Miercuri, 4 februarie 2026, au fost lansate rapoartele naţionale independente privind nivelul de literaţie ştiinţifică şi digitală al elevilor din România. Documentele au fost elaborate de UNICEF şi se bazează pe două evaluări standardizate, realizate cu sprijinul BRIO şi cu suportul instituţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.
Rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competenţele (dobândite atât în şcoală, cât şi în afara ei) în situaţii reale, şi nu doar să reproducă informaţii. Demersul este esenţial pentru fundamentarea unor politici educaţionale şi direcţii de acţiune bazate pe dovezi.
Atât raportul privind literaţia digitală, cât şi cel privind literaţia ştiinţifică oferă date necesare pentru o înţelegere completă a nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor la nivel naţional. Studiile nu evaluează performanţa academică sau parcurgerea programei şcolare în sens tradiţional, ci furnizează informaţii obiective despre competenţe funcţionale, astfel încât intervenţia să se facă acolo unde este nevoie. Ambele rapoarte constată că există o proporţie ridicată de elevi aflaţi în zona de literaţie limitată (tranzitorie), elevi care au competenţe parţiale, dar care pot progresa substanţial cu sprijinul potrivit. Aceste rezultate indică un potenţial real de dezvoltare, subliniind nevoia unor intervenţii adaptate şi consecvente, în special în comunităţile vulnerabile. Cele două evaluări evidenţiază decalaje între elevii din mediul urban şi rural, influenţate de acces, resurse şi context socioeconomic.
Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcţional al literaţiei ştiinţifice, 24% având competenţe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înţeleagă şi să utilizeze în mod corespunzător conceptele ştiinţifice de bază în contexte practice
În domeniul literaţiei digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziţie, cu competenţe parţiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate. 8% dintre elevi ating nivelul „funcţionalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competenţă este de doar 0,2%. Aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor digitale funcţionale.
Aceste rezultate pot reprezenta un punct important de plecare pentru sprijinirea dezvoltării competenţelor funcţionale ale elevilor, iar UNICEF şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor continua parteneriatul strâns în astfel de demersuri care urmăresc să sprijine accesul tuturor copiilor la un sistem de educaţie incluziv şi de calitate.
„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice şi oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în zona curriculumului şi a evaluării reprezintă un pas important înainte. UNICEF rămâne pe deplin angajat să colaboreze cu partenerii naţionali şi locali pentru a se asigura că fiecare copil are acces la o educaţie de calitate şi incluzivă şi dezvoltă abilităţile necesare pentru a prospera într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.