Zeci de mii de studenţi, profesori, sindicalişti au manifestat marţi la Buenos Aires, precum şi în alte oraşe din Argentina, împotriva reducerii finanţării universităţilor publice în cadrul austerităţii bugetare a guvernului preşedintelui Javier Milei.
În capitală, manifestanţii au invadat jumătate din Plaza de Mayo din faţa sediului preşedinţiei şi străzile adiacente, relatează AFP şi dpa preluate de Agerpres.
În ţară, la Cordoba, Mar del Plata, Mendoza sau Tucuman, cortegii numeroase au mărşăluit prin centrul oraşelor.
Aceasta a fost cea de-a patra mobilizare naţională în sprijinul universităţilor de la venirea la putere a lui Javier Milei în decembrie 2023. Prima, deosebit de numeroasă, în aprilie 2024, a obligat executivul să facă un pas înapoi şi să deblocheze fonduri.
Universitatea din Buenos Aires (UBA), unul din principalii organizatori, a anunţat o participare de până la 600.000 de persoane, cifră considerată prea mare de jurnaliştii prezenţi.
„Fără educaţie nu există viitor”, „De ce atâta teamă de a educa poporul?”, „Economiile pe seama educaţiei îmbogăţesc ignoranţa” scria pe pancartele protestatarilor.
În centrul conflictului se află legea finanţării universitare, aprobată în 2025 de parlament împotriva avizului prezidenţial şi care obligă statul să asigure resursele pentru universităţile publice şi să le indexeze cu rata inflaţiei (ajunsă la 32,6% în ritm anual).
Executivul consideră că legea, anterioară bugetului, este ‘de facto abrogată de acesta, şi nu poate produce efecte în afara’ bugetului pentru că ar pune în pericol finanţele statului, a declarat luni secretarul de stat pentru politici universitare, Alejandro Alvarez.
Potrivit sindicatelor, salariile din universităţi au pierdut până la 40% în termeni reali în ultimii ani, iar sute de profesori au demisionat din cauza veniturilor insuficiente.
Rectorul UBA, Ricardo Gelpi, a vorbit despre ‘o situaţie dramatică pentru universităţi şi pentru ştiinţă’. Unele facultăţi, precum cea de Ştiinţe, sunt în grevă prelungită. Responsabili ai spitalelor universitare care depind de UBA au avertizat asupra riscului de paralizie în termen de 45 de zile.
Alejandro Alvarez a recunoscut ‘o cerere salarială legitimă’, dar a acuzat o mobilizare ‘puternic influenţată de politică’, evocând sprijinul mai multor sindicate şi partide de stânga, inclusiv prezenţa lui Axel Kicillof, guvernatorul peronist (centru-stânga) al provinciei Buenos Aires, considerat opozantul numărul unu şi potenţial candidat prezidenţial.
Editor : Ana Petrescu