„S-a făcut deja acest efort”

Ce economie au făcut la buget măsurile de austeritate impuse în Educație de Legea Bolojan

Anul 2025 a fost un an de sacrificiu pentru profesori, studenți și elevi, căci din veniturile acestora Guvernul a încercat să acopere o parte din deficitul bugetar. Și nu s-a sfiit deloc: a băgat mâna adânc în buzunarele lor, a scotocit temeinic și a făcut o economie de doar 0,02% din PIB, a precizat Consiliul Fiscal într-o analiză.

Dacă ne raportăm la bugetul alocat în 2025 Ministerului Educației, reducerile de cheltuieli reprezintă doar 0,6% din acesta. Este vorba despre aproximativ 378 milioane de lei, bani care pentru bugetul de stat reprezintă o nimica toată. Însă, pentru oamenii din educație aceste măsuri de austeritate au fost crâncene. 

Cele mai importante reduceri de cheltuieli care au lovit Educația

Măsurile de reducere a cheltuielilor în domeniul educației au vizat o creștere a normei didactice de predare, o restrângere a burselor elevilor și studenților și o reorganizare a unităților școlare.

Creșterea normei didactice a profesorilor

Una dintre cele mai controversate măsuri a vizat norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar care a crescut, în medie, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Ce presupune acest lucru? Creșterea normei didactice înseamnă, pe lângă cele două ore de predare efectivă la clasă, timp de pregătire în plus și timp de corectare în plus. Vorbim, așadar, despre o muncă suplimentară neplătită.

Scăderea tarifului la plata cu ora

Profesorii care, pe lângă norma didactică, efectuau ore suplimentare, s-au trezit cu diminuarea plății acestor ore prin modificarea unei formule de calcul.  Concret, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, mai multe majorări sau sporuri. Plata cu ora este raportată la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, nu doar la cele de predare, cum era înainte.

Bursele elevilor, mai puține 

Statul acordă elevilor în acest an școlar trei tipuri de burse: bursă de merit, bursă socială și bursă tehnologică, pentru elevii din învățământul profesional. Bursele olimpicilor au fost tăiate, acești copiii fiind premiați de Ministerul Educației. 

Bursele pentru studenți, reduse 

Bursele studenților au scăzut cu aproximativ 40%. Guvernul a decis ca aceste sume de bani să fie oferite doar în timpul cursurilor și doar celor înscriși pe locuri bugetate. Cât despre tinerii înscriși la taxă, aceștia nu mai primesc niciun ajutor financiar. Pentru viitorii profesori bursele au scăzut cu 1.500 de lei, iar bursele de excelență au dispărut cu totul. 

Comasarea școlilor

O altă decizie luată prin legea Bolojan a fost comasarea școlilor. Peste 500 de școli și-au pierdut astfel statutul de unități cu personalitate juridică devenind structuri arondate altor unități. Până în toamna anului trecut, pentru a avea personalitate juridică, o școală trebuia să aibă înscriși minimum 300 de elevi. Potrivit noii proceduri de reorganizare a școlilor, numărul de elevi a crescut de la 300 la 500, iar unitățile de învățământ care nu ating noua limită au fost comasate. Cu o excepție, însă: școlile unice la nivel de unitate administrativ-teritorială pot funcționa indiferent de numărul de copii pe care îl au. 

Ilie Bolojan este noul ministru interimar al Educației

Conform unui anunţ făcut de Guvern marți, 13 ianuarie, premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, „propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”.

Ilie Bolojan a devenit ministrul interimar al Educației după aproape trei săptămâni de la demisia lui Daniel David. Premierul a anunțat că în această lună, până la finalul ei, va numi un nou ministru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE