Ministerul Educației și Cercetării are titular pe post, după aproape două luni de interimat. Profesorul universitar Mihai Dimian, rectorul Universității din Suceava, va avea de răspuns unor provocări majore venite din sistemul preuniversitar care se confruntă cu mari frământări.
Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, alături de ex-ministrul Ligia Deca FOTo: FB/Mihai Dimian
Numirea unui nou profesor universitar în fruntea Ministerului Educației și Cercetării nu este tocmai ce și-au dorit mulți actori educaționali din sistemul preuniversitar. Este un moment în care nevoile și așteptările în învățământul preuniversitar, confruntat cu mari încercări în cursul anului trecut, sunt majore. Ce semnal dă guvernul prin numirea în fruntea MEC a rectorului Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava – neafiliat politic, însă susținut de PNL – și care ar trebui să fie prioritățile noului ministru pentru învățământul preuniversitar am căutat să aflăm într-o discuție-analiză cu expertul în Educație, Marian Staș.
„Plec de la prezumția de deschidere și de bună-credință, fără să știu care este calibrul de leadership, în primul rând”, explică Staș, precizând că nu cunoaște ce proiecte de schimbare sau transformare a propus sau implementat noul ministru. „Din punct de vedere politic, opinia mea este că a fost o decizie mai degrabă cuminte decât curajoasă, pentru că între un astfel de profil și profilul, de pildă, al Andreei Paul (n. red. – nume vehiculat de asemenea în spațiul public pentru numirea în postul de ministru) diferența este ca de la cer la pământ. Și vorbesc în deplină cunoștință de cauză de ceea ce Andreea e în stare și face. Este o personalitate nucleară, dinamică, puternică, un promotor excepțional și cu prezență publică remarcabilă în ceea ce privește școală „pe bune” și transformare de sistem și care cunoaște foarte bine la firul ierbii zona preuniversitară și transformarea pe meseriile viitorului”, a arătat Marian Staș.
În ceea ce-l privește pe noul ministru, Staș spune că așteaptă să vadă care sunt primele mutări și primele decizii strategice în materia transformării școlii preuniversitare ca sistem.
„70% din efortul de leadership ministerial încă trebuie focalizat pe zona preuniversitară”
Învățământul preuniversitar, care este în plin proces de transformare, ar trebui să concentreze majoritar interesul noului ministru, este de părere Staș.
„Știu că și zona universitară are de parcurs transformări, dar continuu să cred că în momentul de față peste 60%, dacă nu 70% din efortul de leadership ministerial, adică de schimbare la nivel strategic, are încă a fi focalizat pe zona preuniversitară”, spune expertul.
Programul național de pilotare curriculară alternativă este prima măsură pe care expertul Marian Staș o menționează pe lista scurtă a măsurilor prioritare. Acesta ar trebui crescut exponențial și accelerat, pentru că el marchează „ieșirea din comunism a învățământului preuniversitar”. „În momentul de față comisia lucrează, sunt aproximativ 34 de licee”, precizează Staș.
Pentru a putea fi pusă în practică pilotarea curriculară alternativă este o nevoie acută de schimbare la nivelul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) și Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), pentru că sunt în țară licee tehnologice și economice, din lista celor 34 licee curajoase care au înaintat programe de pilotare, care deja au făcut pași înaintea instituțiilor de reglementare a standardelor ocupaționale. „Sunt aproximativ nouă licee tehnologice, licee economice, care și-au scris planul-cadru cu profesii pentru care încă nu există toate specificațiile la nivel de autoritate a calificărilor și de standarde ocupaționale. De ce? Pentru că nu au fost scrise încă. (…) Este important să accepte și să dea repede lumină verde tuturor transformărilor sau schimbărilor legislative, metodologice necesare la nivel de autoritate a calificărilor, și mai ales de CNDIPT, adică Consiliul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, astfel încât ele să scrie legislația după liceele tehnologice și nu liceele să scrie programele-cadru după ce nu există acum sau sunt depășite de timp”, a punctat Staș.
Liceele tehnologice aflate în lista celor 34 de licee înscrise pentru pilotare sunt „cu două, trei, patru lungimi de barcă înaintea specificațiilor legislative și metodologice”, a mai precizat Staș, iar pentru acestea este importantă precizarea că își pot proiecta standardele ocupaționale astfel încât să poată crea viitorul, nu să fie „cuminți” și să respecte standarde depășite.
Extinderea programelor de licență pentru profesia didactică, o necesitate
O altă măsură prioritară menționată de prof. Marian Staș este extinderea programelor de licență pentru profesia didactică, ceea ce înseamnă că viitorii profesori se vor forma prin programe de licență, nu de masterat. Se întâmplă deja, a precizat Staș, la Universitatea din Craiova, unde sunt două programe cu dublă specializare – biologie – chimie și, respectiv, filozofie-istorie – care vor forma profesori pentru aceste discipline și nu chimiști, biologi, filozofi și istorici.
