Un an reformelor, dar și al austerității. Cum s-a schimbat Educația în 2025

2025 a fost un an atipitic pentru Educație. A venit cu planuri-cadru și programe noi, după 20 de ani, dar și cu măsuri care au polarizat societatea. În rândul profesorilor și sindicatelor din învățământ a existat un val de revoltă la adresa ministrului Daniel David care, înainte de Sărbătorile de iarnă, a demisionat.
Creșterea normei didactice cu două ore, orele remediale, dar și analfabetismul
funcțional au reprezentat mărul discordiei. Specialista în Educație Gabi Bartic crede că 2025 a fost anul care a deschis discuțiile despre cum vrem să arate școala copiilor noștri și, mai mult decât atât, un an al testării reflexelor din educație.

Planurile-cadru, testul rezistenței la schimbare 

Pe 31 ianuarie, au fost lansate în consultare publică planurile-cadru pentru liceu. După 20 de ani fără modificări, noile planuri au fost prezentate ca o adaptare a programei la nevoile și realitățile din secolul XXI. Specialista în Educație Gabi Bartic spune, pentru „Weekend Adevărul”, că:

,,Acela a fost primul moment în care am vorbit despre un produs pe care îl așteptam cu toții în Educație de o grămadă de vreme. Care a fost sau nu a fost pe placul nostru, al oamenilor din educație, dar care a deschis niște conversații despre cum vrem să arate școala copiilor noștri. Și, mai mult decât atât, a testat niște reflexe ale sistemului. Părerea mea e că nu e un pas spectaculos în față ce am făcut cu reforma planurilor cadru, însă am spus că am testat reflexele sistemului. Din când în când, trebuie să vedem câtă rezistență opune sistemul, care sunt opozițiile sistemului la orice tip de propunere de schimbare. Și cu discuțiile despre planurile cadru am avut acest tip de conversație și ne-am dat seama că sistemul este în continuare rezistent la schimbare. Adică vrem schimbare, dar să nu se schimbe nimic. Vrem să revoluționăm tot, dar să nu se schimbe disciplina noastră, să nu se schimbe numărul nostru de ore, să nu se schimbe încadrări, catedre șamd”.

După mai multe dezbateri, varianta finală a fost aprobată în iunie 2025 și cuprinde inclusiv un program pilot care permite liceelor mai multă flexibilitate în organizarea curriculumului. Concret, pe lângă materiile din trunchiul comun, școlile vor putea alege ce disclipine sau proiecte includ în planul lor și câte ore le alocă. Noile planuri vin și cu programe și manuale noi, dar și cu stagii de specializare ale profesorilor.

19 mai este data la care ministrul Educație, Daniel David, lansa „QX. Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu . La fel cum îi spune și numele, documentul conținea un diagnostic, dar și propuneri de reforme pentru sistemul educațional și de cercetare.  

Vara a venit cu măsuri nepopulare

În iulie, Daniel David devenea însă, dintr-un ministru al reformei, un ministru al austerității. Guvernul adopta atunci un pachet de măsuri fiscale care vizau inclusiv Educația. Modificarea plății cu ora și creșterea normei de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână au stârnit revoltă în rândul profesorilor și sindicatelor, care au amenințat cu boicotarea începutului de an școlar. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. Elevii au revenit în bănci pe 8 septembrie, dar au lipsit festivitățile de început de an școlar. 

Gabi Bartic spune: ,,Nu cred că două ore în plus la norma de predare reprezintă o nenorocire. Știu că e foarte complicat când ai niște libertăți să renunți la ele. N-aș face paralele cu alte tipuri de libertăți din alte zone de carieră din România, însă norma de predare a profesorilor români este în toate rapoartele OECD mult sub media europeană. Faptul că am crescut-o acum și este pe media europeană, nicicum pe maximul european, n-ar trebui să fie o nenorocire. Sigur însă că atunci când trebuie să mai dai două ore de la tine e foarte complicat. Și înțeleg asta și înțeleg și conservarea statusului curent”.  

 Chiar dacă nu o consideră o măsură rea, specialista în educație atrage atenția asupra unei anomalii care a apărut din cauza aplicării rapide și fără nuanțe. Și critică modul în care s-a comunicat.

 ,,Pentru că norma crescută a unui profesor titular poate să însemne nicio normă sau o normă mult redusă pentru un suplinitor sau un profesor debutant. În aceste nuanțe fine cred că este o problemă. Și cred că a fost foarte puțin timp să judecăm aceste nuanțe fine și să nu mergem pe <>. Nu-i așa. (..) Cred că acolo am fi putut avea o abordare mai umană. De fapt, cred că sistemul se aștepta la un mesaj mult mai omenesc, în sensul de << Suntem cu toții în această situație, dar suntem alături de voi și situațiile punctuale le vom trata punctual>>. Noi am tratat situațiile punctuale global, cu ordin de ministru, și asta s-a văzut. Pentru că profesorul debutant căruia i-a fost scăzută norma de la 16 ore la 4 s-a văzut un rând într-un ordin de ministru”, e de părere Gabi Bartic.     

Și în rândul elevilor au apărut nemulțumiri, în special din cauza burselor. Cele de reziliență și pentru olimpici au fost eliminate, iar pentru bursele de merit s-a trecut la alt criteriu de acordare: doar primii 15% dintr-o clasă pot primi această recompensă. În anul școlar precedent, toți elevii care aveau medii peste 9.50 se bucurau de burse. Din cauza austerității bugetare și bursele studenților au fost modificate. Aceștia au rămas și fără gratuitatea de 90% la transportul cu trenul, indiferent de ruta din România. Acum pot merge aproape gratuit doar din localitatea de domiciliu în cea unde au facultatea.  

Comasarea școlilor și orele remediale

Măsurile de austeritate au dus și la un proces de comasare al școlilor cu puțini elevi. Aproximativ 500 de unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică și au devenit structuri arondate ale altori școli. Gabi Bartic consideră și
această măsură bună pe fond, dar vorbește, din nou despre problemele din
implementare. ,,OECD-ul ne recomandă de ani de zile în toate rapoartele PISA să
comasăm școlile mici. Cred că de fapt școlile mici din localitățile mici nu sunt
locuri de educație, ci sunt locuri în care mai marii satului își parchează
sinecurile în locuri călduțe. Din
nou, avem o problemă de implementare. Există situații în care comasăm, dar copilul nu are niciun microbuz
care să îl ducă la școala în care l-am mutat. Sau da, comasăm, dar nu suntem
atenți la calitatea pe care o oferim în școala mare“.

Noul an școlar a venit și cu o altă noutate: introducerea orelor remediale. Învățătorii sunt obligați să aloce două ore pe săptămână acestor ore, iar la liceu și gimnaziu 25% din numărul total de ore al unei discipline trebuie dedicat consolidării. Noua măsură e menită să atace direct analfabetismul funcțional, spunea ministrul Educației. Profesorii au criticat creșterea sarcinii de lucru, încărcarea programei și lipsa sprijinului logistic. ,,Eu cred că orice oră în plus la școală e o oră câștigată pentru copil, dar dacă e bine gândită, dacă e bine organizată. Am auzit despre locuri unde, în școală, orele remediale încep la ora 7, ca să nu perturbe programul normal. Am auzit despre câte două clase de câte 30 de elevi care fac împreună ore remediale, când cu o învățătoare, când cu cealaltă. Acesta nu e învățământ remedial, e baby sitting încă o oră. Felul în care e gândit învățământul remedial e să lucrezi aplicat cu fiecare copil pe nevoile lui“, spune Gabi Bartic.  

Analfabetismul funcțional, catalogat ca amenințare la adresa siguranței naționale  

Analfabetismul funcțional este sintagma cheie a acestui an. Ministrul Educației cataloga problema ca o amenințare la adresa siguranței naționale.

 ,,Când produci 50% analfabetism funcțional nu mai putem funcționa așa, pentru că punem la risc țara.Noi de peste un deceniu cel puțin, eu cred că mai mult, dar de peste un deceniu măsurăm acest lucru, aducem în societatea prea mulți tineri cu analfabetism funcțional, vulnerabili la manipulare, la teorii conspiraționiste, și după ne mirăm că țara nu funcționează și că nu se modernizează”, declara Daniel David la Interviurile Adevărul.  

Ulterior, într-un podcast al organizației Salvați Copiii, spunea că profesorii au cea mai mare responsabilitate pentru situație:

 „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”.

Declarația a stârnit revoltă în rândul profesorilor, iar mulți au arătat cu degetul spre familii. Specialista în educație Gabi Bartic spune însă că, în mod evident, școala nu are cum să se spele pe mâini de responsabilitate. 

 ,,Când avem un copil care vine dintr-un mediu nesănătos de acasă (violent, sărac sau vulnerabil), rolul instituției școală este să educe acel copil. Noi nu avem o școală care are în misiune <>. Până la urmă rolul școlii este să facă ceea ce nu poate face familia. Nu poți să pui pe spatele familiei și a mediului familial analfabetismul funcțional. Există o instituție care un rol mai mare în acest subiect. (…) Dacă școala se spală pe mâini în felul ăsta <> și <>, zic să nu mai facem școală. Să-i spunem sistemului de educație sistem de educație pentru elite. Dar nu e cazul. Sistemul nostru de educație poate conține copii proveniți din tot soiul de familii. În unele zone am văzut miracole făcute cu copiii aceștia. Nu există că școala nu poate să aibă această responsabilitate, pentru că este responsabilitatea ei primară: copilul trebuie să iasă din zona asta în care nu poate interacționa corect cu lumea din jur”, spune cu toată convingerea Gabi Bartic.   

Noile programe, hopul de la final de an  

Finalul de an a venit în
educație cu lansarea în consultare publică a noilor programe pentru clasa a
IX-a. Programa pentru Limba și Literatura Română a stârnit cele mai multe
discuții, din cauza scriitorilor propuși pentru a fi studiați și a ordonării cronologice
a literaturii. Peste 200 de autori contemporani, cercetători, regizori și
profesori universitari au cerut ministerului regândirea integrală a programei,
printr-un memoriu. ,,Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a
IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și
de lumea în care trăiesc“, se
arată în document. Printre semnatari se numără scriitorii Mircea Cărtărescu și
Ioana Pârvulescu, regizorul Radu Jude, dar și cercetători ai Academiei
României. Și Consiliul Național al Elevilor a criticat propunerea. 

La câteva
zile distanță a apărut un alt memoriu, care apără programa, semnat de alți
scriitori și profesori universitari. ,,Cui îi e frică de abordarea istorică a
literaturii române?“ se numește documentul, care aduce argumente în
sprijinul studierii literaturii în ordine cronologică. Semnatarii oferă ca
exemple Italia și Franța, țări cu o bogată istorie literară, care folosesc
aceeași abordare. Printre numele care susțin programa propusă se numără și scriitoarele Doina Ruști
și Gabriela Adameșteanu, dar și doi profesori univeristari străini, de la
universitățile Cambridge și Oxford. 

Demisia lui Daniel David

Luni, 22 decembrie, Daniel David și-a dat demisia
din funcția de ministru al Educației, la fix un an de când a acceptat preluarea portofoliul. 

,,Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt”,spunea profesorul universitar odată cu renunțarea la funcție.