Fostul ministru al Educației, Daniel David, atrage atenția asupra confuziei din spațiul public privind bugetul alocat Educației și Cercetării și explică faptul că diferențele de interpretare vin din modul în care sunt calculați indicatorii.
„Văzând discrepanțele existente – ba crește, ba scade, ba nu se modifică semnificativ –, am impresia că avem mai multe ministere sau că ne referim la multiversuri”, afirmă acesta, comparând situația cu „pisica lui Schrödinger”, care pare simultan în mai multe stări, scrie acesta pe blogul personal.
Țintele de 6% și 1% din PIB, greșit înțelese
Daniel David subliniază că vechile repere invocate frecvent în dezbaterea publică sunt adesea interpretate eronat.
„6% nu se referea doar la cheltuielile în Educație derulate prin ministerul de specialitate”, explică David, precizând că această țintă includea și bugetele locale și alte surse.
Mai mult, acest indicator nu mai este valabil. Noua legislație l-a înlocuit cu un alt mecanism: „minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
În cazul Cercetării, situația este similară: „1% din PIB […] se referea la toate cheltuielile de cercetare […] nu doar din bugetul ministerului”.
„3% actual nu trebuie comparat cu vechiul 6%”
Pentru 2026, datele arată o imagine mixtă: bugetul din fonduri consolidate crește cu peste 5%, dar bugetul din fonduri strict de la stat scade ușor (–0,53%).
Ca pondere în PIB, Educația ajunge la aproximativ 3%, însă ministrul avertizează că această valoare nu trebuie comparată direct cu vechea țintă de 6%.
Totuși, dacă se ia în calcul întregul sistem (inclusiv alte instituții și surse), nivelul a fost de aproximativ 4,32% din PIB în 2025, unul dintre cele mai mari din ultimele două decenii.
Chiar dacă bugetul alocat Cercetării a crescut, ponderea rămâne mică
În Cercetare, bugetul crește semnificativ, cu peste 28% față de anul anterior.
Chiar și așa, ponderea rămâne foarte mică: aproximativ 0,13% din PIB în 2026.
„Acesta trebuie raportat la 1% din PIB”, subliniază David, sugerând că România este încă departe de obiectivele asumate.
Respectă bugetul angajamentele din „Pactul pentru Deceniul Educației și Cercetării”?
Întrebat dacă bugetul respectă angajamentele din „Pactul pentru Deceniul Educației și Cercetării”, Daniel David oferă un răspuns nuanțat:
„În general DA la Cercetare și parțial la Educație”, însă doar în raport cu creșterile față de anii anteriori, nu cu țintele asumate.
Ministrul admite și limitele actuale: „cred că este un buget cu care se poate începe”, deși ar fi dorit alocări mai mari pentru Educație și o distribuție diferită a fondurilor în Cercetare.
„Să nu ne temem să introducem resurse”
Daniel David transmite că sistemul are nevoie de resurse suplimentare, pe măsură ce situația economică o va permite:
„Sistemul de Educație-Cercetare are acum paradigme noi și sănătoase, să nu ne temem să introducem resurse”.
Bugetul educației și cercetării pentru 2026 arată mai degrabă o etapă de tranziție: creșteri pe alocuri, dar e departe de obiectivele majore, într-un context fiscal care limitează expansiunea rapidă.
Iar confuzia publică persistă, în mare parte, din cauza modului diferit în care sunt interpretate datele — exact ceea ce ministrul descrie ca fiind „mai multe universuri” ale aceleiași realități.