Modele de subiecte la Istorie pentru BAC 2026

Modele de subiecte la Istorie pentru Bac 2026

În cadrul examenului de Bacalaureat 2026, istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

Examenul la Istorie este structurat în trei subiecte, fiecare valorând câte 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu, punctajul total fiind 100.

Toate subiectele sunt obligatorii, iar timpul de lucru este de trei ore, calculate din momentul în care subiectele sunt distribuite în sală. Orice variantă de rezolvare corectă este acceptată și punctată, atât timp cât respectă cerințele.

Modele de subiecte la Istorie pentru Bac 2026

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia, cel mai important aliat al României în acel moment. […] O primă problemă […] a fost aceea a comandamentului […], rușii cerând regelui Ferdinand să admită ca marele cartier general* român să se integreze cartierului general rus din România, comandat de generalul Vladimir V. Zaharov. […] Potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei și nu putea ceda această prerogativă unui general rus, căruia urma să-i fie subordonat. […]

Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri […]. Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. […] Pentru luarea unei decizii s-a deplasat la […] sediul marelui cartier general român și prim-ministrul Ion I. C. Brătianu care a respins ferm propunerea rusă. Ca să tranșeze disputa, regele Ferdinand a trimis o telegramă lui Nicolae al II-lea în care solicita păstrarea individualității armatei române. Țarul și-a dat acordul.”

(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)

*marele cartier general – organism care asigură conducerea armatei în situație de război

B. „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. Generalul Berthelot, asupra căruia se exercitau presiuni pentru a accepta transferul trupelor române și a propriei Misiuni Militare peste Prut, a trimis la sfârșitul lunii decembrie 1916 o telegramă la Paris, care a atras atenția autorităților franceze asupra planurilor rusești. Prin urmare, Franța a devenit mult mai atentă, ea neputând accepta dizolvarea propriei Misiuni Militare. […] Tot în scopul reglării raporturilor româno-ruse, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu […] a participat, în […] 1917, la Conferința interaliată de la Petrograd. […] Prim-ministrul […] a avut numeroase întâlniri cu diferite personalități politice și militare, primind asigurări că Aliații își vor îndeplini angajamentele asumate. Rezistența regelui Ferdinand, acțiunile guvernului în frunte cu Ion I. C. Brătianu, ajutorul acordat de Misiunea Militară Franceză […] i-au determinat pe ruși să renunțe la pretențiile de a transfera armata română dincolo de Nistru.”

(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

• Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa A. – 2 puncte
• Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Misiunea Militară Franceză. – 2 puncte
• Menţionaţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. – 6 puncte
• Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prim-ministrul român participă la Conferința interaliată din anul 1917. – 3 puncte
• Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). – 7 puncte
• Prezentaţi două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923. – 6 puncte
• Menţionaţi o asemănare între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. – 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au îndreptat atenția spre crearea unui partid disciplinat, iar la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului. Delegații au ales un Comitet Central și un Birou Politic, alcătuite din Gheorghiu-Dej ca secretar general alături de Ana Pauker și Teohari Georgescu, ministrul de interne, ca secretari. […]

La jumătatea lunii octombrie 1946, guvernul a stabilit […] ca alegerile să aibă loc la 19 noiembrie […]. Atât Blocul Partidelor Democratice, dominat de comuniști, cât și național-țărăniștii, care se aflau în fruntea opoziției, au considerat alegerile bătălia decisivă în lupta pentru putere. Partidul Comunist încredințase Ministerului de Interne condus de comuniști misiunea organizării alegerilor. Un uriaș aparat administrativ a fost mobilizat de comuniști pentru a-i promova pe candidații Blocului și a împiedica opoziția să desfășoare o campanie eficientă. […] Alegerile din 19 noiembrie 1946 au avut loc într-o atmosferă de tensiune maximă. Guvernul urma să anunțe rezultatele în ziua următoare […], dar a existat o întârziere de 48 de ore. Acestea indicau o victorie covârșitoare a Blocului Partidelor Democratice cu circa 70% din voturi […] însă dovezile descoperite după 1989 arată că a fost exact invers și că național-țărăniștii obținuseră o victorie răsunătoare. Se pare că, atunci când au conștientizat proporțiile înfrângerii lor […], liderii comuniști au suspendat raportarea numărătorilor și le-au transmis instrucțiuni tuturor prefecților să «revizuiască» cifrele în sensul unei victorii a Blocului Partidelor Democratice. […]

