Eurodeputatul Gabriela Firea, membru al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European, sprijină prioritățile pe care Uniunea Europeană trebuie să le susțină la sesiunea din acest an a Comisiei ONU privind statutul femeii.
„Toate femeile trebuie să se simtă sprijinite, când au nevoie ajutor. Protecția reală în fața violenței domestice se face cu polițiști, avocați, procurori, judecători, asistenți sociali empatici și pregătiți să înțeleagă victimele violenței domestice. Am votat în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitate de gen – FEMM, din Parlamentul European, pentru prioritățile pe care Uniunea Europeană trebuie să le susțină la sesiunea din acest an a Comisiei ONU privind statutul femeii”, a subliniat Firea.
Aceasta a semnalat că „legile sunt doar cuvinte pe hârtie dacă sistemul judiciar nu funcționează ca un scut, iar victimele nu se simt cu adevărat susținute și protejate”.
În context, Gabriela Firea sprijină:
- Magistrați specializați. „Avem nevoie de judecători și procurori bine pregătiți, care să înțeleagă trauma victimelor și să ofere protecție imediată”, a reliefat eurodeputatul.
- Asistență juridică gratuită. Gabriela Firea evidențiază obligația autorităților de a asigura un „ajutor legal calculat pe veniturile proprii ale femeii, independent de cele ale soțului agresor” pentru că „nicio victimă nu trebuie să renunțe la dreptate din cauza lipsei banilor”.
- Fără victimizare secundară. „Poliția și instanțele trebuie să fie spații de siguranță, nu locuri unde victimele sunt judecate sau intimidate”, mai arată europarlamentarul.
În încheiere, Gabriela Firea a atras atenția că „fără justiție, nu există egalitate”.
„Voi susține în Parlamentul European demersurile prin care toate fetele și femeie să fie protejate cu adevărat. Accesul la justiție este un drept universal, nu un privilegiu”, a conchis europarlamentarul.
Potrivit unui sondaj, două treimi dintre români cred că numărul cazurilor de violență domestică împotriva femeilor a crescut în ultima perioadă.
Violența domestică, reflectată în mass media
81.6% dintre români declară că au auzit în ultima perioadă discutându-se în mass media despre cazuri de violență domestică la adresa femeilor. 18.4% spun că nu au auzit discutându-se despre acest subiect în ultima perioadă.
Urmărire știri despre violența domestică
18% din respondenți spun că au urmărit foarte mult știrile despre violența domestică la adresa femeilor, 28.7% destul de mult, 31.2% destul de puțin, iar 3.3% deloc. 0.4% nu știu sau nu răspund.
Declară că au urmărit foarte mult și destul de mult știrile despre violența domestică la adresa femeilor mai ales: votanții PSD și USR, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din București.
Evoluția numărului de cazuri de violență domestică
64.2% dintre cei chestionați cred că, în ultima perioadă, numărul femeilor care au suferit de acte de agresiune violentă în familie a crescut. 4.2% sunt de părere că a scăzut, 19.1% că a rămas la fel de mare, iar 3.3% că a rămas la fel de mic. 8.9% spun că nu știu / nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund.
Votanții PSD și AUR, femeile, persoanele peste 60 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din urbanul mic cred într-o proporție mai mare decât restul populației că numărul femeilor care au suferit de acte de agresiune violentă în familie a crescut. Sunt de părere că numărul cazurilor de violență domestică a rămas la fel de mare mai ales: votanții USR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București.
Activitatea poliției în combaterea violenței domestice
Întrebați în ce măsură sunt mulțumiți sau nemulțumiți de activitatea politiei romane in ceea ce privește combaterea violentei domestice la adresa femeilor, 7.1% spun că sunt foarte mulțumiți, 18.1% mai degrabă mulțumiți, 35.6% mai degrabă nemulțumiți, iar 34.9% foarte nemulțumiți. 4.4% nu știu sau nu răspund.
Săvârșirea acestor infracțiuni va fi pedepsită cu pedepse cu închisoarea cuprinse între cel puțin un an și cinci ani. Directiva vine, de asemenea, cu o listă extinsă de circumstanțe agravante, cum ar fi săvârșirea infracțiunii împotriva unui copil, a unui fost sau actual soț sau partener sau a unui reprezentant public, a unui jurnalist sau a unui apărător al drepturilor omului, care atrage după sine sancțiuni mai severe.
Directiva conține, de asemenea, norme detaliate privind măsurile de asistență și protecție pe care statele membre ar trebui să le ofere victimelor.
