În următoarele săptămâni și luni, autoritățile române și ucrainene vor căuta soluții concrete pentru ca niciun copil de etnie română din Ucraina să nu fie lipsit de dreptul de a învăța în limba română, potrivit consilierului onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni și europarlamentarului, Eugen Tomac, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.
Eugen Tomac a discutat cu jurnalistul Gabriel Basarabescu de la Radio România Actualități, subliniind că în baza parteneriatului strategic dintre România și Ucraina, „se vor căuta toate formulele, astfel încât niciun copil de etnie română din Ucraina, care dorește să-și încheie ciclul de învățământ preuniversitar, implicit liceul, în limba română, să nu fie lipsit de acest drept”. „Vom lucra intens în următoarele săptămâni, luni, pentru ca toți românii, indiferent unde locuiesc, să aibă acest drept”, a spus Tomac.
În interviul transcris de BucPress, consilierul prezidențial a prezentat acest obiectiv drept una dintre consecințele importante ale noii etape din relația româno-ucraineană. El a spus că parteneriatul strategic „reașază lucrurile fundamentale” și creează premise mai solide pentru păstrarea identității românești în comunitățile istorice din Ucraina. În acest context, Tomac a invocat atât eliminarea de către statul ucrainean a divizării artificiale dintre „români” și „moldoveni”, cât și recunoașterea limbii române drept singura limbă pentru comunitatea românească, apreciind că aceste măsuri contribuie la revenirea „la normalitate în sânul comunității românești din statul vecin”.
Totodată, el a susținut că dialogul dintre București și Kiev trebuie să producă rezultate și în alte domenii sensibile pentru românii din Ucraina, de la libertatea religioasă până la susținerea presei de limbă română. Tomac a pledat pentru evitarea „discursului isteric” și a exploatării politice a problemelor comunității românești, afirmând că românii din Ucraina au nevoie de soluții reale, de stabilitate și de sprijin instituțional, nu de tensiuni artificiale. În aceeași logică, el a salutat și recunoașterea oficială în Ucraina a zilei de 31 august ca Ziua Limbii Române, pe care a descris-o drept un gest important de deschidere și de respect față de identitatea comunității românești.
Agenția BucPress din Cernăuți vă prezintă o transcriere a interviului oferit pentru Radio România Actualități:
Jurnalist RRA: Domnule consilier, mâine ne vom întâlni cu români din Ucraina, din sudul Ucrainei și din centru, și vom încerca să vedem cum au întâmpinat ei toate aceste schimbări istorice. Nu exagerez dacă spun asta.
Și îndrăznesc să adaug la tot ce ați spus dumneavoastră o sugestie a lui Marin Gherman, cel care reprezintă presa de limbă română din Cernăuți. Luând un model germano-danez, este o problemă într-adevăr de finanțare a cărților, Ucraina fiind în război, mă refer la manuale în limba română pentru comunitatea noastră de acolo.
Modelul germano-danez spune așa: germanii tipăreau cărțile pentru minoritatea lor din Danemarca, danezii tipăreau cărțile și ieșea mult mai ieftin pentru comunitatea lor din Germania. Am putea eventual și noi să încercăm o astfel de formulă, pentru ca românii de acolo să aibă parte de cât mai multe și mai bune manuale în limba română.
Eugen Tomac: Evident că toate practicile de succes sunt evaluate și luate în calcul. E un proces care e în plină desfășurare în momentul de față. Ceea ce pe noi ne interesează este ca românii să nu se mai simtă în nesiguranță și să-și poată manifesta și dezvolta specificul exact așa cum își doresc.
Și, doi, esențial este să avem educație în limba română. Evident că propunerea domnului Gherman mi se pare una dintre chestiunile care merită luate în seamă în discuțiile noastre, la fel cum și presa de limbă română trebuie susținută în continuare, în termeni concreți, de către statul român.
Avem nevoie de voci care să relateze cu luciditate și cu claritate ce se întâmplă acolo, ținând cont de faptul că, referitor la războiul din Ucraina, din păcate, știrile false și un mod inacceptabil de propagandă care se practică în România, dar și chiar în întreaga Europă, cu privire la acest război de agresiune al Rusiei, fac necesare cât mai multe voci credibile în rândul comunității românești.
Și evident că, din acest punct de vedere, statul român va aloca resurse suficiente pentru ca toți cei care practică jurnalismul în aceste comunități și inclusiv instituțiile media importante să aibă corespondenți peste tot, pentru a putea avea și un puls la zi din această comunitate foarte numeroasă și, de ce nu, din statul vecin, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă acolo și, evident, evoluțiile ulterioare.
Un alt gest important, care este esențial pentru comunitatea românească și un gest de normalitate, aș spune eu, prin care din nou Ucraina a instituit, și acest lucru este prevăzut și în înțelegerea noastră bilaterală, ca ziua de 31 august, care este sărbătorită drept Ziua Limbii Române în România…
Și aici fac o paranteză scurtă: sunt unul dintre cei care a inițiat acest demers în urmă cu aproape 14 ani în România, tocmai pentru că am vrut să punem în valoare efortul celor care au luptat pentru revenirea limbii române la est de Prut, pentru că 31 august este legată de revenirea limbii române în Republica Moldova.
Iată că și în Republica Moldova este Ziua Limbii Române, zi oficială, și Ucraina este al treilea stat care declară ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române și în Ucraina. Ceea ce este un lucru extraordinar, pentru că ne va permite de acum încolo, în mod oficial, în toate cele trei state, să sărbătorim limba română și să-i aducem omagiu, ceea ce este un lucru extraordinar.
Încă o dată, nivelul de deschidere prin gesturi concrete asumate de stat va ajuta și, evident, comunitatea românească să poată să se manifeste, să organizeze evenimente și, evident, cu sprijinul celor trei state, ceea ce este un lucru extraordinar. Și bineînțeles că exemplul cooperării noastre va fi privit cu mult interes și de către alte state care au comunități minoritare importante din statul vecin.
Jurnalist RRA: Din câte știu eu, nu există o a doua minoritate care să aibă sărbătorită, recunoscută oficial în Ucraina, o zi a limbii sale, deci limba română e un eveniment unic între minoritățile din Ucraina.
Eugen Tomac: Da, limba română este prima limbă în mod oficial sărbătorită de statul vecin, alta decât limba majorității. Din acest punct de vedere, repet, este cât se poate de clar că trebuie salutat acest gest, pentru că el reprezintă o încununare a unui efort diplomatic de lungă durată al statului român de a solicita ca și Ucraina să manifeste cât mai multă deschidere și înțelegere față de o așteptare pe care o aveam.
Și iată că ea se concretizează într-un moment nefericit, când Ucraina trece prin acest război, dar iată că în asemenea momente de adversitate extremă se verifică de fapt aliații și prietenii care pot să-și dezvolte pe viitor un alt tip de relație decât cel pe care l-am avut până de curând. Și asta este un lucru extraordinar.
Asta înseamnă Europa: unitate prin diversitate. Evident că și noi am avut multe de învățat din momentul în care am aderat la UE. Vom putea transfera mai departe aceste bune practici pe care le dezvoltăm în relație cu Ucraina, pentru că avem nevoie, repet, de cât mai multe exemple pozitive, iar Ucraina are nevoie de parteneri reali, nu doar declarativ.
Și din acest punct de vedere, nu pot decât să mă bucur că președintele Nicușor Dan a reușit să negocieze un acord care reașază fundamental, pe noi coordonate, relația dintre România și Ucraina.
Jurnalist RRA: Din punct de vedere laic, lucrurile stau nu bine, stau extraordinar, dar parcă mai mult ca niciodată expresia „până la Dumnezeu te mănâncă sfinții” e foarte valabilă în momentul de față, pentru că vedem: există minoritari români, preoți, unii înalte fețe bisericești acolo în Ucraina, mitropolitul Jar este unul dintre ei, care, închinat fiind Bisericii Ruse, se uită urât spre Biserica română, spre ortodoxia română.
Culmea, într-o perioadă în care am putea să strângem mai mult ca niciodată rândurile, într-o perioadă în care preoții din Ucraina de origine română ar putea să revină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române și să avem o colaborare absolut excelentă cu ceea ce înseamnă Mitropolia ucraineană nedependentă de Moscova, ca să spun așa.
Se pot mișca lucrurile și în direcția asta, iată, dintr-o parte laică, politică, pe care dumneavoastră, pe care președintele Dan o reprezentați?
Eugen Tomac: Mă bucur că ați deschis acest subiect. Într-adevăr, chestiunea ce ține de libertatea religioasă este garantată de state și acest subiect a fost pe agenda discuțiilor între cei doi șefi de stat. Există deschidere destul de mare pentru a crea premisele unei clarificări în ceea ce privește menținerea slujbelor în bisericile ortodoxe în limba română.
Problema de fond și până unde poate merge statul: statul merge până acolo unde evident nu îngrădește libertatea religioasă și nici nu impune, dar creează premise pentru a debloca eventualele neclarități care există în momentul de față.
Eu sunt absolut încrezător că, în urma celor convenite, se va crea premisa necesară pentru ca preoții de origine română să își poată alege singuri calea firească pe care vor să o continue, pentru a ține comunitatea aproape de biserică.
