23 de fete sub 15 ani sunt deja la al doilea copil

Peste 13.000 de nașteri la mame între 15 și 19 ani

Potrivit datelor Institutul Național de Statistică (INS), în 2024 au fost înregistrate 143.637 de nașteri în România. Dintre acestea:

• 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani;
• 601 cazuri sunt ale unor fete sub 15 ani;
• 23 de fete sub 15 ani au născut al doilea copil;
• o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară;
• 652 de fete care nu împliniseră 19 ani au ajuns deja la a treia naștere.

La nivel național, aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada adolescenței nu a fost planificată, ci „un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă”.

Județele cu cele mai multe nașteri la mame minore

În ceea ce privește fetele sub 15 ani care au devenit mame, situația pe județe arată astfel:

• Mureș – 60 de nașteri;
• Bacău – 34;
• Bihor – 31;
• Dolj – 29;
• Brașov – 27.

Pentru categoria de vârstă sub 19 ani, cele mai multe cazuri sunt în:

• Mureș – 813 mame;
• Brașov – 657;
• Dolj – 568;
• Bihor – 567;
• Constanța – 541.

Municipiul București ocupă locul 14, cu 351 de nașteri provenind de la mame sub 19 ani. La polul opus se află Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).

Povestea Mariei, mamă la 15 ani: „Am simțit că viața mea s-a terminat”

Maria avea doar 15 ani când a aflat că este însărcinată.

„Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam și eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăț o meserie și să devin ceva mai mult”, povestește fata.

După confirmarea sarcinii, frica s-a transformat rapid în rușine.

Teama, rușinea și lipsa sprijinului au marcat începutul sarcinii. Partenerul a negat paternitatea și a rupt legătura cu ea. Fără venituri și dependentă de familie, fiecare control medical părea imposibil de susținut.

Maria a fost sprijinită de specialiștii Salvați Copiii, care i-au facilitat accesul la servicii medicale și consiliere. Prin intervenție integrată, medicală, socială și educațională, a reușit să își continue studiile și să își construiască un plan.

Rata natalității la adolescentele din România este de 8,5 ori mai mare decât media europeană. În 2024, din cele 148.916 nașteri înregistrate, 13.816 (9,28%) au fost la mame sub 19 ani. Practic, aproape 1 din 10 copii născuți în România are o mamă minoră (INS – Evenimente demografice, 2024).

Salvați Copiii: educația pentru sănătate trebuie introdusă de la grădiniță

Organizația Salvați Copiii solicită modificarea a două acte normative esențiale:

• Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
• Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

În prezent, educația pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, poate fi derulată în școli abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților.

Salvați Copiii consideră această abordare „profund inadecvată”, mai ales în condițiile în care:

• răspunderea penală începe de la 14 ani;
• consimțământul medical este recunoscut de la 16 ani în anumite situații.

„Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar și la fete mult mai mici, iar informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacității de înțelegere a copilului”, spune Salvați Copiii.

Organizația propune introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” ca materie obligatorie în trunchiul comun, încă de la grupa mare a grădiniței, cu ore alocate săptămânal și curriculum unitar la nivel național.

Impactul educației sexuale: prevenirea abuzurilor și a sarcinilor nedorite

Cel mai important impact identificat în rândul copiilor și adolescenților care au acces la astfel de programe este „îmbunătățirea considerabilă a abilității lor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale suferite”.

Potrivit cercetărilor organizației, 66% dintre minore spun că au primit informații legate de educația sexuală, însă aproximativ 30% le-au obținut din surse informale: rude, prieteni sau colegi, ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea informațiilor.

„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Ce face Salvați Copiii pentru mamele minore

Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în peste 400 de comunități rurale defavorizate și în toate maternitățile din țară, ajungând la 459.500 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

Printre rezultate:

• 95% dintre gravidele din comunitățile sprijinite au mers la medic în timpul sarcinii;
• rata vaccinării a crescut de la 50–60% la 99–100%;
• creșterea înscrierii la medicul de familie;
• sesiuni de educație pentru sănătate în peste 1.863 de școli și grădinițe.

Organizația susține că, fără o reformă legislativă coerentă și fără educație pentru sănătate introdusă timpuriu, fenomenul mamelor adolescente va continua să afecteze mii de fete din România.

„Educația pentru sănătate nu este opțională. Este o obligație a statului față de fiecare copil”, transmit reprezentanții Salvați Copiii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE