Idei de afaceri ale Generației Z finanțate de BCR

Inteligență artificială pentru educație, recrutare bazată pe competențe, marketplace pentru experiențe turistice și tehnologii pentru școli. Sunt câteva dintre ideile de business dezvoltate de tineri antreprenori români care încearcă să rezolve probleme concrete prin tehnologie. Economedia a discutat cu fondatorii acestor startup-uri despre provocările începutului de drum, planurile de dezvoltare și oportunitățile pe care le văd în antreprenoriat. Proiectele au fost selectate în cadrul competiției ZBOR x FOMO.

Cum vor tinerii antreprenori să schimbe educația, recrutarea și turismul din România

În acest interviu discutăm cu fondatorii unor astfel de startup-uri și cu un reprezentant BCR despre cum au luat naștere aceste idei, ce probleme încearcă să rezolve, cât de dificil este să construiești un business în România la început de drum și ce oportunități vede Generația Z în antreprenoriat.

---

Experium – Startup-ul care vrea să transforme experiențele turistice într-o piață digitală

Nu lipsa obiectivelor turistice este problema României, ci faptul că multe experiențe locale rămân greu de descoperit și de rezervat, spun fondatorii Experium. Startup-ul dezvoltă un marketplace dedicat exclusiv experiențelor turistice, prin care ghizii locali, organizatorii de evenimente sau micii antreprenori pot ajunge mai ușor la clienți. Modelul de business este bazat pe comisioane din rezervări, iar planurile fondatorilor merg dincolo de piața locală, vizând extinderea în țările din regiune.

Economedia:  Ce lipsă ați identificat în piața de turism din România?

Experium – Andreas Dirment și Laurențiu Andrei Ilinca: România nu duce lipsă de locuri frumoase, ci duce lipsă de povești accesibile. Am observat o ruptură între două lumi. Pe de o parte sunt mii de oameni care creează experiențe extraordinare, ghizi locali, artizani, organizatori de aventuri, ateliere sau degustări, dar care nu au vizibilitate. Pe de altă parte sunt turiști care caută constant idei noi și spun că „nu au ce face”. Problema este că aceste două lumi nu se întâlnesc.

De aici s-a născut Experium. Nu ca un simplu site de rezervări, ci ca un marketplace dedicat experiențelor. Un loc unde furnizorii își pot transforma pasiunea într-un business sustenabil, iar turiștii pot descoperi rapid activități autentice, într-un singur loc. Noi vrem să devenim punctul de întâlnire dintre cei care creează experiențe și cei care caută să trăiască experiențe. Cu cât comunitatea crește de ambele părți, cu atât valoarea platformei crește pentru toată lumea. Dacă Booking a făcut simplă rezervarea unei camere, noi vrem să facem la fel de simplă descoperirea unei amintiri.

Economedia: Cum atrageți furnizorii de experiențe pe platformă?

Experium: Noi credem că un marketplace de succes nu se construiește adunând listări, ci construind încredere. Nu îi privim ca pe niște furnizori, ci ca pe partenerii fără de care platforma nu ar exista. Mulți dintre ei au experiențe extraordinare, dar nu au timpul, resursele sau cunoștințele necesare pentru a ajunge la publicul potrivit. Experium le oferă mai mult decât vizibilitate. Le oferă acces la o comunitate de oameni care caută exact ceea ce ei creează. În același timp, fiecare furnizor nou înseamnă mai multe opțiuni pentru turiști, iar fiecare turist nou înseamnă mai multe oportunități pentru furnizori. Asta este puterea unui marketplace adevărat: fiecare utilizator nou creează valoare și pentru ceilalți.

„Câștigăm doar atunci când și partenerii noștri câștigă”

Economedia: Cum verificați calitatea experiențelor listate?

Experium: Încrederea este moneda cea mai valoroasă într-o platformă ca a noastră. Nu vrem să devenim un catalog în care poate apărea orice. Preferăm să avem mai puține experiențe, dar pe care le-am recomanda fără să clipim propriilor prieteni. Discutăm cu organizatorii, analizăm modul în care își desfășoară activitatea, urmărim feedback-ul participanților și eliminăm orice experiență care nu respectă standardele promise. Pentru noi, fiecare rezervare reprezintă reputația platformei. Cred că diferența dintre o platformă care rezistă și una care dispare este simplă: una urmărește numărul de listări, cealaltă urmărește numărul de oameni care se întorc.

