Studiile superioare absolvite cresc șansele de angajare pentru majoritatea românilor, arată statisticile internaționale, însă mulți dintre ei rămân nemulțumiți de salariile primite, amintindu-și de eforturile făcute la facultate și alegerile neinspirate din trecut.
Absolvirea unei facultăți crește semnificativ șansele pe piața muncii. Foto: Freepik.com
În ciuda importanței tot mai mari acordată studiilor superioare în angajări, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința tinerilor cu studii superioare, arată cele mai recente rapoarte publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
România, o țară codașă în UE în privința studiilor superioare
Raportul Eurostat din 2025 arată că mai puțin de un sfert dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, adică 23,2 la sută, au urmat studii superioare. Cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda, Luxemburg și Cipru, unde peste 60 la sută dintre tineri au absolvit o formă de învățământ superior.
„Finalizarea studiilor universitare devine tot mai importantă în Uniunea Europeană, pe fondul cererii crescânde de specialiști cu înaltă calificare pe piața muncii. Învățământul superior joacă un rol esențial în societate, contribuind la stimularea inovației, la creșterea dezvoltării economice și la îmbunătățirea nivelului general de trai al populației”, arată Eurostat.
În ultimii ani, între 500.000 și 600.000 de români au fost înscriși la universități de stat sau private. Un alt raport publicat de Institutul Național de Statistică, în 2025, arată că în anul universitar 2024–2025 au fost înscriși în învățământul superior 568.600 de studenți, dintre care 55,4 la sută au fost studente, în creștere cu 4 la sută față de anul precedent.
Tot mai multe românce au studii superioare
În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost de 127.100 de studenți. Studentele au reprezentat 59 la sută din numărul total al absolvenților cu diplomă.
„Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6 la sută), inginerie, prelucrare și construcții (17,1 la sută), respectiv sănătate și asistență socială (12,3 la sută)”, a transmis INS.
Tot în 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), din care fac parte 38 de state cu economii dezvoltate sau emergente, a publicat o analiză detaliată intitulată „Education at a Glance”, despre sistemele educaționale și nivelul de educație al populației din mai multe state.
În raportul privind situația României, OECD arată că, în medie, în țările organizației, 42 la sută dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, comparativ cu doar 19 la sută în România.
„România este una dintre cele șase țări membre sau partenere ale OECD în care ponderea persoanelor cu studii superioare a scăzut în aceeași perioadă: proporția tinerilor cu diplomă universitară a coborât de la 26 la sută în 2019 la 23 la sută în 2024”, arată raportul OECD.
România reușește, în schimb, să atragă un număr tot mai mare de studenți străini, ponderea acestora crescând de la 5,4 la sută în 2018 la 6,7 la sută în 2023.
Nouă din zece absolvenți de studii superioare își găsesc de lucru
La nivelul OECD, cele mai populare două domenii de studiu sunt știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM) și afacerile, administrația și dreptul, fiecare reprezentând 23 la sută dintre absolvenții programelor de licență sau echivalente.
Acestea sunt urmate de domeniul arte, științe umaniste, științe sociale, jurnalism și informare, cu 22 la sută dintre absolvenți. În România, 31 la sută dintre absolvenții de licență provin din domenii STEM, 29 la sută din afaceri, administrație și drept, iar 19 la sută din arte, științe umaniste, științe sociale, jurnalism și informare.
Cheltuielile publice în România se ridică la 10.329 de dolari pentru fiecare student din învățământul superior, comparativ cu media OECD de 15.102 dolari.
Finalizarea studiilor superioare oferă perspective foarte bune de angajare în România, unde rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii universitare este de 92 la sută, comparativ cu 87 la sută, media țărilor OECD.
„Totuși, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, comparativ cu cei care au doar studii liceale, este de 41 la sută, sub media OECD de 54 la sută”, notează organizația.
Nemulțumiți de venituri, după terminarea facultății
Întrebați pe platforma Reddit cât de mulțumiți sunt de salarii după ce au urmat studii superioare, mulți români s-au plâns că absolvirea unei universități nu le-a adus satisfacția materială așteptată.
„Lucrez ca arhitect într-un birou de proiectare și câștig sub 3.500 de lei. Majoritatea colegilor mei de generație câștigă între 2.750 de lei (minimul) și 4.000 de lei. Colegii mai mari ca mine, care au deja 4–5–6 ani de experiență pe contract (în realitate vreo 7–8), nu sar de 5.500–6.000 de lei. Neavând până în prezent drept de semnătură, nu pot profesa legal pe cont propriu și trebuie să fac foamea”, se plânge un absolvent din domeniul arhitecturii.
Acesta adaugă că a investit zece ani în facultate și, deși și-ar dori, nu mai are resursele necesare pentru a începe o nouă facultate.
„Mergem înainte și sperăm la mai bine”, concluzionează tânărul.
Un alt tânăr susține că a absolvit în 2024 o facultate de profil tehnic, însă în orașul său, Brașov, a găsit un loc de muncă plătit cu 4.000 de lei net în domeniul său, iar după ce a rămas fără serviciu s-a mulțumit și cu un job în care câștigă 3.000 de lei pe lună.
Un alt român crede că studiile superioare sunt extrem de necesare oricărei cariere.
„Dacă nu ai studii superioare, nu vei avea niciodată experiență, ci doar vechime, iar vechimea nu e răsplătită. Ce plus valoare aduce firmei un lucrător comercial cu șase ani experiență față de unul cu șase luni? Dar un inginer constructor?”, întreabă acesta.
Studiile superioare nu sunt suficiente pentru un salariu decent
Altcineva susține că apropiații săi cu studii superioare nu au avut ce face cu diploma de absolvire, fie pentru că profesează în alt domeniu, fie pentru că, deși au terminat o facultate în domeniul în care lucrează, au trebuit să învețe totul de la început.
„Dacă nu ai făcut o facultate nu înseamnă că ți-ai ratat viața. Dacă știi să dai din coate și să te califici pe ceva ce se caută și la care poți deveni bun, se fac bani. Bineînțeles, încurajez mersul la facultate, dar nu încurajez elitismul legat de facultate și nici mersul la facultate doar ca să ai o diplomă în buzunar. Dacă știam ce știu astăzi legat de domeniul meu de lucru, nu m-aș fi dus la facultate. M-aș fi aruncat în câmpul muncii de la 18 ani; în loc să cheltuiesc pe facultate, aș fi dat pe acreditări relevante în domeniu și aș fi făcut o facultate mai târziu (acum îmi scriu licența), ca să adaug o altă perspectivă cunoștințelor pe care le-am dobândit într-o direcție care mă interesează”, afirmă alt internaut.
Un român crede că le este tot mai greu celor care finalizează universități cu specializări în Politehnică și Arhitectură să își găsească de lucru în domeniu, pe salarii atractive.
„Nu e nevoie să avem toți diplome, să fim o țară de ingineri, să lucrăm toți la birou sau să fim IT-iști. Cu toții ne dorim mulți bani și muncă cât mai puțină, dar viața e grea când nu ai părinți bogați. Muncim pe unde apucăm. Viața merge înainte”, spune acesta.
Un alt român crede că studiile superioare trebuie completate de ambiție.
„Cunosc oameni care lucrează în magazin de aproape 20 de ani, au și studii superioare și au 300 de lei peste minimul pe economie. Ce fac greșit acești oameni de nu sunt directori de magazin?”, întreabă acesta.
Unii români se plâng de „fabricile de diplome”, adică universitățile considerate ineficiente pentru că „scot șomeri”. Alții cred că salariile reflectă adesea lipsa de inițiativă a angajaților, și nu nivelul studiilor lor.
„Mulți români, mai ales cei mai în vârstă, vor să aibă locuri de muncă unde să se simtă confortabil. Înainte învățai o meserie și acolo rămâneai pe viață. De aceea multora, după Revoluție, le-a fost greu, iar când s-au închis fabricile au ajuns să lucreze ca gardieni sau în supermarketuri. Nu-și doresc mai mult, nu vor să învețe altceva, fac minimul necesar pentru banii primiți. Nimeni nu investește în tine dacă tu nu vrei mai mult de la tine”, afirmă acesta.
Salarii mai mari, dar în Occident
Un absolvent de Științe Economice susține că are un salariu de 2.200 de euro, însă nu în România.
„Am plecat salahor în Germania pentru că România mi-a oferit minimul pe economie plus bonuri după trei ani de rupt cartea (știu, ASE nu se compară cu facultăți tehnice, medicină sau arhitectură, dar tot este necesar un efort pentru a o trece, nu este chiar un liceu de la țară)”, spune acesta.
Alt absolvent susține că a reușit să câștige decent după ce a părăsit România.
„Eu și prietenul meu cel mai bun (amândoi de 25 de ani) am fost împreună la facultate, am lucrat la același internship, iar acum un an eu am plecat în străinătate, iar el a rămas în țară, fiindcă avea deja casă și mașină de la ai lui. Acum eu câștig cu peste 20 la sută peste media țării în care sunt, iar el 5.100 de lei (București). Amândoi suntem ingineri mecanici, amândoi în automotive. Nu o spun în sensul că eu câștig mai mult – bravo mie –, dar cred că în România e mai greu să fii plătit peste medie din primii ani de experiență decât în țările occidentale”, spune acesta.
Un român cu un venit lunar de 11.000 de lei se felicită că nu a renunțat la facultate, deși intenționase de mai multe ori să o facă.
„Voiam să mă las de facultatea de drept până în ultima clipă, însă am început să lucrez la un cabinet de avocat încă din anul patru și nu se punea problema să nu termin. Am început cu minimul pe economie, era vreo 1.400 de lei net pe atunci, și ușor-ușor am urcat până la vreo 7.000 de lei, dar plătit la gri (așa cum se face mai peste tot). M-a mâncat stresul în cei cinci ani petrecuți acolo, dar a prins bine experiența. În prezent lucrez în departamentul juridic la o multinațională în București, unde nu aș fi ajuns fără experiența anterioară”, spune acesta.
Altcineva susține că a abandonat facultatea, dar ulterior și-a reluat studiile și a absolvit. În prezent lucrează ca programator și are venituri lunare de 15.000 de lei.
„În ziua de azi oricine face o facultate. Depinde și ce faci cu ea. Am prieteni cu studii, dar comozi, care preferă bani puțini fără să își bată capul. Am și foști colegi care au trecut prin facultate ca gâsca prin baltă”, concluzionează alt internaut.