Noul guvern, care își preluase atribuțiile la 1 decembrie 1946, cu P. Groza din nou prim-ministru, era dominat de comuniști. Guvernul se confrunta cu sarcini descurajante. Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore. […] Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse. Guvernul sovietic era de asemenea hotărât să monopolizeze producția internă și comerțul extern românesc […].”

(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

• Numiți prim-ministrul României, precizat în sursa dată. – 2 puncte
• Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată. – 2 puncte
• Menționați formațiunea politică și o acțiune desfășurată pentru organizarea acesteia în 1945, la care se referă sursa dată. – 6 puncte
• Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la situația economică a României. – 6 puncte
• Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la alegerile din 1946, susținându-l cu două informații selectate din sursă. – 10 puncte
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic din România se consolidează în perioada stalinismului prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) – 4 puncte

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XV-lea, având în vedere:

• precizarea unui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte cu privire la acesta;
• menţionarea a două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea;
• prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Barem de corectare subiecte la Istorie Bac 2026

Calendar Bacalaureat 2026 – sesiunea iunie-iulie

• 2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
• 4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a
• 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 29 iunie 2026 – Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
• 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
• 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
• 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
• 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00-18:00)
• 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
• 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale

Calendar Bacalaureat 2026 – sesiunea de toamnă

• 14-21 iulie 2026 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au
• promovat examenele de corigențe
• 3-4 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 4 – 5 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 6 – 7 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
• 5 – 6 august 2026 Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 10 august 2026 Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 11 august 2026 Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 12 august 2026 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 13 august 2026 Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
• 18 august 2026 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise
• și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00)
• 19-20 august 2026 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 20-21 august 2026 Soluționarea contestațiilor
• 24 august 2026 Afișarea rezultatelor finale

Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.

”Pentru comunicarea notelor obținute la examenul național de bacalaureat, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz” se arată în ordinul dat de minister.

Vizualizarea propriei lucrări după afișarea rezultatelor inițiale

Ca și anul trecut, elevii care susțin examenul de bacalaureat pot solicita vizualizarea lucrării imediat după afișarea rezultatelor inițiale, înainte de a depune contestațiile.

”Candidatul poate solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal”, arată ordinul de ministru.

Regulament pentru examen de Bacalaureat 2026

Ministerul Educației a publicat, de asemenea, regulamentul de organizare a examenului de bacalaureat 2026 pentru elevi:

• (1) Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.
• (2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiți în examen.
• (3) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (4) Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.
• (5) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (6) Candidații care încalcă regulile menționate la alin. (3)-(5) sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.
• (7) Încălcarea regulilor menționate la alin. (3)-(5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidații „eliminați din examen” nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului național de bacalaureat.
• (8) În situații obiective, neimputabile candidatului, în care se decide anularea/rescrierea lucrării în centrul de examen, timpul destinat redactării lucrării scrise se poate prelungi, cu cel mult 1 oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Națională de Bacalaureat.
• (9) Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim pot părăsi sala de examen fără a primi subiectele. Candidații primesc subiectele numai dacă părăsesc sala de examen după expirarea timpului maxim destinat desfășurării probelor scrise.
• (10) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice care vizează organizarea și desfășurarea corectă a examenului național de bacalaureat și prevederile alin. (1)-(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte/dispozitive tip IoT care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.
• (11) După parcurgerea etapelor menționate la alin. (9), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) și mențiunea că au luat cunoștință de faptul că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3)-(5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

Sursă foto -Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE