Dragoș Pîslaru a explicat în exclusivitate pentru Digi24, că Legea Salarizării intră pe ultima sută de metri, în contextul în care în domeniile cele mai problematice, Sănătate și Educație, s-au identificat mai multe soluții și există o versiune avansată care corectează inechitățile. Ministrul interimar al Muncii a subliniat că adoptarea depinde acum de responsabilitatea partidelor politice.
Peste 75% din personalul medical va beneficia de creșteri
Dragoș Pîslaru a afirmat că medierea administrației prezidențiale a permis organizarea de întâlniri atât cu reprezentanți ai partidelor, cât și cu ssindicatele din Sănătate.
„În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Măsurile propuse în Educație: plata cu ora se dublează
În ceea ce privește sectorul Educației, ministrul interimar al Muncii a spus că, în urma discuțiilor cu partidele, s-au identificat mai multe soluții, unele deja au fost aliniate cumva și sunt propuse pentru a fi incluse.
„Dar cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, cu sindicatele din Educație, pentru că vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesori preuniversitari și universitari”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a explicat că este vorba despre măsuri pe care sectorul le așteaptă de trei ani.
„Sectorul Educației a avut o grevă în 2023 și s-a promis printr-o ordonanță de urgență că salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie. Evident, în construcția noastră și cu bugetul pe care l-am avut, nu am putut pune pe masă o astfel de alocare pentru că costa prea mult și pentru 2027 nu am avut aceste resurse și atunci practic ce încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028. Și atunci, practic, să venim întâmpinarea unor lucruri pe care sectorul le cere și le așteaptă de peste 3 ani de zile, ceea ce ar debloca, din punctul nostru de vedere, acest ultim obstacol legat de Legea salarizării”, a afirmat ministrul.
Sunt propuse și alte schimbări în domeniul educației, inclusiv în ceea ce privește plata cu ora.
„Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar. Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută. Sunt niște modificări care merg pe această idee, c-am ascultat care sunt problemele și am înțeles să le rezolvăm una câte una.
Atenție, ca să nu pară cumva că ne lăudăm cu ceva. Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector. Deci este practic un lucru absolut firesc, pentru ca plata cu ora să rămână atractivă și acele posturi care nu sunt disponibile să poată să fie ocupate prin plata cu ora”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Adoptarea legii depinde de responsabilitatea liderilor politici
Întrebat dacă sindicatele din Sănătate sunt mulțumite, având în vedere că circa 75% dintre cadrele medicale vor avea majorări salariale, ministrul interimar al Muncii a subliniat că au fost discuții fructuoase.
„Nu aș vrea să vorbesc în numele sindicatelor. Eu aș vrea să apreciez că sindicatele din Sănătate, mai ales federația care la un moment dat n-a vrut să mai participe la întâlniri, s-a întors și am avut niște discuții fructuoase, din punctul meu de vedere. Cred că în domeniul de Sănătate suntem aproape de a avea un acord”, a afirmat el.
În aceste condiții, Pîslaru a subliniat că în ceea ce privește adoptarea Legii salarizării, „totul depinde de responsabilitatea liderilor politici”.
Ministrul Muncii a declarat că discuțiile cu formațiunile politice au fost deschise și cu mai puține tensiuni decât au părut în spațiul public, inclusiv cu PSD
„Apreciez faptul că reprezentanții partidelor, întâlnirile de la Cotroceni, au avut o atitudine proactivă, deci nu au fost contre sau lucruri care să creeze tensiune, din contră, au fost niște pași pe care ar trebui să-i urmăm. Am spus că nu se poate obține un acord politic fără a discuta de această acceptabilitate socială, mai ales în cele două familii ocupaționale, educație și sănătate.
Și acum suntem pregătiți pentru întâlnirea de după-amiază cu liderii partidelor, pe care, evident, îi rog să analizeze progresul pe care l-am făcut și, bineînțeles, să se gândească că nu e vorba doar de cei 770 de milioane de euro pe PNRR, ci faptul că în acest moment, am această convingere și este chiar obiectivă, că legea chiar face bine și asta înseamnă că peste două treimi din cei peste 1.200.000 de angajați din sectorul public ar beneficia de creșteri și am corecta o serie întreagă de inechități structurale, mai ales în sectoarele acestea unde ne-am acordat atenția mai mare, educație și sănătate”.
Impactul bugetar al modificărilor
Întrebat despre impactul bugetar după toate aceste modificări în urma negocierilor, în contextul în care inițial se vorbea despre 12 miliarde de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns:
„Nu, pentru că nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1, aici trebuie să-i respectăm și pe cei care contribuie. Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem. Ce v-am spus legat de sectorul de educație presupune o eșalonare astfel încât în 2028 să se activeze această grilă cerută de sector.”
Ministrul a adăugat că sunt erate și modificări punctuale făcute în urma consultărilor și observaților primite după versiunea de 17 iulie, dar cu siguranță modificările cele mai importante sunt la sănătate și mai ales la educație, unde discutăm de o grilă nouă complet.
Editor : Ș.R.