A treia măsură urgentă, în opinia expertului, este „schimbarea de paradigmă în zona de inspecție și inspectorate școlare”. Va trebui „ruptă pisica-n două”, crede Staș, iar dacă măsura nu poate fi implementată în corelație cu schimbarea administrativ-teritorială, atunci trebuie să devină un obiectiv în sine astfel încât să se renunțe la sinecurile politice, cum este cazul acum.
Cele trei măsuri enunțate, mai susține Marian Staș, pot fi implementate chiar în acest an. Prima dintre ele poate fi bifată până în martie-aprilie, extinderea programelor de licență pentru profesia didactică poate fi făcută până în octombrie, iar până la finele anului poate fi operată și transformarea instituțională a inspectoratelor școlare.
Experiența academică bogată și colaborările cu universități din afara României sunt ingredientele care îl pot ajuta pe noul ministru să accelereze reformele structurale din sistemul românesc de educație, crede Marian Staș, însă cu o condiție: să nu răspundă la comandă politică.
Departamente distincte pentru preuniversitar și universitar, propunerea sindicatelor
Profesorii din învățământul preuniversitar, care nu au avut experiențe tot timpul fericite atunci când în fruntea ministerului au fost numiți colegi din universitar, sunt acum în expectativă.
„Numirea la conducerea Ministerului Educației a unui profesor universitar nu este, în sine, nici un avantaj automat dar nici un dezavantaj. Conducerea unui sistem atât de complex precum educația românească presupune, înainte de toate, capacitate administrativă, viziune strategică și disponibilitate reală pentru dialog social cu toți actorii sociali implicați”, precizează vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – Adrian Voica, pentru „Adevărul”.
Învățământul preuniversitar și cel universitar au specificități diferite, arată Voica, motiv pentru care o soluție constructivă ar putea fi consolidarea unor departamente distincte, bine definite, cu responsabilități clare și autonomie operațională, dar integrate într-o viziune unitară. „Preuniversitarul înseamnă politici de echitate, infrastructură, resursă umană numeroasă, management școlar și impact social direct asupra tuturor comunităților. Sistemul universitar funcționează într-o logică a autonomiei academice, a competiției și a internaționalizării. Din această perspectivă, discuția nu ar trebui redusă la profilul profesional al ministrului, ci la eficiența structurii ministeriale (organigrama)”, a mai adăugat Voica.
Un model de organizare pe departamente distincte ar permite promovarea unor politici publice mai adaptate realităților fiecărui sector, decizii mai rapide și coerente, o mai bună responsabilizare administrativă și reducerea suprapunerilor birocratice.
„Totodată, trebuie subliniat cu onestitate că un sistem cronic subfinanțat va avea dificultăți structurale indiferent de prestigiul sau competența profesională a ministrului. Oricât de solid ar fi profilul celui aflat la conducere, lipsa resurselor adecvate generează inevitabil tensiuni în funcționare: scăderea calității actului educațional, infrastructură insuficientă, presiune administrativă excesivă și, poate cel mai grav, demotivarea personalului didactic de predare și auxiliar”, a punctat Voica.
Reformele de care se tot vorbește riscă să rămână simple intenții bine formulate în declarațiile politicienilor, atrage atenția liderul, în lipsa unei finanțări predictibile și adecvate.
„Educația nu se reformează prin biografii impresionante ale miniștrilor, ci prin politici coerente și finanțare adecvată din partea Statului. Neavând resurse financiare reale, chiar și cel mai respectat ministru va administra criza din sistem și în niciun caz performanța”, a conchis Voica.
Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării
Mihai Dimian a fost prezentat în cadrul ședinței BPN a PNL, luni, 2 martie 2026, drept propunerea formațiunii pentru portofoliul Educației și Cercetării, rămas vacant în urma demisiei prof. Daniel David. Marți, 3 martie, decretul de numire a sa în funcția de ministru a fost semnat de președintele Nicușor Dan, urmând depunerea în aceeași zi a jurământului.
Dimian este neafiliat politic. Ocupă de doi ani funcția de rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar anterior (2012-2024) a fost prorector al universității, coordonând activitatea de cercetare științifică. Are 51 ani, este născut în Onești, este căsătorit și are un copil.
Este dublu licențiat, în Matematică (1993-1997) și Fizică (1997-2001), la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și deține un masterat în Sisteme Dinamice și Mecanică Teoretică la aceeași universitate. Este doctor în Inginerie Electrică/Electronică, titlu obținut la Universitatea Maryland, College Park, SUA (2001-2005).
Cariera de cercetător și-a început-o în 2001, ca cercetător asistent la Universitatea Versailles St. Quentin, Franța. Au urmat Universitatea Maryland, SUA (2002–2005) și Institutul Max Planck pentru Matematici Aplicate, Germania (2005–2006), pentru ca din 2007 să activeze la Universitatea din Suceava.