Rectorul Universităţii Politehnice Timişoara, Florin Drăgan, consideră că educaţia, prin definiţie, este un sistem conservator, în sensul în care atunci când formezi oameni nu poti experimenta. „Nu poţi spune: «Hai să vedem ce se întâmplă doi-trei ani şi dacă nu, asta este, e o generaţie pierdută». Nu putem face asta! Şi atunci, acest rol conservator al educaţiei se împacă, câteodată, mai greu cu evoluţia tehnologiei, zonă cu o dinamică foarte mare”, a afirmat rectorul la Maratonul Profit.ro „Şcoala după ChatGPT”. El a adăugat însă că, în opinia sa, sunt schimbări importante în tehnologie, care vor revoluţiona educaţia la nivel global.
„Este normal ca tehnologia să cucerească tot mai mult terenul în ceea ce se întâmplă în societate. Educaţia, prin definiţie, e un sistem conservator, ceea ce este firesc, pentru că atunci când formezi oameni nu poti experimenta. Nu putem spune: «Haideţi să vedem ce se întâmplă doi-trei ani şi dacă nu, asta e, e o generaţie pierdută». Nu putem face asta! Şi atunci, acest rol conservator al educaţiei se împacă, uneori, mai greu cu evoluţia tehnologiei, zonă cu o dinamică foarte mare. Spre exemplu, focusul unui speech a scăzut de la aproximativ 20 de secunde acum 20 de ani la 7 secunde. E vorba despre a spune ceva interesant ca să captezi atenţia. Dascălul acela în sala de curs are un public. sigur, nu e scenă, nu e entertainement şi, dacă nu reuşeşti să captezi acel public, nici tu nu mai dai randamentul dorit, în mod normal dacă eşti un bun pedagog sau dascăl. Avem si variante în care tu predai şi n-ai legătură cu ce se întâmplă în sală, dar astea sunt tot mai rare şi tehnologia tocmai asta nu te lasă să faci la ora actuală. Trebuie să ai o anumită interactivitate”, a afirmat rectorul universităţii timişorene.
Drăgan a spus că, din punctul său de vedere, se schimbă foarte mult paradigma în educaţie, iar dinamica este tot mai mare.
„Nu întodeauna, dar uneori suntem criticaţi că urmăm putin mai greu, însă asta vine dintr-o formă de conservatorism logic pentru ceea ce înseamnă o formare a tinerilor. Numai că sunt schimbări importante, într-o formă sau alta, care cred eu că vor revoluţiona ceea ce se întâmplă în educaţie la nivel global”, a subliniat Drăgan.
Potrivit rectorului, înainte, universităţile se uitau spre piaţa muncii, acum, trebuie să se uite şi ce absolvenţi de liceu îi vin şi cu ce competenţe.
„Spre exemplu, noi, la Timişoara, avem programe de workshop-uri de utilizare a intelegenţei artificiale cu oameni din Facultatea de Automatică şi Calculatoare, colegi de-ai mei, care se ocupă şi în facultate de partea asta de uz didactic al inteligenţei artificale şi modul în care putem forma cadre didactice din licee tocmai ca să-i învăţăm ce pot face cu aceste tools-uri (unelte). Nu toţi profesorii, indiferent că vorbim despre învăţâmântul preuniversitar sau universitar, sunt doritori să înveţe, pentru că ţin la modul lor de predare”, a explicat rectorul.
Drăgan a povestit despre un discurs pe care l-a ţinut în faţa unor studenţi la Ştiinţele Comunicării, realizat cu AI, şi le-a spus apoi acestora că ar avea o problemă dacă nu ar mai putea diferenţia un astfel de text de unul conceput de om sau dacă nu ar putea să conceapă ei înşişi ceva mai bun.
Întrebat cum poate fi direcţionată educaţia pentru a se ajunge la gândire critică folosind AI, un instrument atât de nou, în condiţiile în care e greu să schimbi obiceiurile oamenilor, rectorul UPT a răspuns că oferind un astfel de instrument directorilor de şcoli, se presupune, cel puţin teoretic, că aceştia încep să îl folosească şi apoi, urmând exemplul său, şi profesorii vor face acest lucru.
„Sunt persoane care vor folosi această nouă tehnologie pentru că foloseşte directorul. Unii vor, unii nu vor, dar se străduiesc. Dacă directorul vede că îl ajută şi clar că vede asta, începe să transmită mai departe aceste informaţii noi pentru corpul profesoral şi aşa poţi pătrunde foparte uşor într-un sistem, prin intermediul unor puncte-cheie”, a explicat rectorul.
Potrivit acestuia, referitor la gândirea critică, profesorii trebuie să înţeleagă cum funcţionează această nouă tehnologie.
„Trebuie să le explicăm că ceea ce lucrează ei cu AI este răspunderea lor. Trebuie să transmitem responsabilitatea, în toate zonele, pentru utilizarea inteligenţei artificiale, care le revine oamenilor ce lucrează cu AI. Şi atunci, în momentul în care trebuie să valideze ceva, trebuie să poată gândi critic acel ceva, pentru că altfel ia de-a gata tot ce primeşte şi nu-şi poate pune întrebări dacă ceva e bine sau nu”, a mai spus Florin Drăgan.