Economedia: Care este modelul vostru de monetizare?

Experium: Modelul nostru este construit astfel încât să câștigăm doar atunci când și partenerii noștri câștigă. Percepem un comision din rezervările realizate prin platformă, ceea ce înseamnă că interesul nostru este să le aducem clienți reali, nu doar vizibilitate. Pe termen lung vedem și servicii dedicate organizatorilor – instrumente de promovare, analiză și management –, dar filosofia rămâne aceeași: vrem să construim un ecosistem sănătos în care valoarea creată pentru utilizatori și pentru parteneri să fie cea care generează veniturile companiei. Nu credem în taxe pentru simpla prezență. Credem în parteneriate bazate pe rezultate.

„Încercăm să optimizăm platforma și pentru străinii care doresc să ne viziteze țara”

Economedia: Vreți să rămâneți pe România sau să extindeți platforma și în alte piețe?

Experium: România este începutul, nu destinația finală. Cred că avem o oportunitate uriașă să demonstrăm că un startup construit aici poate schimba modul în care oamenii descoperă experiențe autentice. Nu vrem să ne grăbim să fim prezenți în zece țări doar pentru că sună bine într-un pitch. Mai întâi vrem să construim un produs pe care oamenii îl iubesc și pe care partenerii îl recomandă. Dacă reușim asta în România, extinderea va veni natural.

Viziunea noastră este ca, peste câțiva ani, sa ajungem cu o acoperire catre tarile vecine mai apoi o acoperire balcanica si de ce nu europeana. Platforma se concentreaza in acest moment pe Romania, pe diaspora dar incercam sa optimizam platforma si pentru strainii care doresc sa ne viziteze tara.

Economedia: Ce face platforma voastră diferită pentru un turist obișnuit?

Experium: Diferența nu este doar ceea ce găsești pe Experium, ci modul în care funcționează platforma. Noi construim un marketplace în care fiecare experiență este oferită direct de oamenii care o creează. Turistul nu mai pierde timp căutând prin zeci de site-uri, grupuri de Facebook sau conturi de Instagram. Găsește într-un singur loc experiențe autentice, organizate și ușor de rezervat.Dar adevărata diferență este că, pe măsură ce marketplace-ul crește, cresc și posibilitățile pentru utilizatori.

Fiecare organizator nou înseamnă experiențe noi, iar fiecare turist care rezervă contribuie la dezvoltarea întregului ecosistem. Noi nu vrem să construim doar o platformă de rezervări. Vrem să construim infrastructura prin care experiențele autentice din România devin ușor de descoperit, iar cei care le creează pot trăi din ceea ce iubesc. Dacă reușim asta, nu construim doar o companie de turism. Construim economia experiențelor din România.

---

Planck – Un tutor AI care încearcă să înlocuiască meditațiile clasice, nu profesorii

Inteligența artificială începe să își facă loc și în educație, însă fondatorii Planck spun că scopul lor nu este să ofere răspunsuri rapide elevilor, ci să construiască un profesor virtual care îi ajută să înțeleagă materia. Platforma folosește AI pentru a crea trasee personalizate de învățare și pentru a identifica exact conceptele la care fiecare elev întâmpină dificultăți.

Economedia: Cum funcționează concret tutorul AI și ce îl diferențiază de alte platforme educaționale?

Planck – Miturca Sebastian-Valentin: Insight nu e un chatbot separat la care mergi să întrebi ceva. Este integrat direct în tot ce faci pe platformă. Știe la ce capitol ești, ce teme ai, ce probleme ai rezolvat deja și, cel mai important, unde greșești. Pe baza tuturor acestor date, îți construiește un traseu de învățare personalizat de la zero, gândit strict pe nevoile tale, plus flashcard-uri custom generate automat pentru conceptele la care te-a prins că te împotmolești.

Diferența față de alte platforme de educație din România e că ele îți dau, în general, un catalog static de probleme sau grile: tu rezolvi, primești un scor, gata. Insight, în schimb, înțelege de ce greșești și adaptează materialul în timp real, ceva ce niciun sistem bazat pe repetiție spațiată sau bănci de grile nu poate face.

Economedia: Cum eviți ca elevii să folosească platforma doar pentru „rezolvări rapide”, fără învățare reală?

