Banii pentru Educație trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptarea la realitatea economică, astfel încât fondurile alocate să fie o reală investiție, nu doar o simplă cheltuială, a declarat luni ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, la dezbaterea moțiunii simple depuse la Senat – ‘Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar’.
‘Învățământul superior depinde de baza din preuniversitar. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din Educație trebuie gândite ca un întreg: de la alfabetizare și competențe de bază până la excelență universitară. Da, banii Educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptare la realitatea economică. Astfel încât banii alocați să fie o reală investiție, cea mai importantă, nu doar o simplă cheltuială’, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, educația universitară înseamnă cu mult mai mult: calitate, competențe, șanse reale pe piața muncii, cercetare și inovare, contribuție directă la dezvoltarea României.
‘Acestea ar trebui să fie în centrul unei dezbateri complete despre învățământul superior. Da, studenții au nevoie de sprijin financiar și de aceea există burse sociale în cuantum de 925 lei pe lună, valoare stabilită de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. De asemenea, de burse beneficiază 40.000 de studenți. Facultățile primesc de la Ministerul Educației un fond de burse în valoare totală de 1,5 miliarde lei și ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele pe care le acordă. Ne-am dori ca bursele să fie mai mult și mai mari, cu siguranță, dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate străină care își ține banii proprii în cufere îngropate prin locuri secrete’, a arătat premierul.
Conform acestuia, trebuie păstrat echilibrul financiar al țării.
”Orice creștere permanentă trebuie făcută treptat, pe măsură ce bugetul ne permite, astfel încât să fie o creștere sigură, predictibilă și care poate fi menținută. Dincolo de burse, finanțarea publică a învățământului superior este substanțială. În datele de finanțare ale anului trecut, pentru școlarizarea fiecărui student s-au alocat aproximativ 8.500 de lei pe an, în total 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine – 256 de milioane de lei, iar pentru subvenția de transport – 34 de milioane de lei. Aceste cifre arată că există un efort bugetar real și constant’, a susținut Bolojan.
El este de părere că o creștere substanțială a bugetului pentru Educație nu poate fi făcută de la un an la altul.
În opinia sa, calitatea pregătirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie doar în funcție de numărul de studenți, ci de performanța programelor de studii, de performanța studenților, de câți ajung la absolvire, câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit, cu ce rezultate.
‘Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenților. Avem nevoie de date publice, transparente privind parcursul după absolvire: în ce măsură lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, care sunt rezultatele pe programe și pe universități. De exemplu: câți absolvenți ai facultăților de medicină promovează rezidențiatul, pe universități, și câți ajung apoi să lucreze în spitalele din România? Astfel de date ajută statul să dimensioneze mai bine locurile finanțate și îi ajută pe tineri să ia decizii informate’, a arătat Ilie Bolojan.
De asemenea, afirmă ministrul interimar al Educației, trebuie redusă birocrația academică, îmbunătățite recrutarea și mecanismul de promovare a profesorilor și întărită integritatea academică.
Ilie Bolojan consideră că transferul de cunoaștere către societate trebuie să fie o funcție centrală a universităților: cercetare aplicată, inovare, colaborări cu economia și cu administrația, soluții pentru comunități, iar universitățile trebuie să fie un motor al modernizării.
‘Am fost surprins să nu văd în cele două pagini scrise de un lector universitar nimic despre ceea ce ar trebui să ne preocupe dincolo de populism și demagogie în privința învățământului superior. Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi și la cea de mâine, despre calitate lui și despre ceea ce el restituie societății în schimbul susținerii studiilor. (…) Pentru autorii moțiunii de azi toate acestea nu contează. La fel ca toată politica lor, demersul lor este doar exploatare simplistă a unei teme emoționale. Nu ar trebui să ne surprindă că doar asta înțeleg ei din școală, dar ar trebui să ne sperie că aceasta este viziunea lor despre viitor’, a transmis Ilie Bolojan. AGERPRES/(AS – redactor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)