Ce conține programul de guvernare al lui Eugen Tomac. Planuri pentru Apărare, Economie, Educație și Justiție

Documentul cuprinde 21 de capitole tematice și o „Prioritate Zero” — reforma administrativ-teritorială — și este structurat după un principiu declarat explicit: șapte măsuri pe termen scurt pentru fiecare domeniu și trei reforme structurale pe termen lung.

Programul pornește de la o radiografie a situației actuale: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană, inflație de 10,7% în aprilie 2026 și un scor de guvernanță digitală care plasează România pe ultimul loc dintre toate statele evaluate de OCDE. Pe acest fond, documentul propune măsuri care merg de la depolitizarea ANAF și listarea companiilor de stat până la o sală de concerte pentru Festivalul George Enescu și mobilitate feroviară gratuită pentru tinerii din România și Republica Moldova.

Programul vine la o zi după ce, pe 12 iunie, Tomac a anunțat lista completă a miniștrilor pe care îi vrea în cabinetul său. Urmează votul de învestitură în Parlament, unde viitorul guvern are nevoie de majoritate simplă.

Problemele economice ale României

Programul de guvernare pleacă de la datele care arată că România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde de euro și o creștere reală de doar 0,7%, cea mai slabă din regiune, intrând în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de contracție. Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026 — primul loc în UE la scumpirea alimentelor —, cursul leu/euro a atins maximul istoric de 5,2180, iar randamentul titlurilor de stat la 10 ani de 7,38% este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a absorbit, în 2025-2026, cel mai sever șoc fiscal post-aderare.

Măsurile pe termen scurt propuse includ instituirea unui scoring fiscal pozitiv pentru contribuabilii cu istoric bun de conformare — rambursare TVA cu control ulterior, eșalonări simplificate, frecvență redusă a inspecțiilor —, extinderea precompletării Declarației Unice la toate categoriile de PFA și oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companiile 100% de stat. Programul mai prevede un angajament de minimum șase luni între publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare a oricărei modificări fiscale cu impact asupra mediului de afaceri, o extensie de 12 luni pentru TVA 9% la apartamentele contractate până la 31 decembrie 2025, și creșterea deductibilității contribuției la Pilonul III de la 400 la 1.000 euro pe an.

Pe termen lung, reformele structurale vizează listarea de pachete minoritare și lichidarea companiilor de stat cu pierderi cronice, adoptarea unui Cod al piețelor de capital aliniat cu agenda europeană a Uniunii Piețelor de Capital, valorificarea resurselor minerale critice prin statut de proiect strategic CRMA și o nouă strategie pentru IMM-uri cu orizont 2035. Programul mai introduce un tip nou de societate — SRL de Exercițiu — pentru tineri între 16 și 18 ani, cu impozit zero pe venit, înregistrare exclusiv online și cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro.

În ceea ce privește finanțele statului, Guvernul Tomac se prezintă cu un pachet de măsuri pe termen scurt care includ un centru național de răspuns pentru fiscalitate cu termene standard și răspunsuri opozabile administrației, extinderea SAF-T și a e-Facturii B2C la nerezidenți, generalizarea e-sigiliului pentru tranzitul de mărfuri în 18 luni și testele de integritate însoțite de bodycam pentru inspectorii antifraudă și vameși — prezentate ca simbol al depolitizării ANAF. Ținta asumată este reducerea gap-ului de TVA de la 29,5% spre media europeană pe parcursul mandatului.

Reformele structurale prevăd reorganizarea piramidală a ANAF cu centralizarea analizei de risc, înființarea unei unități centrale de prognoză bugetară și consolidarea Consiliului Fiscal cu acces direct la datele de execuție bugetară și resurse proprii de analiză. Un pilot de bugetare pe obiective — corelând alocările cu rezultate cuantificabile — urmează să fie testat la două-trei ministere de linie în primul buget al noului guvern și extins gradual.

Energie și digitalizare

Programul de guvernare cu care Eugen Tomac ar putea să ajungă în fața Parlamentului prevede menținerea schemei de sprijin pentru carburanți atât timp cât este necesar, protecția consumatorilor casnici de gaze până în martie 2027, accelerarea capacităților de regenerabile și stocare, finalizarea centralelor hidroelectrice sistate, prioritizarea ciclurilor combinate de la Turceni și Ișalnița și crearea unui cadru prin care autoritățile locale pot prelua surplusul prosumatorilor și îl pot redirecționa către consumatori vulnerabili. Se prevede și revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, cu indexarea automată anuală a pragului de venit la inflație sau salariu mediu.

Reformele structurale de anvergură sunt Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă plus SMR Doicești, valorificarea Neptun Deep ca pârghie de relansare industrială, reforma redevențelor înainte de 2027, consolidarea Coridorului Vertical de gaze și lansarea primei runde de licitații pentru energia eoliană offshore în Marea Neagră conform Legii nr. 121/2024. Obiectivul asumat pe termen lung este ca România să devină hub regional energetic, cu influență geopolitică în bazinul Mării Negre.

Documentul vorbește despre paradoxul digitalizării din România: țara noastră deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Soluțiile propuse pe termen scurt includ accelerarea cărții electronice de identitate, obligativitatea ROeID pentru funcționari publici, uniformizarea costurilor între cartea electronică și cea simplă, dezvoltarea portofelului european de identitate digitală EUDI și reorganizarea portalului unic al statului pe evenimente de viață — naștere, angajare, căsătorie, pensionare — cu aplicarea principiului once-only: niciun document deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului.

Pe termen lung, reformele structurale vizează construirea capacității instituționale în domeniul inteligenței artificiale, transpunerea Regulamentului european AI Act, lansarea primului sandbox național de reglementare în IA, un program de alfabetizare în IA pentru personalul din administrația publică și operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate — condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only și jalon PNRR.

Apărare și securitatea națională

Capitolul de apărare plasează România în centrul angajamentelor NATO de pe Flancul Estic și stabilește o traiectorie de creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB până în 2035 — de la nivelul actual de 2,42% în 2026, respectând angajamentul asumat la Summitul NATO de la Haga din 2025 de 3,5% cheltuieli de bază plus 1,5% conexe. Programul prevede modernizarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu, consolidarea securității la Marea Neagră și extinderea cooperării cu aliații riverani Bulgaria și Turcia în cadrul Inițiativei MCM Black Sea.

Măsurile pe termen scurt includ utilizarea instrumentului SAFE pentru dotarea Armatei Române, continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești cu obiectivul de a atrage state aliate și partenere în procesul de instruire, reforma sistemului de recrutare prin digitalizare și atragere de experți IT, înființarea unui departament de inovare la nivelul Ministerului Apărării și extinderea programului Rezervist Voluntar ca pilon al rezilienței naționale. Cooperarea industrial-tehnologică în apărare cu Statele Unite și partenerii europeni este prezentată ca prioritate.

Reformele structurale de anvergură includ actualizarea programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare, adaptarea cadrului legislativ al apărării la provocările actuale, crearea unui mecanism transparent de relaționare cu industria de apărare și modernizarea procesului de achiziții prin simplificarea procedurilor birocratice, un regim special pentru capabilități critice — sisteme anti-dronă și senzori — și elaborarea unei strategii MApN în domeniul spațial, recunoscut de NATO ca domeniu operațional în expansiune.

Politica externă și afacerile europene

Prioritățile pe termen scurt includ modernizarea Ministerului Afacerilor Externe cu o capacitate reală de analiză strategică, transformarea Institutului Diplomatic Român în centru de formare și cercetare, modernizarea comunicării publice și crearea unei structuri dedicate politicilor pentru românii din diaspora cu digitalizarea relației consulare.

Pe dimensiunea de securitate, programul urmărește întărirea posturii aliate de descurajare pe Flancul Estic, angajarea activă în transformarea apărării la nivelul UE complementar cu NATO, consolidarea formatului București 9 ca vehicul de coordonare politică pe Flancul Estic și aprofundarea tuturor parteneriatelor strategice — cu SUA, Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia, Turcia și Ungaria. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este dezvoltat pe toate dimensiunile, cu accent pe dosarul Visa Waiver și cooperarea industrială în apărare. Finalizarea aderării la OCDE este tratată ca obiectiv de mandat.

Reformele structurale includ acțiunea multilaterală în cadrul ONU, OSCE și Consiliul Europei, promovarea candidaturilor românești coordonate în organizațiile internaționale, întărirea rolului în francofonia instituțională și valorificarea oportunităților de cooperare globală — cu țările din Asia Centrală, Canada, Japonia și Republica Coreea — pe dimensiunile comercială, educațională, tehnologică, agenda verde și securitatea alimentară. Procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest și cu partenerii estici este susținut ca investiție geostrategică.

Tot în raport cu UE, în ceea ce privește fondurile pe care le primim, programul de guvernare este dominat de urgența termenelor PNRR: absorbția integrală a granturilor trebuie realizată până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată depusă până la 30 septembrie 2026. La jumătatea lui 2026, absorbția se situa la aproximativ 61%, cu 4 din 6 cereri de plată depuse. Programul prevede un sistem de monitorizare strictă la nivelul Coordonatorilor de Reforme și Investiții, cu calendar săptămânal și jaloane publice, și mobilizarea rapidă a capacității instituționale pentru aprobarea celor nouă reforme care necesitau act normativ la nivel de lege.

Educația și cercetarea

Educația este caracterizată în program ca un instrument de reducere a inegalităților și, totodată, o problemă de siguranță națională — tinerii trebuie să poată recunoaște manipularea, dezinformarea și extremismul. Componenta cea mai importantă este investiția în profesori: nu poate exista o școală de calitate cu cadre didactice slab pregătite și demotivate. Cercetarea este, la rândul ei, definită ca problemă de securitate națională, cu sublinierea că România are cea mai joasă cotă de finanțare publică a cercetării din UE.

Măsurile pe termen scurt vizează reforma carierei didactice cu salarii corelate cu cele din sănătate, selecție și promovare pe criterii meritocratice, generalizarea programului de masă sănătoasă în școli pentru un milion de elevi, extinderea programului Școală după Școală cu cadru legal clar, reducerea birocrației prin catalog electronic și formulare unice de raportare, și creșterea autonomiei școlilor — administrativă, financiară și curriculară. Pentru universități, programul prevede curriculum flexibil, parteneriate cu companiile pentru stagii, transformare digitală și internaționalizare prin alianțe europene.

Reformele structurale sunt formulate ca angajamente istorice niciodată respectate: alocarea a 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030 și a 1% din PIB pentru cercetare publică până în același an. Ambele sunt prezentate ca reforme bugetare cu efect compus pe deceniu, a căror nerealizare în mandatele anterioare a lăsat sistemul educațional și de cercetare în subfinanțare cronică față de orice comparabil european.

Justiție și statul de drept

Capitolul de justiție propune eficientizarea soluționării cauzelor, modernizarea infrastructurii judiciare și digitalizarea instanțelor. Măsurile imediate includ implementarea accelerată a inteligenței artificiale în sistemul judiciar printr-o strategie națională, generalizarea dosarului electronic judiciar și a procedurilor la distanță, și un tablou lunar public de performanță judiciară care să includă durata dosarelor, posturile vacante, dosarele cu risc de prescripție și prejudiciile recuperate.

Pe latura legislativă, programul prevede finalizarea pachetului de reformă judiciară cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, promovarea meritocratică a magistraților, recunoașterea calității de avertizor de integritate pentru magistrați, completarea numărului de polițiști la DIICOT și Parchetul General și eliminarea procedurii de cameră preliminară pentru eficientizarea judecății. Se mai prevăd secții comerciale specializate în cele 15 municipii cu curți de apel.

Reformele structurale de anvergură sunt relansarea proiectului Cartierului pentru Justiție din București — cu un istoric de peste un deceniu și finanțare de la Banca Mondială —, finalizarea penitenciarelor de la Buzău și Prahova, jaloane PNRR cu funcționalitate reală estimată pentru 2027-2028, și adoptarea unui Codex al societăților comerciale care să reunească legislația privind societățile, insolvența și falimentul într-un cadru unitar, răspunzând unei cereri vechi a mediului de afaceri.

Agricultura și mediul înconjurător

Direcția strategică a capitolului agricol este transformarea modelului românesc: din export de materie primă brută spre procesare, integrare în lanțuri valorice și ecosisteme agroalimentare regionale competitive. Programul urmărește creșterea valorii adăugate generate în România, reducerea deficitului comercial agroalimentar și crearea de companii românești competitive pe piețele europene. Măsurile concrete pe termen scurt includ continuarea programului INVESTALIM pentru industria alimentară, sprijinirea sectorului de panificație, alocarea de finanțare pentru echipamente în legumicultură și pomicultură și regândirea sistemului AgroInvest cu garanții de stat de până la 90% pe perioade de 15-20 de ani.

Reformele structurale vizează extinderea suprafeței irigabile de la 1,6 milioane de hectare la 2 milioane până în 2028 și la 2,7 milioane până în 2030, continuarea investițiilor în procesare prin Programul Național Strategic și elaborarea strategiei sectorului agroalimentar 2028-2034 în perspectiva noii Politici Agricole Comune.

Capitolul de mediu este dominat, pe termen scurt, de imperativul finalizării jaloanelor PNRR în sectorul de mediu și de continuarea reformei Romsilva prin implementarea legislației subsecvente Codului Silvic și consolidarea mecanismelor de trasabilitate a lemnului. Restructurarea Administrației Naționale Apele Române urmărește întărirea capacității de gestionare a resurselor de apă și îmbunătățirea răspunsului la riscurile climatice. Programul prevede și digitalizarea completă a procedurilor de mediu pentru reducerea birocrației și scurtarea termenelor de emitere a actelor de reglementare.