Planck: Aici a fost, de fapt, cea mai importantă decizie de design: Insight nu dă niciodată răspunsul de-a dreptul. Elevul trebuie să încerce singur primul pas, să spună ce formulă crede că se aplică, sau cum ar începe, înainte ca AI-ul să continue cu el. Abia după asta Insight ghidează pas cu pas, explică raționamentul din spatele fiecărui pas, generează chiar și desene și diagrame pentru exercițiul respectiv, dar mereu pornind de la o încercare reală a elevului, nu de la o cerere de „dă-mi rezolvarea”. Practic, am construit sistemul ca un profesor bun la meditații, nu ca un motor de căutare pentru teme: nu-ți dă peștele, te pune să arunci undița, iar apoi te corectează și te ghidează dacă greșești. Asta înseamnă că elevul iese din interacțiune cu o problemă rezolvată și cu o înțelegere reală a conceptului. Exact opusul lui „copy-paste rezultatul și mergi mai departe”.

„Companiile pierd un timp enorm cu interviuri inutile”

JobRun – Recrutarea prin CV ar putea deveni istorie. Startup-ul care transformă angajarea într-o simulare

CV-ul spune prea puțin despre ceea ce știe cu adevărat un candidat, susțin fondatorii JobRun. Platforma propune un model de recrutare bazat pe competențe demonstrate în simulări inspirate din activitatea reală de la locul de muncă. Companiile primesc astfel candidați evaluați obiectiv, iar aplicanții scapă de testele lungi și de selecția bazată exclusiv pe experiența trecută.

Economedia: Ce nu funcționează în procesul clasic de recrutare și v-a făcut să construiți această soluție?

JobRun – Costin Ostafe și Stan Maria: Procesul actual de recrutare este lent, subiectiv și se bazează pe CV-uri care adesea nu reflectă competențele reale ale aplicantului, arătând doar ce spune acesta că știe, nu și ce poate face concret. Din această cauză, companiile pierd un timp enorm cu interviuri inutile, având un Time-to-Hire ridicat, în timp ce candidații abandonează frecvent testele tehnice lungi și plictisitoare. În plus, CV-ul clasic favorizează bias-urile inconștiente legate de vârstă, gen sau aspect. Soluția pe care o propune JobRun este trecerea la Skill-Based Hiring prin intermediul unor simulări practice și rapide.

Economedia: Cum sunt concepute „mini-provocările” și cine le validează?

JobRun: Provocările noastre nu sunt puzzle-uri de logică abstracte sau teste grilă generice, ci funcționează ca niște simulatoare de tip „O zi la birou” (Day in the Life). Acestea durează în general 10-15 minute și reproduc sarcini reale pe care angajatul le-ar avea, cum ar fi un scenariu de criză de PR, optimizarea unei bucăți de cod sau o analiză de date. Pentru a ne asigura că reflectă exact cerințele rolului vizat, aceste mini-provocări sunt dezvoltate și validate în strânsă colaborare cu specialiștii din departamentele de HR și cu managerii tehnici ai companiilor noastre partenere.

Economedia: Cum convingeți angajatorii să renunțe la testele clasice în favoarea unui model bazat pe skill-uri?

JobRun: Reușim să convingem angajatorii arătându-le metrici clare și demonstrând o eficiență sporită, deoarece JobRun reduce masiv timpul de recrutare acționând ca un prim filtru complet obiectiv. Din punct de vedere al calității, angajatorii primesc direct o listă scurtă de candidați care au generat deja un scor standardizat și un CV validat de inteligența artificială, bazat pe performanța reală din platformă. Astfel, le oferim acces la talente veritabile care, într-un proces clasic, ar fi putut fi respinse din start doar din cauza unui CV formatat slab.

Ce joburi pot fi recrutate prin platforma JobRun

Economedia: Nu există riscul ca gamificarea să simplifice prea mult procesul de angajare?

JobRun: Diferența cheie aici este că gamificarea la JobRun nu înseamnă să transformăm jobul într-o simplă joacă, ci să schimbăm forma de evaluare pentru a reduce substanțial anxietatea candidatului. În spatele interfeței atractive și a sistemului de recompense, există un cadru de evaluare extrem de riguros. Algoritmii noștri măsoară în mod obiectiv indicatori critici precum timpul de reacție, acuratețea rezolvării și gândirea critică. Este un proces la fel de serios ca un test tehnic clasic, însă mult mai captivant și echitabil.

