S-a transformat educația din România într-un pat al lui Procust? Patul lui Procust provine din mitologia greacă, iar povestea spune că Procust, tâlhar din Attica, îi forța pe toți călătorii să încapă într-un pat standard. Pe cei înalți îi tăia, iar pe cei mai scunzi îi întindea forțat. Cât de mult de axează astfel educația din România pe nevoile elevului? Ori elevul e cel care e nevoit să se potrivească unui tipar prestabilit?
Conform unui studiu din 2025 realizat de IPSOS asupra percepției educației în România, doar 12% dintre respondenți consideră că este de calitate. Realizat pe 30 de țări, acest clasament plasează românii pe penultimul loc la mulțumirea calității învățământului. Doar Peru are o percepție mai slabă asupra calității educației.
Părerea sibienilor
Așa cum v-am obișnuit, pentru a trece dincolo de cifre și statistici, am stat de vorbă cu sibieni și cu studenți să aflăm părerea lor despre lucrurile pe care le-au învățat în școală și cât de mult i-au ajutat la primul job. Pentru mai multe păreri, vezi și interviurile de mai jos:
Ștefania Angelica Bera, studentă în anul I la Inginerie, ne-a mărturisit că nu era pregătită pentru un job real. Abia începuse facultatea și încerca să înțeleagă legăturile reale dintre ce a învățat în liceu sau voluntariate și locul de muncă. Întrebată ce procent din ce a învățat în liceu o ajută astăzi la locul de muncă, tânăra ne-a spus:
„Pe mine sincer m-au ajutat mult, nu neapărat informațiile din liceu, cât voluntariatele și cursurile pe care le-am făcut extra în perioada liceului, și pot să zic că aplic din ele un procent de 75-80%.”
Ștefania Angeliga Bera
Ea ar prefera să schimbe o diplomă de facultate cu experiență în domeniu de 3 ani: „Mereu am fost adepta practicii, nu tocitului, de aceea am făcut și în liceu foarte multe cursuri extra și mă duceam peste tot pentru experiență. Acesta a fost pentru mine cel mai bun mod de învățare.”
„Am simțit că nu am învățat nimic folositor cu adevărat” – Corina povestind despre experiența primului loc de muncă
Corina Luca, studentă la master în anul I, ne-a spus și ea experiența ei avută la primul loc de muncă: „Cand am ajuns la primul job m-am simțit total nepregătită, am simțit că nu am învățat nimic folositor cu adevărat, am înțeles abia atunci că ce am învățat în școală nu m-a pregătit nici o secundă pentru câmpul muncii.” Spre deosebire de Ștefania, ea nu consideră că folosește nici 20% din ce a învățat în liceu, exceptând lucrurile care țin de cultura generală, iar diploma ar da-o la schimb oricând pentru experiență practică: „Facultatea a fost o expriență frumoasă, m-am dezvoltat mult, din multe puncte de vedere, dar real, mi-a fost foarte greu după să îmi găsesc job fără experiență, facultatea nu mi-a asigurat niciodată un job, așa că probabil aș schimba diploma de facultate pe 3 ani de experiență reală.”
Nici Florin Blebea, student tot la master în primul an, nu s-a simțit pregătit la primul loc de muncă. „A fost ceva pentru care nu eram pregătit emoțional. Nu știam ce înseamnă 8 ore de muncă constantă și nimic nu m-a pregătit pentru asta.” Însă, spre deosebire de cele două tinere, el nu ar schimba facultatea pentru experiență în domeniu:
„Nu aș schimba facultatea pe 3 ani de experiență în domeniu pentru că oricum nu aș fi găsit în domeniu. Facultatea e o experiență de care nu o să mă mai bucur vreodată pe parcursul vieții și nu o regret indiferent de cât de mult mă ajută sau mai degrabă nu mă ajută. Dar rămâne o experiență importantă care te dezvoltă pe plan personal.”
Florin Blebea