Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret” anunţă că, miercuri, Curtea Constituţională a confirmat constituţionalitatea iniţiativei legislative cetăţeneşti privind legile Educaţiei, dar a constatat că prevederi precum cele vizând plata cu ora şi bursele studenţilor nu pot face obiectul acesteia.
Curtea Constituțională FOTO: CCR.ro
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie «Spiru Haret» – organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, reunind interesele a peste 280.000 de salariaţi – salută Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 1 din 15 iulie 2026, prin care s-a constatat că iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023, precum şi pentru modificarea altor acte normative îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie pentru a-şi continua parcursul legislativ în Parlament”, au transmis cele două federaţii sindicale, într-un comunicat de presă.
Prin această hotărâre, Curtea Constituţională a stabilit că iniţiativa respectă cerinţele constituţionale privind numărul minim de susţinători şi reprezentativitatea teritorială.
Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate ca fiind legal atestate, depăşind cu mult pragul constituţional de 100.000 de semnături, iar condiţia referitoare la dispersia teritorială a fost, de asemenea, îndeplinită, au arătat sindicaliştii.
„Pe de altă parte, am luat act de faptul că, prin aceeaşi hotărâre, Curtea Constituţională a constatat că o parte dintre prevederile iniţiativei legislative, între care cele referitoare la plata cu ora şi la bursele studenţilor, nu pot face obiectul unei iniţiative legislative cetăţeneşti, apreciind că acestea au un impact major asupra bugetului de stat şi, deci, sunt norme cu caracter fiscal. Ne exprimăm surprinderea faţă de această soluţie şi nu împărtăşim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi şi măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcţionări a procesului educaţional şi nu sunt măsuri cu caracter fiscal care nu pot constitui obiectul unei iniţiative legislative cetăţeneşti”, au adăugat aceştia.
Federaţiile sindicale au făcut apel la parlamentari să dezbată şi să adopte, în regim de urgenţă, această iniţiativă legislativă cetăţenească.
„În acest moment, proiectul de lege susţinut de cei peste 150.000 de semnatari validaţi de C.C.R. va intra în dezbatere parlamentară, iar legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate şi responsabilitate, astfel încât acest demers cetăţenesc să devină lege. Anul şcolar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiţii optime pentru elevi, studenţi şi întregul personal din învăţământ. Corectarea măsurilor de austeritate impuse învăţământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată! Educaţia are nevoie de soluţii legislative rapide şi responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an şcolar!”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele FSLI, Simion Hancescu, şi de cel al FSE „Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor.
Ce a stabilit CCR
Articolele
din cadrul „INITIATIVEI Cetățenești”
declarate inadmisibile de către CCR
sunt cele care modifică acte normative cu impact bugetar și fiscal,
respectiv:
Art. IV –
modifică OUG nr. 8/2009 privind voucherele de vacanță, schimbând baza de calcul
(salariul de bază net cuvenit funcției de bază).
Art. V –
abrogă art. XVIII din OUG nr. 52/2025.
Art. VI –
modifică din nou OUG nr. 52/2025 și dispune plata unor tranșe salariale
stabilite prin hotărâri judecătorești.
Aceste
prevederi au impact direct asupra cheltuielilor bugetului de stat, motiv pentru
care CCR a apreciat că au caracter fiscal-bugetar și, potrivit art. 74 alin.
(2) din Constituție, nu pot face obiectul unei inițiative legislative
cetățenești.
În ceea ce
privește art. I pct.
4, 5 și 6 șiart. II pct.
2–5 și 7, acestea
prevăd, între altele:
majorări de
salarii și sporuri, prima de
instalare, modificarea
burselor, norme
privind plata personalului didactic și alte drepturi bănești.
Deși sunt
introduse în legile educației, ele produc efecte financiare directe asupra
bugetului de stat, ceea ce explică de ce CCR le-a încadrat tot în categoria
normelor cu caracter fiscal-bugetar.
Pe scurt,
CCR nu a spus că aceste drepturi sunt neconstituționale. Curtea a spus că nu
pot fi introduse printr-o inițiativă legislativă cetățenească, deoarece
Constituția interzice cetățenilor să inițieze legi în domeniul fiscal și
bugetar. Același conținut poate fi promovat însă printr-un proiect de lege
inițiat de Guvern sau de parlamentari, dacă este adoptat de Parlament.