După ce mai multe voci din România au adus în spațiul public ideea de a copia modelul Australiei și a interzice accesul pe rețelele sociale adolescenților mai mici de 16 ani, criminologul român Vlad Zaha, specializat la Oxford, atrage atenția asupra mai multor pericole care ar putea deriva dintr-o astfel de măsură. Cea mai imporantă: copiii ar putea migra spre zonele subterane ale internetului, cum ar fi dark web. „Este un experiment în care Australia a intrat cu mâinile peste ochi și vom vedea unde se va ajunge. După cum putem doar intui deocamdată, s-ar putea să producă mai mult rău decât bine”, spune Zaha.
FOTO Pixabay
Vlad Zaha aduce mai multe argumente în sprijinul ideii că țările care introduc măsuri precum interzicerea rețelelor sociale sunt practic experimente, care nu trebuie deocamdată urmate. În Australia, măsura a fost decisă doar de politicieni, fără sprijinul comunității științifice, atrage atenția Zaha. Și arată spre scrisoarea semnată de 140 dintre cei mai mari cercetători australieni și adresată Guvernului, prin care se opuneau măsurii, avertizau asupra pericolelor și propuneau soluții.
,,Profesori australieni au fost citați spunând faptul că țările entuziasmate să copieze această măsură ar trebui să aștepte până la analizele care vor fi făcute în Australia și care vor începe să iasă în decursul acestui an. De ce avem nevoie de aceste analize? Pe lângă faptul că nu este o măsură susținută științific, pentru că riscurile acestei interdicții pot să creeze o situație chiar mai rea decât cea pe care o avem acum”, spune Vlad Zaha.
Despre ce pericole este vorba? Criminologul care își desfășoară activitatea de cercetare la Universitatea Oxford explică:
„Printre pericole se numără, pe de o parte, migrarea unei segment de adolescenți care nu mai au acces la mediile de socializare clasice către mediile de socializare ascunse și mai puțin reglementate – practic subterane sau care chiar frizează sau sunt parte a dark web, unde știm că sunt inclusiv piețe ilegale de arme, de substanțe interzise ș.a.m.d.
Pe de cealaltă parte, există și acest segment de adolescenți sub 16 ani care nu vor mai avea acces la niciun mediu de socializare și nici nu vor intra pe internetul ascuns, dar care, la vârsta de 16 ani și o zi (să zicem) se vor găsi în fața unui ocean de necunoaștere, pe care nu l-au experimentat, nu știu cu ce se mănâncă, dar pe care îl folosește toată lumea de peste 16 ani. Practic, o partă din această generație va fi complet nepregătită pentru pericolele lumii digitale (care este, fie că ne place sau nu, o parte integrată a vieților noastre).”
Totodată, organizațiile care apără drepturile omului au atras atenția, după interzicerea din Australia, că o restricție generală ar putea bloca accesul la rețele sociale unor tineri vulnerabili, pentru care mediul online era singurul spațiu de exprimare, socializare sau căutare de ajutor.
Vlad Zaha, expert criminolog în domeniile politicilor publice antidrog și criminologiei publice
,,Interzicerea este o metodă foarte simplă de a ne eschiva, de fapt, de problemele reale”
Interzicerea accesului pe rețelele sociale în cazul tinerilor sub 16 ani este calea mai simplă pe care autoritățile o pot urma, e de părere Vlad Zaha:
,,Una dintre grijile celei mai mari este că ne ascundem de fapt în spatele acestei interdicții, fără a adresa, de fapt, pe de o parte problemele reale de sănătate mintală cu care se confruntă adolescenții și, pe de cealaltă parte, realitatea negativă a platformelor de socializare pentru noi toți, mai ales pentru adulți, nu doar pentru copii. (…) Interzicerea nu este o soluție. Este o metodă foarte simplă de a ne eschiva de fapt de problemele reale”.
O altă problemă care se ridică este câte dintre problemele de sănătate mintală pot fi cu adevărat atribuite rețelolor sociale? Sunt ele cauza sau doar simptomul?
