România continuă să se situeze mult sub media statelor dezvoltate în ceea ce privește nivelul de educație terțiară, potrivit raportului Education at a Glance 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au o diplomă universitară, față de media OCDE de 42%. În rândul tinerilor de 25–34 de ani, ponderea este de 23%, însă în scădere față de 2019, când era de 26%.
În mod paradoxal, România se numără printre puținele state unde a scăzut atât ponderea tinerilor cu studii superioare, cât și a celor cu un nivel de educație sub liceu. Dacă în 2019 26% dintre tineri nu aveau diplomă de liceu, în 2024 procentul a coborât la 24%. În același interval, ponderea celor cu studii terțiare a scăzut de la 26% la 23%.
Cu toate acestea, diploma universitară continuă să ofere avantaje clare pe piața muncii. În România, 92% dintre tinerii cu studii superioare sunt angajați, peste media OCDE de 87%. Totuși, câștigurile salariale ale acestora sunt mai mici comparativ cu alte state, avantajul salarial față de persoanele cu studii medii fiind de 41%, sub media OCDE de 54%.
Raportul arată, însă, că România se confruntă cu un nivel ridicat de excluziune în rândul tinerilor. Aproape un sfert dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani nu sunt nici în educație, nici în muncă sau formare profesională, procentul de 22% fiind mult peste media OCDE de 14%. Situația este și mai gravă în rândul celor de 25–34 de ani fără diplomă de liceu: 18% sunt șomeri, iar 45% sunt complet în afara pieței muncii.
Problema începe, însă, mult mai devreme. România are un procent ridicat de copii și adolescenți care nu mai sunt înscriși în sistemul de educație. Potrivit OCDE, 16% dintre copiii cu vârste între 6 și 14 ani și 32% dintre tinerii de 15–19 ani nu mai frecventează școala, față de mediile OCDE de 2% și 16%.
Aceste evoluții se suprapun peste un declin demografic accentuat. Între 2013 și 2023, numărul copiilor cu vârste între 0 și 4 ani a scăzut cu 5%, iar proiecțiile arată o reducere suplimentară de 11% până în 2033. Sistemul educațional va fi astfel nevoit să se adapteze unei populații școlare în continuă scădere.
În ceea ce privește învățământul superior, România se remarcă printr-o pondere ridicată a celor care aleg programe de licență: 91% dintre noii studenți intră în acest tip de programe, peste media OCDE. Cele mai populare domenii sunt științele exacte și inginerești, afacerile și dreptul, precum și științele sociale și umaniste.
Deși rata de absolvire este peste media OCDE, 62% dintre studenți terminând la timp, aproape unul din cinci renunță încă din primul an, un semnal al nepotrivirii dintre așteptările tinerilor și cerințele programelor.
De asemenea, finanțarea rămâne una dintre marile vulnerabilități. România cheltuiește semnificativ mai puțin per student decât majoritatea statelor OCDE, iar investiția totală în educație reprezintă doar 2,5% din PIB, față de media OCDE de 4,7%.
În mod surprinzător, profesorii din ciclul primar câștigă, în medie, mai mult decât alți angajați cu studii superioare, însă sistemul se confruntă în continuare cu lipsa de cadre și cu dificultăți în atragerea de noi profesioniști, mai ales din alte domenii.
Raportul OCDE conturează, astfel, imaginea unui sistem educațional aflat sub presiune, prins între declin demografic, subfinanțare și un număr tot mai mare de tineri care se îndepărtează de școală și de piața muncii.