Bogdan Cristescu a recunoscut că este vorba despre un proces de durată și că, pentru o perioadă, părinții nu vor putea avea „totală încredere” că un 8 acordat într-o școală înseamnă exact același lucru cu un 8 primit în alta.
Comparabilitatea ar urma să crească treptat, pe măsură ce profesorii vor folosi standardele, vor construi împreună lucrări și vor compara rezultatele cu evaluări externe standardizate.
Standardele au fost testate pe aproape 7.000 de elevi
Înainte de lansarea în consultare publică, standardele au fost testate, în perioada aprilie–iunie 2026, în 53 de unități de învățământ din toate regiunile țării. Potrivit informațiilor obținute de redacția Totul Despre Mame de la reprezentanții Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, la pilotare au participat 6.988 de elevi și aproximativ 600 de cadre didactice.
Profesorii implicați au urmat mai întâi o sesiune de instruire privind aplicarea standardelor în activitatea de la clasă. Pregătirea a vizat atât proiectarea unităților de învățare, cât și formularea sarcinilor pentru evaluările curente și sumative. Ulterior, cadrele didactice au folosit efectiv standardele pe parcursul modulelor 4 și 5 ale anului școlar și au transmis feedback în două etape. Pe baza observațiilor primite de la profesori, documentele au fost revizuite, precizează CNCE.
Pilotarea a cuprins școli de stat și private, din mediul urban și rural, printre care nouă unități din București, două din județul Ilfov și școli din alte 24 de județe.
Ce se întâmplă efectiv din septembrie
În luna iulie 2026, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial au fost lansate în consultare publică. CNCE precizează, în răspunsul oficial transmis redacției Totul Despre Mame, că documentele au fost modificate în urma propunerilor primite și au fost înaintate spre publicare în Monitorul Oficial. Calendarul oficial al implementării nu a fost încă stabilit. „După apariție, se vor stabili și comunica etapele de implementare”, a precizat instituția.
Bogdan Cristescu a prezentat, însă, la TVR Info, o variantă de introducere graduală. În primul an, profesorii ar urma să se familiarizeze cu standardele și să înceapă să le folosească. În al doilea an, aplicarea lor ar putea fi urmărită în cadrul asistențelor la ore, iar în al treilea an ar urma să devină obligatorii. Directorul CNCE a precizat, însă, că aceasta este o propunere, decizia urmând să fie luată la nivelul Ministerului Educației.
În primele luni ale noului an școlar, CNCE intenționează să organizeze întâlniri în județe, prezentări și discuții cu inspectorii și metodiștii, astfel încât profesorii să învețe treptat să folosească noile criterii.