,,În România suntem pe primele locuri la riscul de sărăcie și la sărăcie în rândul tinerilor și copiilor, suntem printre primele locuri la riscul de excluziune socială, suntem printre țările din Europa unde este cel mai greu să ai mobilitate socială între anumite clase – adică să te ridici din sărăcie – și, bineînțeles, avem un sistem de educație subfinanțat, un sistem de sănătate care ignoră aproape complet sănătatea mintală și opurtunități pentru copii și tineri printre cele mai scăzute de pe continent. De aici vin de fapt cele mai multe probleme de sănătate mintală, nu din mediul de socializare digitală, care poate fi mai degrabă un simptom. Lumea științifică încă nu are un răspuns dacă epidemia de sănătate mintală poate fi cauzal atribuită rețelelor de socializare sau dacă tinerii care au deja diferite probleme de sănătate mintale se duc mai mult spre rețelele de socializare. Nu știm care este direcția, se studiază”, spune criminologul.
Reglementarea rețelelor, soluția principală
Asta nu înseamnă nici pe departe că rețelele sociale sunt medii sigure. Mai mult decât atât, atrage atenția Vlad Zaha, ar trebui să ne uităm și spre adulții și vârstnicii care nu sunt nativi digitali și care sunt, de asemenea, expuși poate chiar la mai multe pericole:
,,Rețelele sociale sunt un mediu periculos, sunt un mediu plin de dezinformare și de manipulare, sunt un mediu unde se face profit. Și toate acestea se fac în special pe seama adulților și a celor de peste 16 ani. Nu avem nicio idee – nici noi ca țară, nici la nivelul Uniunii Europene – ce se întâmplă în interiorul acelor altgoritmi, cum sunt ei controlați de corporații și ne este extrem de greu să spunem nu dorințelor de expansiune ale acestor platforme”.
Reglementarea platformelor, nu a accesului, este calea sigură de urmat, subliniază expertul:
,,Soluția principală este reglementarea acestor platforme din perspectiva Uniunii Europene. Să înțelegem ce ne hrănesc altgoritmii, de ce o fac, cum o fac și apoi să putem defalca pe grupe de vârstă. De exemplu, adolescenții să poată beneficia strict – sau în cea mai mare parte – de conținut educațional, conținut care să stârnească dorința de cunoaștere, nu de conținut violent, manipulator sau care are scopul de a te ține non-stop acolo. Dublat de educație digitală nu doar pentru adolescenți, ci pentru toată lumea”.
Practic, România trebuie să se ralieze și să contribuie la soluții comunitare europene, susținute științific și implementabile tehnic, spune Vlad Zaha. Și mai are pași importanți de făcut în domeniul digitalizării.
Omenirea s-a mai confruntat cu astfel de frici
Cercetătorul dă și un alt exemplu din istorie, în care omenirea a fost pusă în fața noutății și a provocărilor aduse de aceasta, iar mulțimi de oameni au cerut, de asemenea, interzicerea:
,,Probabil că puțină lume știe că în momentul în care au apărut și s-au extins televizoarele au fost panici absolute asupra emisiunilor de la televizor, asupra filmelor violente și au fost voci foarte puternice care cereau să nu mai existe televizoare”.
Și aparația calculatorelor a adus astfel de temeri. Diferența este că, e de părere Zaha, ,,pentru televizoare și pentru calculatoare nu a fost această constelație politică ce s-a nimerit fix acum să se coalizeze împotriva rețelelor sociale”.
Lumea digitală, introdusă etapizat
Criminologul nu militează pentru acces neîngrădit al copiilor pe internet, fără limite, indiferent de vârstă, ci oferă o perspectivă adaptată unor perioade de vârstă:
,,Întreaga comunitate științifică este de acord că, cel puțin până la 9 ani, nu ar trebui acces pe rețelele de socializare și nici acces foarte mult pe dispozitivele electronice, ci strict la medii digitale educaționale, platforme care doar să stimuleze învățarea, explorarea ș.a.m.d.
Când ajungem între 10 și 13 ani, la gimnaziu, accesul trebuie extins, dar trebuie controlat, moderat extrem de bine. Se recomandă de asemenea să lipsească accesul la rețele de socializare, dar un acces mai mare la medii digitale sigure decât ar avea, de exemplu, cei din clasele primare.
Apoi ajungem la vârsta adolescenței, care este vârsta critică și ceea ce preocupă de fapt foarte mult în aceste zile. Să spunem de la 14 ani până pe la 16-17 ani, accesul poate să fie dat și către rețele de socializare, și către timp mai mult pe dispoitive, atât timp cât – și aici este problema de fond – aceste platforme sunt înțelese, sunt controlate, sunt sigure și sunt ferite de interesele comerciale și de practicile manipulatorii”.
Toate acestea, subliniază Vlad Zaha, trebuie dublate de un punct cheie: educația digitală.