La finalul lunii iulie, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, a publicat pe blogul său un bilanț propriu al reformelor pe care le-a inițiat cât a fost ministru al Educației și Cercetării, între decembrie 2024 și vara lui 2025. Textul se dorește un răspuns la întrebările tot mai dese despre ce aduc, de fapt, aceste schimbări acum, când începe un nou an școlar.
Marea temă: aproape jumătate dintre tineri, „analfabeți funcțional”
Problema pe care David o pune în centrul întregului demers este analfabetismul funcțional – incapacitatea de a înțelege și folosi în viața reală ceea ce ai citit sau învățat. Fostul ministru vorbește despre aproape jumătate dintre tinerii sub 18 ani aflați în această situație, dacă se ia în calcul și abandonul școlar.
Miza, spune el, depășește școala: acești tineri devin adulți greu de adaptat, vulnerabili la manipulare și dezinformare, predispuși la teorii ale conspirației și atitudini antisistem. De aceea a și cerut ca fenomenul să fie recunoscut oficial drept risc de securitate națională.
Ce a încercat să schimbe?
Pentru elevii vulnerabili, David revendică protejarea burselor sociale în plină austeritate și creșterea bugetului pentru programul „masă sănătoasă”. În toate ciclurile de învățământ a introdus ore și activități remediale, adică acel timp dedicat recuperării competențelor pe care copiii ar fi trebuit să le aibă, dar nu le-au format la timp.
Cea mai vizibilă schimbare este noul curriculum de liceu, care intră în vigoare acum, după aproape două decenii fără o revizuire majoră. Ideea de bază: mai multă libertate de alegere pentru elevi și părinți, care pot decide o parte din materiile studiate din oferta școlii.
O altă mutare importantă pe care o invocă privește fostele școli profesionale, transformate în învățământ tehnologic-dual. David le considera pe cele vechi „un stigmat” pentru copii și spune că noul model, inspirat din Germania și Elveția, lasă elevilor șansa de a-și continua studiile și de a da bacalaureatul, nu doar de a se califica rapid pentru o meserie.
De asemenea, a regândit și evaluările naționale de la clasele mici, apropiindu-le de modelul testelor internaționale PISA, adică cu întrebări care verifică nu memorarea, ci capacitatea de a folosi cunoștințele în situații reale.
Universitățile și cercetarea
La nivelul de vârf al educației, fiecare universitate primește acum o „misiune” clară, asumată, de care se ține cont când e evaluată. Ideea e ca instituțiile să fie mai bine profilate, în loc să încerce toate să facă de toate.
Pentru cercetare, David pune o problemă pe care o formulează direct: fără concentrarea resurselor și racordarea la tehnologiile de vârf, România riscă să rămână o „colonie științifică”, dependentă de alții. Soluția lui a fost clasificarea institutelor de cercetare în funcție de calitate, cu mai mulți bani pentru cele bune și obligația de reorganizare pentru cele slabe. Tot aici amintește că a asigurat finanțarea pentru Laserul de la Măgurele, proiectul științific de referință al țării, așteptat să fie gata la finalul lui 2026.
Problema care rămâne: banii
Fostul ministru David recunoaște, indirect, că o vulnerabilitate serioasă este salarizarea. Toate reformele – vizând curriculum-ul, evaluările și clasificările – riscă să rămână fără efect dacă profesorii și cercetătorii nu sunt plătiți pe măsură. Iar asta, spre deosebire de restul, nu ține de minister, ci de o decizie politică și bugetară pe care o lasă în seama celor care i-au urmat.
Profesorul David însuși recunoaște, de altfel, că adevăratul test va veni abia peste patru-cinci ani, când se va vedea dacă aceste schimbări chiar au redus analfabetismul funcțional și au ridicat calitatea educației, sau dacă au rămas, cum se întâmplă deseori la noi, doar forme fără fond.