Economedia:  Ce tipuri de joburi se potrivesc cel mai bine cu platforma voastră?

JobRun: Platforma noastră funcționează excelent pentru industriile în care abilitățile pot fi cuantificate direct prin intermediul unor task-uri practice. Câteva exemple concrete de roluri care se potrivesc perfect sunt cele din IT și Software Development, unde putem oferi provocări de programare 1 la 1, Design, cu provocări de creare UI/UX rapidă, Marketing și Comunicare pentru decizii strategice și copywriting, Vânzări prin simulări de negociere, dar și Customer Support pentru rezolvarea rapidă a tichetelor de asistență.

Ne dorim foarte mult să extindem platforma pe viitor și către încadrarea meseriilor mai practice, însă analizăm atent acest pas, deoarece aceste activități fizice sau operaționale sunt mai greu de tradus în mini-taskuri digitale care să rămână perfect realiste, atât pentru experiența participantului, cât și pentru standardele riguroase de evaluare ale angajatorului. Totuși, am creat o soluție excelentă pentru aceste domenii: candidații au posibilitatea de a-și valorifica experiența direct în platformă, adăugând dovezi clare ale muncii lor sub formă de fotografii, clipuri video, schițe sau proiecte finalizate. Astfel, ei reușesc să demonstreze vizual și incontestabil calitatea muncii lor, completându-și profilul într-un mod dinamic și relevant pentru angajatori.

---

„Proiectul nostru este susținut de studii recente din învățământ, realizate în țările nordice”

Tabla9 – Cum ar putea arăta tabla viitorului într-o sală de clasă

În timp ce multe școli investesc în table digitale, doi liceeni au observat că acestea nu rezolvă toate problemele profesorilor. De aici a apărut ideea Tabla9, un sistem care combină tabla clasică și cea inteligentă, încercând să păstreze avantajele ambelor. Produsul este încă în dezvoltare, iar fondatorii pregătesc primele teste în școli.

Economedia: Cum a apărut ideea de a moderniza tabla clasică?

Tabla9 – Szabo Ilinca-Teodora și Dinea Andrei-Alexandru: Liceul nostru a primit finanțere pentru dotarea claselor cu table inteligente, ducând la demontarea uneia dintre cele clasice. Am observat că tablă digitală nu era folosită deloc, iar prezența unei singure table clasice era incomodă. Ulterior am făcut un sondaj cu peste 200 de răspunsuri și am dezvoltat un produs elocvent. 

Economedia: Care este avantajul principal față de o tablă interactivă clasică?

Tabla9: Principalele avantaje sunt vizibilitatea crescută, compatibilitatea cu metode de digitalizare și eficiența spațiului utilizat. Totodată, proiectul nostru este susținut de studii recente din învățământ, realizate în țările nordice. 

Economedia:  Ați testat deja produsul într-o școală reală?

Tabla9: Produsul se află în continuare în etapa de design, o etapă pe care o parcurgem cu atenție tocmai pentru a ne asigura că, odată lansat, va răspunde cât mai bine nevoilor reale din școli. Ne dorim ca prețul final să fie accesibil pentru cât mai multe instituții, indiferent de bugetul disponibil, iar pentru asta este nevoie de timp suplimentar în etapa de dezvoltare.

În paralel, colectăm feedback de la profesori și specialiști din educație, pentru a construi o soluție care acoperă o gamă cât mai largă de nevoi, nu doar un set restrâns de funcționalități. Testarea într-un mediu școlar real este următorul pas firesc, iar planul nostru este să demarăm un program pilot imediat ce vom finaliza această etapă de rafinare.

Economedia: Mai este tabla un instrument relevant în lumea ChatGPT?

Tabla9: Cu siguranță. Oricât de avansată ar fi tehnologia, învățământul clasic, peer-to-peer sau profesor-elev, păstrează o latură socială și autentică pe care AI-ul nu o poate replica. Tabla rămâne locul unde profesorul explică live, corectează pe loc, iar elevii văd procesul de gândire, nu doar rezultatul final. Acea conexiune umană, răbdarea unui dascăl, dinamica unei clase care rezolvă o problemă împreună construiesc încredere și motivație pe care un chatbot nu le poate oferi. De aceea privim AI-ul ca pe un complement, nu un înlocuitor: tabla rămâne spațiul unde ideile prind contur împreună, iar tehnologia ajută fiecare elev să aprofundeze acel proces, în ritmul lui.

---

Ce spun aceste startup-uri despre noua generație de antreprenori

Cele patru proiecte ilustrează câteva dintre direcțiile în care se îndreaptă antreprenoriatul din rândul Generației Z: educație, inteligență artificială, digitalizarea serviciilor și soluții construite în jurul unor probleme concrete. Sunt însă aceste domenii reprezentative pentru întreaga generație? Ce diferențiază startup-urile care reușesc să obțină finanțare de cele care rămân doar la stadiul de idee? Am discutat despre aceste tendințe cu Roxana Marcu, , Specialist CSR și Educație Financiară în cadrul BCR, care lucrează cu sute de tineri antreprenori aflați la început de drum.

Economedia: Ce tipuri de idei de business ați văzut cel mai des în rândul tinerilor din hub-urile Zbor?

Roxana Marcu, BCR: Una dintre cele mai mari provocări pentru tinerii aflați la început de drum nu este lipsa ideilor, ci curajul de a le prezenta. De multe ori, teama de a fi judecați îi împiedică să facă primul pas. De aceea, ne propunem să-i expunem la contexte cât mai apropiate de realitate, în care să își poată susține ideile, să primească feedback și să capete încredere în propriul potențial.

Din această nevoie a luat naștere competiția de antreprenoriat ZBOR x FOMO, inspirată de festivalul de antreprenoriat FOMO din București. Ne-am dorit să oferim această experiență tinerilor din întreaga țară, astfel că am adunat idei de afaceri din huburile ZBOR, fiecare hub desemnând câte un finalist. Finaliștii și-au prezentat proiectele pe scena FOMO, în fața unui juriu, având astfel prima experiență de pitching într-un cadru profesionist și un prim pas concret în dezvoltarea propriilor afaceri. În urma competiției, patru idei au fost desemnate câștigătoare, primind validare, vizibilitate și un impuls important pentru a-și transforma ideile în realitate.

Am rămas surprinși să vedem că o mulțime de tineri au venit cu idei din domeniul educației, ceea ce înseamnă că există o anumită lipsă pe care Generația Z a identificat-o și pe care ar dori să o schimbe pentru viitorii elevi, studenți, dar și profesori.

Două soluții de educație au primit finanțare și este vorba despre Tabla 9 și Planck. Ilinca-Teodora Szabo și Andrei-Alexandru Dinea sunt tinerii din spatele proiectului Tabla 9 prin care își doresc să aducă în școli o tablă culisantă inteligentă care economisește spațiu, îmbunătățește vizibilitatea și se integrează cu videoproiectoarele, pentru săli de clasă moderne, eficiente și ușor de tehnologizat.

Educația, domeniul care a atras cele mai multe idei de business

Sebastian-Valentin Miturca și-a propus cu ajutorul proiectului Planck să aducă liceenilor din România o platformă educațională care să se concentreze  inițial pe fizică, care oferă trasee de învățare structurate, un tutor AI și peste 600 de probleme cu soluții.

Pe lângă acestea, s-au mai înscris și Denis Chirițescu cu MihAi, o platformă educațională care îi ajută pe profesorii din România să creeze rapid materiale didactice aliniate 100% la curriculumul Ministerului Educației și Cercetării, și Tănasie Ștefania cu BACkUp Academy, un centru educațional de meditații ce cuprinde toate materiile pentru Bacalaureat, Admitere la Drept și Poliție, dar și limbi străine.

De asemenea, am descoperit numeroase proiecte din domenii precum tehnologia, mentoratul, sănătatea și HoReCa. Printre acestea s-au numărat soluții de fast-food sănătos pentru studenții din Timișoara, o aplicație care îi motivează pe utilizatori să își atingă obiectivele prin recompense, o platformă care generează rețete personalizate pentru o alimentație sănătoasă, fără numărarea caloriilor, dar și o stație smart de apă filtrată, al cărei prim prototip urmează să fie testat în Brașov.

Economedia: Există domenii în care Generația Z pare să fie mai activă sau mai creativă?

Roxana Marcu, BCR: Cu siguranță, zona AI și tehnologie sunt  printre cele mai explorate în prezent, mai ales în rândul tinerilor. Ei au crescut încă de mici înconjurați de lumea digitală, folosesc tehnologia în mod natural și sunt, practic, nativi digitali. Acest lucru îi ajută să identifice mai ușor probleme care pot fi rezolvate prin inovație și să vină cu soluții creative, în pas cu  noile tehnologii. Cel mai bun exemplu îl reprezintă chiar ideile prezentate în competiția ZBOR x FOMO, unde multe dintre proiecte au avut la bază inteligența artificială. 

„Primul pas nu este finanțarea, ci clarificarea ideii de business”

Economedia: Ce diferențiază proiectele care ajung să fie finanțate de cele care rămân doar la nivel de idee?

Roxana Marcu, BCR: Atunci când analizăm oportunitatea de a finanța un startup, ne uităm la mai multe elemente esențiale: echipa din spatele proiectului, experiența fondatorilor, cât de bine înțeleg piața căreia i se adresează, potențialul de scalare al afacerii și nevoia reală de finanțare în etapa în care se află.

Din discuțiile pe care le avem cu tinerii, observăm că, de cele mai multe ori, primul pas nu este finanțarea, ci clarificarea ideii de business. Îi încurajăm să își definească mai bine produsul sau serviciul, să înțeleagă cui se adresează și ce valoare aduce acesta în piață. Abia după ce aceste elemente sunt bine conturate, finanțarea poate deveni următorul pas firesc.

Vedem tot mai mulți tineri care vor să își construiască propriul business și aleg să dezvolte proiecte cu impact în societate, pornind de la o pasiune sau de la o problemă pe care își doresc să o rezolve. Rolul nostru la ZBOR este să îi sprijinim în această etapă de descoperire și dezvoltare, să îi ajutăm să își valideze ideile, să primească feedback și sfaturi de la experți și, ușor-ușor, să își transforme pasiunea într-un business.

Economedia: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac tinerii fondatori la început de drum?

Roxana Marcu, BCR: Tinerii fondatori se îndrăgostesc prea repede de ideea lor și dezvoltă un produs fără să îl valideze mai întâi în piață. Uneori pierd din vedere să își pună anumite întrebări – Acoperă cu adevărat o nevoie? E scalabil? Mai sunt alte afaceri care fac același lucru? Ar folosi comunitatea produsul meu? Iar acest lucru îi poate face să se blocheze în  strategia de business inițială, chiar și când datele arată clar că riscă să nu funcționeze. 

Un alt aspect important este alegerea echipei și a partenerilor potriviți. Într-un startup, este esențial ca membrii echipei să se completeze reciproc. Am întâlnit echipe cu o expertiză tehnică foarte bună, dar fără cineva care să acopere zona de marketing, vânzări sau dezvoltare de business. Cel mai sănătos lucru pentru un business la început de drum este să existe acest echilibru între aceste competențe.

Totodată, mulți antreprenori aspiranți pornesc la drum fără o strategie de business bine definită. Entuziasmul este important, însă nu poate înlocui un plan clar, cu obiective, priorități și pași concreți. O direcție bine stabilită încă de la început îi ajută să ia decizii mai bune, să își folosească eficient resursele și să se adapteze mai ușor pe măsură ce afacerea evoluează.

Economedia: Cât de important este pentru un start-up să aibă deja validare din piață înainte de a căuta finanțare?

Roxana Marcu, BCR: Cel mai important aspect este validarea ideii în piață. Fără o idee testată și confirmată de potențialii clienți, nu poate exista, în mod firesc, finanțare. Este esențial  să își testeze ipotezele încă dinainte de a construi produsul, pentru a înțelege dacă ceea ce dezvoltă aduce cu adevărat valoare și răspunde unei nevoi reale.

În contextul unui startup, nu este întotdeauna ușor să convingi investitori să susțină un business aflat la început de drum. De aceea, în huburile ZBOR îi sprijinim pe tineri nu doar prin mentorat, ci și prin expertiză financiară și acces la oameni din business care îi pot ghida în procesul de validare. Mulți tineri nu știu încă spre cine să se îndrepte pentru feedback relevant, iar rolul nostru este să le facilităm aceste conexiuni.

Avem astfel de specialiști care interacționează direct cu echipele, discută ideile lor pentru a înțelege dacă acestea au potențial real de piață. În plus, îi ajutăm să își construiască un plan financiar solid și realist, astfel încât să își poată evalua corect resursele și pașii necesari pentru dezvoltare.