Jurnalist RRA: O așteptare imensă, cu atât mai mult cu cât, în toată această încleștare de forțe din ultima vreme, cei care nu fac parte din Mitropolia Ucrainei, ca preoți, pot fi luați pe front. Preoții români sunt între ciocan și nicovală, ca să nu spun între două fronturi, pentru că, ținând încă de Patriarhia rusă, riscă să plece pe front.
Dacă această ieșire din impas ar fi cât mai rapidă, ar fi vorba chiar de o salvare de vieți. Nu exagerez dacă spun asta, pentru că ar putea opta pentru a face parte din Patriarhia română și astfel ar ieși din impasul care există acum.
Libertatea religioasă a fost pe agenda celor doi președinți.
Eugen Tomac: Ne dorim ca parohiile românești să își poată păstra specificul, ca preoții să aibă cadrul necesar pentru a alege calea firească pe care o simt că merită să o urmeze împreună cu comunitatea.
Însă, pentru a fi cât mai clar înțeles în ceea ce privește opțiunea, ea ține foarte mult și de dialogul între biserici, pe care noi îl încurajăm. Și Biserica este cea mai în măsură să vină cu propuneri pe această dimensiune.
Ceea ce ne dorim noi, evident, este ca statul ucrainean să le garanteze românilor dreptul de a alege care este calea cea mai potrivită de urmat. Și eu nu am dubii că acest lucru se va întâmpla într-o formulă firească, evident, fără a exagera, pentru că de multe ori, în anumite situații, lucrurile s-au complicat foarte mult, tocmai pentru că, în loc să le tratăm cu seriozitate, cu calm, cu mult profesionalism, părți interesate și-au dorit să amplifice lucrurile și să le pună într-o lumină isterică.
Or, în situații ce țin de relația între biserică și stat, e de dorit să nu se întâmple acest lucru, pentru că aici discutăm de credință, de credință în limba română. Și evident că lucrurile trebuie evaluate și susținute cu foarte multă grijă și atenție, pentru a nu le face mai complicate decât sunt.
Jurnalist RRA: Exact. A fost foarte folosită politic această situație a românilor, în mod tragic și, spun eu, lipsit de onestitate, de către anumite părți și din România. Și cred că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută le va lua foarte mult din aplombul acestor zone naționalist-populiste.
Eugen Tomac: Orice discurs isteric, fără a privi realist lucrurile, nu face decât să complice situația comunității și să nu o sprijine în mod real. Evident că punctul din care plecăm în momentul de față este infinit mai bun și mai potrivit pentru românii din statul vecin și trebuie să construim plecând de la aceste premise.
Repet, orice discurs care implică tratat cu tensiune nu face decât să aducă deservicii și românilor, și României. Și din acest punct de vedere, eu cred că lucrurile trebuie tratate cu foarte mult profesionalism, ceea ce s-a și întâmplat până în prezent pe dimensiunea aceasta ce ține de educație, de libertate religioasă, de libertate de exprimare, de nevoia de a ne regăsi elemente comune.
Pentru că să nu uităm: și ucrainenii au avut foarte mult de suferit în urma politicilor staliniste. Holodomorul este un episod trist, despre care știm puține, dar el s-a întâmplat. Au murit oameni nevinovați, evident, milioane de oameni nevinovați în urma acestor politici diabolice.
Și noi avem drame care s-au întâmplat în aceste zone, cum este drama de la Fântâna Albă și nu numai.
Jurnalist RRA: Și asta e incorect, spunând „ucrainenii au tras în români”.
Eugen Tomac: Acolo a fost o operațiune împotriva românilor din această zonă. Istoria s-a scris așa cum s-a scris. Avem obligația să n-o uităm, să ne aducem aminte de aceste suferințe diabolice, dar lucrurile s-au întâmplat și au avut această evoluție, iar în lumina noilor date eu sunt convins că s-au creat premisele pentru ca chestiunile care sunt de interes major pentru noi, dar și pentru vecinii noștri, să le putem trata mult mai serios, mult mai profesionist și cu respectul cuvenit pentru cei cărora merită să le păstrăm vie memoria.
Să le arătăm generațiilor care vin că au existat și asemenea tragedii, pe care nu avem voie să le uităm niciodată, cum a fost cea de la Fântâna Albă. Dar evident că toate aceste chestiuni sunt elemente pe care trebuie să le punem în pagină cu grijă și, repet încă o dată, să le construim în așa fel încât să-i ajutăm mai mult pe români decât să le facem viața mai complicată.
Emisiune transcrisă de Agenția BucPress Cernăuți