Rectorul UTM: „Universitatea din Cahul trebuie să devină un pol puternic de educație și cultură în sudul țării”
Decizia Guvernului cu privire la integrarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) reprezintă o reformă structurală majoră pentru învățământul superior și are drept obiectiv revitalizarea educației universitare din sudul țării, precum și reducerea dezechilibrelor regionale, afirmă rectorul UTM, Viorel Bostan.
„Universitatea din Cahul permite, de fapt, îndeplinirea unei misiuni foarte importante: să asigure, în primul rând, zona de sud a R. Moldova cu cadre didactice, să rezolve problemele stringente ale regiunii și să reprezinte un pol de cultură și educație local. Totuși, Universitatea din Cahul este prea mică și nu dispune de suficiente resurse, inclusiv umane, ori de competența necesară pentru a avea o dezvoltare mult mai dinamică și mai puternică, care să o ajute să se evidențieze în competiția academică actuală. În acest context, UTM, fiind o universitate mai puternică și cu o dezvoltare mai dinamică, le poate oferi asistența necesară, inclusiv prin intermediul profesorilor și al accesului la laboratoarele de care dispunem deja. Noi am demonstrat că putem atrage investiții majore în infrastructura universitară și în dezvoltarea capacităților. (…) Sunt convins că vom reuși, împreună cu colegii din Cahul, să aducem un nou suflu în dezvoltarea acestui centru universitar”, a declarat Viorel Bostan, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 5 februarie.
Sudul R. Moldova, între deficit de cadre și nevoia unui pol academic
Potrivit lui, Universitatea din Cahul nu dispune, în prezent, de suficiente resurse pentru dezvoltarea instituției. Totodată, procesul de fuziune este unul „lung și complex”, presupunând etape bine planificate și o perioadă de tranziție necesară pentru consolidarea comunității academice, a subliniat rectorul.
„Orice reformă în învățământ are nevoie de eforturi considerabile. Este foarte complicat să schimbi direcția, de aceea învățământul a fost puțin mai conservator. Dar ce trebuie să înțelegem este că schimbările în învățământ nu se întâmplă peste noapte. De aceea, noi sigur că avem un plan de acțiuni pe termen scurt. O prioritate este să aducem proiecte investiționale în zonă, să discutăm cu mediul socio-economic de acolo. Și, probabil, putem spune despre o fuziune integrală în următorii trei-patru ani. Sigur că va urma și o perioadă de tranziție pentru diverse activități. De exemplu, este foarte important să avem o sincronizare a regulamentelor interne”, a punctat Viorel Bostan.
Rectorul a amintit, în context, fuziunea anterioară a UTM cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova, descriind-o ca fiind o intervenție necesară pentru stoparea declinului unui domeniu strategic.
„După obținerea independenței, învățământul agrar a urmat o spirală a degradării. Au fost perioade mai bune, dar și perioade destul de complicate, în care această universitate a fost inclusiv delapidată sau considerată o sinecură a celor de la Ministerul Agriculturii. O greșeală majoră a reprezentat-o dubla subordonare față de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii. De asemenea, anumite decizii adoptate de managementul universitar au constituit o eroare. Am găsit acolo resurse umane extraordinare, doar că oamenii competenți erau ținuți pe tușă, nefiind luate decizii corecte. De fapt, existau numeroase probleme în ceea ce privește cultura calității sau managementul infrastructurii. Acum există un suflu nou și au fost realizate investiții considerabile, inclusiv din veniturile proprii ale universității”, a comparat Viorel Bostan.
De asemenea, rectorul subliniat și beneficiile integrării institutelor de cercetare în structura universitară, ce au „misiunea de a genera cunoaștere și de a promova inovația”.
„În cazul UTM, fuziunea a rezultat în creșterea numărului de publicații științifice și a capacității noastre de a aborda tematici noi și de a atrage proiecte. Schimbul de personal între cercetare și mediul didactic oferă universităților o flexibilitate și o libertate mai mare în implementarea strategiilor de dezvoltare”, a menționat Viorel Bostan.
Fuziunea și un al treilea mandat la cârma UTM
În aceeași emisiune, rectorul UTM a ținut să clarifice motivele retragerii sale din Parlament, după ce a fost ales deputat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate, și a respins speculațiile apărute în spațiul public privind motivațiile politice.
„Mai multe narative false sunt promovate cu insistență pe rețelele sociale, inclusiv de forțele politice care nu pot accepta rezultatul alegerilor parlamentare. După cum am mai spus, am decis să fac parte din campania electorală a partidului de guvernământ, deoarece simțeam, în acel moment, necesitatea unei implicări personale. Republica Moldova se afla într-o situație incertă, iar procesul de aderare la familia europeană era în pericol. Am participat fără a condiționa în vreun fel prezența mea și nu sunt membru de partid. Da, atunci îmi doream foarte mult să rămân în Parlament, să văd cum pot contribui la dezvoltarea țării. Totuși, după o lună în Parlament, m-am retras, deoarece am simțit că, prin competențele și cunoștințele mele, pot aduce o valoare mult mai mare dezvoltării învățământului superior. Recunosc: a fost o supraestimare a abilităților mele de a activa în acel mediu, așa că am decis să mă retrag în viața academică”, a explicat Viorel Bostan, la postul public de televiziune.
Un alt punct sensibil abordat de rector a vizat acuzațiile potrivit cărora fuziunea cu universitatea de la Cahul ar fi fost realizată pentru a-i permite să candideze la un nou mandat mandat în fruntea UTM.
„Un alt narativ fals, promovat cu insistență, este acela că fuziunea a fost realizată pentru a-mi oferi posibilitatea de a candida la al treilea mandat. În realitate, sunt două chestiuni total diferite. În prezent, sunt propuse modificări la Codul Educației prin care rectorilor instituțiilor de învățământ care au trecut printr-un proces de fuziune în timpul mandatelor lor să li se acorde dreptul de a candida pentru un al treilea mandat, în cadrul unor alegeri secrete și libere, la care participă întreaga comunitate academică. Și fără fuziunea cu universitatea din Cahul, aceste modificări vor fi adoptate, iar eu voi fi eligibil. Explicația este simplă: atunci când un rector câștigă alegerile și obține un mandat, el vine cu un plan managerial și este votat de comunitatea universitară. Pare absolut logică această abordare de a permite celor care au gestionat o fuziune să mai candideze pentru un mandat. Repet, acest lucru nu înseamnă un mandat obținut automat”, a conchis Viorel Bostan.
Guvernul a decis, pe 4 februarie, că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul va fi integrată în UTM, iar în campusul universitar din sudul țării vor fi investite 40 de milioane de lei, în următorii patru ani.
Decizia a fost criticată de autoritățile publice locale, de cadrele universitare din sudul țării, care au semnat o petiție publică prin care au cerut menținerea instituției ca universitate independentă, cu personalitate juridică proprie.
În prezent, la Universitatea din Cahul învață aproape o mie de studenți, ghidați de 46 de cadre didactice. Entitatea va beneficia de o autonomie largă, cu buget propriu, iar procesul academic va continua la Cahul.
În primii trei ani de la fuziune, nu vor fi efectuate reduceri de personal determinate de procesul de reorganizare instituțională.
CITIȚI ȘI: