„AI a venit să creeze un cadru și mai complex al fraudelor și vorbim foarte mult de deepfake. Deepfake-ul este o metodă de a frauda prin a folosi imaginea unor persoane cunoscute care îndrumă populația sau îndrumă oamenii și avem cazuri când fraudatorii s-au folosit de imaginea unor persoane cu o bună reputație în lumea publică”, a declarat Vlad Nicolaescu, responsabil educație financiară în cadrul ASF, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Acesta a arătat că fraudele bazate pe inteligență artificială folosesc imaginea unor șefi de instituții, vedete sau persoane publice pentru a promova investiții false și câștiguri rapide.
„De regulă toate fraudele, inclusiv prin metoda deepfake, promovează oferte prea bune pentru a fi adevărate. Este un prim red flag pe care oamenii ar trebui să îl înțeleagă, că nu există o rețetă de îmbogățire rapidă, nu există platforme investiționale în care să îți dublezi banii peste noapte”, a spus acesta.
Potrivit lui, fraudele financiare au evoluat de la simple tentative de phishing către metode mult mai sofisticate, inclusiv spoofing sau instalarea unor aplicații malware prin link-uri trimise prin SMS sau e-mail.
„Practic, fraudatorul îți preia controlul device-ului. Și odată ce ți-ai pierdut controlul device-ului, este destul de intuitiv să îți dai seama ce se poate întâmpla. Ai aplicații bancare, ai date personale”, a explicat Nicolaescu.
El avertizează că riscul nu înseamnă doar pierderea banilor din conturi, ci și furtul datelor personale, care pot fi folosite ulterior pentru șantaj sau alte fraude.
„Fraude nu înseamnă doar să-ți fure banii din cont, înseamnă să-ți fure datele cu caracter personal, date personale care pot fi șantajate ulterior și așa mai departe”, a mai spus reprezentantul ASF.
În opinia sa, educația financiară trebuie privită dincolo de produse și cifre și trebuie să înceapă cu schimbarea comportamentelor și înțelegerea emoțiilor care influențează deciziile financiare.
„Educația financiară până la urmă este despre fiecare dintre noi, despre emoțiile noastre, pentru că știm foarte bine că deciziile pe care le luăm, inclusiv în raport cu banii, sunt decizii emoționale”, a afirmat acesta.
Nicolaescu susține că inclusiv persoane cu pregătire profesională ridicată pot deveni victime ale fraudelor.
„Am fost destul de uimit să constat faptul că aproape oricine poate fi fraudat, fie că ești economist, fie că ești medic, fie că ești avocat, fie că ești judecător sau oricare altă profesie”, a spus el.
Reprezentantul ASF atrage atenția că platformele și brokerii autorizați nu contactează telefonic clienții pentru a le cere bani sau date personale.
„Niciodată o platformă autorizată sau un broker de investiții care este autorizat în sensul legii de ASF România sau de o altă autoritate din spațiul Uniunii Europene (…) nu va suna niciodată clienți, pentru că nu au voie să sune clienți”, a declarat Vlad Nicolaescu.
Acesta spune că recuperarea prejudiciilor este dificilă în multe cazuri, mai ales când fraudele sunt operate din alte jurisdicții.
„Există situații în care poți fi fraudat de cineva care te contactează dintr-un loc extrem de exotic de pe planetă. (…) Este destul de complicat să afli cine te-a fraudat și abia după să te duci și să recuperezi prejudiciul”, a explicat el.
În zona produselor financiare, oficialul ASF spune că una dintre cele mai mari probleme este faptul că românii nu citesc contractele și nu pun întrebări.
„Nu citim contractul de asigurare, poate citim doar prima parte, obiectul asigurării, dar la zona de excluderi nu ne uităm”, a afirmat Nicolaescu.
El recomandă consumatorilor să solicite contractele înainte de semnare și să compare mai multe oferte înainte de a lua o decizie.
„Nu cumpărăm prima ofertă pe care o găsim și o mică analiză comparativă nu ne costă decât câteva minute din viață”, a spus acesta.
Reprezentantul ASF avertizează și asupra riscurilor investițiilor în criptomonede, despre care spune că atrag mulți investitori care nu înțeleg volatilitatea pieței.
„Astăzi poți să investești 1.000 de euro, mâine s-ar putea să nu mai ai nimic”, a declarat Vlad Nicolaescu.
Acesta consideră că fiecare investitor trebuie să își cunoască profilul de risc înainte de a investi în produse financiare.
„Fiecare dintre noi avem un profil de risc și ar trebui să alegem produse financiare în funcție de propriul profil de risc”, a spus el.
Un alt capitol unde România are probleme majore este cel al asigurărilor obligatorii de locuință. Potrivit lui Nicolaescu, puțin peste 20% dintre locuințele din România sunt asigurate prin polița PAD.
„Oamenii iubesc cel mai mult locuința pe care o au și se creează un paradox foarte mare. Doar puțin peste 20% dintre locuințele din România sunt asigurate în mod obligatoriu”, a afirmat acesta.
El spune că mulți români fie nu cunosc existența poliței PAD, fie consideră că nu sunt expuși riscurilor naturale.
„Sunt situații în care această asigurare nu este încheiată pentru că oamenii consideră că lor nu li se poate întâmpla nimic”, a declarat Nicolaescu.
Potrivit acestuia, asigurarea poate fi încheiată inclusiv pentru case din paiantă, atât timp cât există autorizație de construcție.
În ceea ce privește pensiile private, reprezentantul ASF spune că mulți participanți la Pilonul II nici măcar nu știu la ce fond contribuie.
„Percepția este că este atât de departe momentul pensionării, încât am foarte mult timp ulterior să mă preocup de această zonă. Noi spunem total invers, trebuie să ne preocupăm de la primul salariu”, a explicat el.
ASF a lansat și o aplicație online prin care participanții pot verifica rapid fondul de pensii la care contribuie.
„Am pus la dispoziție pe site-ul nostru o aplicație care se numește «Află la ce fond de pensie ești»”, a spus Nicolaescu.
Referitor la Pilonul III, acesta consideră că participarea redusă este cauzată de un mix de factori, de la lipsa de informare până la lipsa unei gândiri financiare pe termen lung.
„Încercăm să creăm un orizont financiar pe termen lung, astfel încât oamenii să se uite la o investiție la bursă, la un fond de pensii facultativ sau la o asigurare cu componentă investițională”, a declarat reprezentantul ASF.
ASF derulează programe de educație financiară inclusiv în zone vulnerabile și pentru copii instituționalizați, prin proiectul „Start for Life”.
„Am simplificat foarte mult abordarea, dar am păstrat esența. Nu a fost ușor, dar am considerat că acesta trebuie să fie drumul astfel încât să nu îi îndepărtăm pe oameni de ceea ce înseamnă produse financiare”, a spus Nicolaescu.
În cadrul acestor programe, educația financiară este explicată prin trei concepte-cheie: echilibru, economii și investiții.
„Poți începe să-ți creezi un comportament financiar sănătos cu 10 euro, cu 5 euro, cu 2 euro”, a afirmat Vlad Nicolaescu.