Replica universităţii vine în contextul în care mai multe cadre didactice de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine au susţinut că mai multe programe de studiu „sunt în pericol” să fie desfiinţate.
„Desfăşurarea activităţii Universităţii din Bucureşti se realizează în cadrul legal stabilit în conformitate cu principiul eficienţei, care comportă mai mulţi factori: relevanţa pentru domeniul academic, relevanţa pentru piaţa muncii, interesul studenţilor, finanţarea bugetară / student de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cofinanţarea din resursele Universităţii din Bucureşti, spaţiile de studiu disponibile, spaţii de cazare în căminele UB, resursele umane disponibile etc. Astfel, deciziile manageriale universitare trebuie să fie luate ţinând cont de resursele bugetare, care nu sunt nelimitate, pentru respectarea tuturor celorlalte principii”, se arată într-un comunicat de presă al universităţii.
Potrivit UB, în fiecare an există programe de masterat care nu se mai susţin din cauza interesului redus din partea candidaţilor şi a cererii scăzute de pe piaţa muncii.
Astfel, susţin reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior, Universitatea din Bucureşti a identificat, pe baza unor analize de management, în ultimii ani, mai multe programe de masterat care înmatriculează un număr extrem de mic de studenţi, cu rate de abandon foarte ridicate.
Citește și
Resursele sunt limitate
UB precizează că toate programele care nu şcolarizează într-un anumit an au posibilitatea de a identifica aspectele care au dus la această situaţie şi de a găsi soluţii pentru ca în anul universitar următor să devină atractive pentru potenţiali candidaţi, demers susţinut de conducerea Universităţii din Bucureşti.
„Cadrele didactice trebuie să înţeleagă că o universitate este o instituţie publică cu resurse limitate în care, în cazul unor programe, nu se poate accepta ani la rând să predea mai multe cadre didactice decât studenţii care urmează acele programe, acest lucru chiar în condiţii de rate de abandon ridicate. Pentru a susţine programe care nu-şi acoperă costurile, este nevoie de alocare de resurse de la alte programe ale altor facultăţi, ceea ce reduce investiţiile acestora şi dezvoltarea la standarde cât mai ridicate ale programelor respective, prin pregătirea cadrelor didactice, prin dezvoltarea bazei materiale, prin susţinerea de activităţi de practică de specialitate şi extracurriculare pentru studenţi etc”, se mai arată în comunicat.
În opinia reprezentanţilor UB, universităţile trebuie să fie competitive, iar programele lor – atractive pentru studenţi.
„Cadrele didactice sunt încurajate şi susţinute de conducerea Universităţii din Bucureşti să solicite finanţare din resurse europene şi naţionale pentru dezvoltarea unor programe de masterat, inclusiv comune, împreună cu universităţi din Universitatea Civică Europeană CIVIS, din care UB face parte. De asemenea, conducerea UB încurajează ca, în cazul unui program de masterat comun pe tematici foarte specifice, acolo unde programele de masterat s-au dovedit cu un număr redus de studenţi şi cu rate abandon ridicate, să fie transformate în proiecte de cercetare, în teme pentru cercetări doctorale sau în programe postuniversitare”, arată sursa citată.
Totodată, conducerea UB precizează că programe precum „latina, greaca veche etc.” care se studiază în cadrul Universităţii din Bucureşti sunt organizate în combinaţie cu diferite limbi şi sunt, în prezent, atractive şi căutate de candidaţi.
De asemenea, conducerea UB precizează că nu se pune problema disponibilizării cadrelor didactice, iar facultăţile dispun de suficiente norme care se realizează la plata cu ora şi care pot fi alocate cadrelor didactice în funcţie de specializarea lor.
Mai multe cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti au acuzat, marţi, conducerea instituţiei de învăţământ superior că impune praguri „utopice” privind numărul de studenţi pentru programele care, prin profilul lor, reprezintă specializări „de nişă, unele unice în ţară sau în lume”, şi au susţinut că sunt în pericol programe care au drept obiect de studiu limba şi cultura minorităţilor naţionale.
„Sunt ameninţate specializările în cadrul cărora se predau limbile rromani, maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană şi programe masterale, precum programul de Studii Religioase – Texte şi tradiţii (program unic în ţară), programul de Studii Culturale Slave, programul Spaţiul Islamic sau programul de Strategii Comunicaţionale Interculturale – Literare şi Lingvistice”, afirmă cadrele didactice într-un comunicat remis presei.
Profesorii au anunţat grevă japoneză începând de miercuri şi până la primirea unui răspuns favorabil din partea conducerii UB. Dacă decizia nu este anulată sau modificată radical, cadrele didactice iau în considerare acţionarea în instanţă a universităţii.