Asociația pentru Depolitizarea Educației anunță că a transmis ministrului Educației, Mihai Dimian, o propunere care presupune desființarea inspectoratelor școlare și înlocuirea acestora cu altfel de structuri, după modele europene. Principalul motiv invocat este politizarea acestor instituții. ,,Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional din educație să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid”, spune Zeno Daniel Șuștac, fondatorul asociației.
FOTO: Adevărul
„Modelul actual este construit pe control politic, nicidecum pe competență”
Adevărul: De ce credeți că este nevoie de desființarea inspectoratelor școlare?
Zeno Daniel Șuștac: Este de notorietate în societatea românească și în lumea educațională internațională faptul că modelul actual, generator de analfabetism funcțional, abandon școlar și vulnerabilități de țară, este construit pe control politic generalizat, nicidecum pe competență, dedicare și profesionalism. La nivelul Uniunii Europene nu regăsim niciunde o structură similară; în țările UE sunt valorizate competența în educație, parteneriatul educațional societate-stat și respectul pentru profesori.
Oamenii dedicați și performanți din sistemul educațional sunt puși în umbră de ierarhii strâmbe în care conducerea ISJ-urilor este încredințată unor „favorabili”, nu câștigată prin performanță și seriozitate. Practica acordării fără merit a „puterii” vulnerabilizează de decenii construcția educațională și trebuie grabnic stopată; a fi om politic nu este – în sine – un merit. Majoritatea celor numiți la conducerea ISJ-urilor sunt oameni politici, preponderent membri de partid cu funcții de conducere. Adesea sunt promotori ai mediocrității profesionale, mulți nu au realizări majore în domeniul educației, dar în mod paradoxal, conduc elita profesorimii la nivel local.
Aceste practici, girate de peste trei decenii de la nivel ministerial, sunt o rușine pe obrazul învățământului național și ar trebui să înceteze de urgență. Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional din educație să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid.
Care credeți că sunt cele mai mari deficiențe din interiorul inspectoratelor?
Spus direct, fără frici și menajamente, ISJ-urile sunt sinecuri educaționale rezervate politicienilor și protejaților, structuri artificiale de control politic în educație. Experiența ultimelor decenii arată că inspectoratele școlare nu funcționează ca structuri de sprijin pentru școli, profesori și elevi. Aceste structuri, indiferent de denumire (inspectorate sau direcții), sunt în mod indubitabil gândite ca instrumente de control birocratic și influență politică la nivel local.
Numirile în funcții de conducere sunt, în mod frecvent, rezultatul unor negocieri politice, nu al competenței profesionale, ceea ce afectează direct și dramatic calitatea actului educațional.
Zeno Daniel Șuștac, fondatorul Asociației pentru Depolitzarea Educației
„Desființarea ISJ-urilor nu presupune un vid de putere”
Cu ce credeți că ar putea fi înlocuite inspectoratele? Care ar trebui să fie rolul principal al eventualelor structuri viitoare?
Modelele europene de succes, cunoscute la nivel de Minister al Educației și Cercetării, în baza colaborării instituționale în cadrul Uniunii Europene, demonstrează că existența unor astfel de structuri intermediare nu este nici necesară, nici eficientă.
Țări precum Finlanda sau Estonia funcționează fără inspectorate școlare, bazându-se pe autonomie locală și responsabilitate profesională, în timp ce alte state, precum Olanda, separă clar funcția de administrare de cea de evaluare, prin organisme independente și depolitizate.
Există și alte modele de succes (Franța, Germania etc), nicicare nu sunt însă sinecuri politice. Tind să cred că acesta este motivul pentru care în România sunt menținute actualele structuri.
Desființarea ISJ-urilor nu propune un vid de putere, din contră, propune mutarea atribuțiilor acestora către organisme profesionale meritocratice și independente.
Ce beneficii concrete credeți că ar putea resimți elevii și profesorii?
În forma lor actuală, ISJ-urile vulnerabilizează învățământul autohton prin menținerea unui nivel administrativ profund politizat, nemeritocratic și ineficient. La nivel național, ISJ-urile mențin în sistem și alimentează din bani publici peste 3.000 de persoane (majoritatea introduse în sistem prin ușa din dos) și antrenează costuri anuale de peste 200 de milioane de euro fiind una din cele mai costisitoare sinecuri din statul român. Redirecționarea unui miliard de euro în învățământ în următorii 4-5 ani ar conta enorm.
Înainte de a trimite propunerea către Ministerul Educației, v-ați consultat cu părinții de pe grupul Părinții Elevilor din România. Care a fost feedback-ul acestora? Ați discutat și cu profesori?
Majoritatea covârșitoare a celor care s-au exprimat au empatizat cu varianta desființării cât mai grabnice a respectivelor structuri.
În cazul profesorilor, au fost mai mult discuții private. Puțini profesori își asumă public o astfel de luptă care poate avea costuri inimaginabile asupra carierei profesionale. În 2026 cariera politică a unui profesor se află în pixul inspectorului școlar general.
Cât de necesară considerați că este, în momentul de față, o discuție publică despre situația inspectoratelor?
Din perspectiva mea de militant pentru o educație de calitate și de președinte al Asociației pentru Depolitizarea Educației, discuția despre depolitizarea învățământului este una dintre cele mai importante teme din societatea românească. Un antidot eficient pentru reducerea gradului de politizare ar necesita înființarea unor autorități independente pentru gestionarea sistemului educațional, care să nu fie influențate de frecventele schimbări politice și să aibă autonomie în luarea deciziilor.
La acest moment ne confruntăm cu lipsa voinței de a depolitiza școala românească. Vinovățiile trebuie căutate nu doar la nivel de minister, ele există și la nivel de Președinte, Partide și Parlament. Avem motive justificate să privim cu îngrijorare viitorul învățământului, calitatea acestuia scade de la an la an. Dacă ar exista responsabilitate, interes, voință și asumare, instrumente eficiente de depolitizare sunt ușor de identificat, adoptat și utilizat:
• organizarea de concursuri publice, cu evaluatori independenți, bazate pe criterii obiective și transparente, pentru ocuparea funcțiilor de director, inspector școlar general etc.
• introducerea unor mecanisme independente de audit și monitorizare (pentru a asigura transparența și responsabilitatea deciziilor luate)
• implementarea unor sancțiuni stricte, cu rol de descurajare, pentru cei care folosesc influența politică pentru a obține beneficii personale în cadrul sistemului educațional
• includerea activă, reală, a părinților, profesorilor și comunității în procesele decizionale legate de educație, implicarea lor inclusiv în procesul de selecție (pentru a reduce influențele externe și a ne asigura că deciziile sunt luate în interesul elevilor) etc.
• creșterea autonomiei școlilor în procesul de selecție a directorilor, permițând consiliilor de administrație ale școlilor să aibă un rol mai activ în numirea și evaluarea acestora
• stabilirea unor standarde clare și reglementări stricte pentru toate funcțiile de conducere din sfera educației, în scopul prevenirii influențelor politice și al asigurării unui proces echitabil, meritocratic etc.
Aveți un mesaj pentru ministrului Educației?
Să fie curajos, să se gândească la binele profesorilor și elevilor, să nu facă jocuri politice mărunte, să realizeze că este șansa sa de a face ceva remarcabil. Poate rămâne în istoria educației românești ca un om care a îndrăznit, sau ca un simplu executant, alegerea îi aparține. Să îndrăznească mai mult decât predecesorii și să privească mai sus decât aceștia, restul vine de la sine.