Generația Z (născuți între mijlocul anilor ’90 și 2010) e prima generație care n-a cunoscut lumea fără internet. Pentru ei, smartphone-ul și algoritmii sunt la fel de naturali ca aerul.
În România, povestea e paradoxală. Avem una dintre cele mai rapide infrastructuri de internet din Europa, dar și un decalaj uriaș între urban și rural. Și asta se întâmplă într-o țară care a pierdut 106.000 de locuitori doar anul trecut și în care tinerii au devenit o resursă strategică rară.
Analiza Gen Z e mai importantă ca niciodată în 2025. Obiceiurile formate în pandemie s-au cimentat definitiv. Cifrele vorbesc de la sine: aproape jumătate din copiii români petrec peste șase ore pe zi online, e social media, gaming, Discord sau Reddit. Educația, socializarea și formarea identității s-au mutat în digital. Nu mai e anomalie, e noul normal.
Un fenomen îngrijorător apare însă la intersecția dintre gaming și jocurile de noroc, unde mecanicile de tip „loot box” obișnuiesc creierul cu recompense aleatorii. Potrivit Victoria Bejenaru, expert la Slotozilla, fenomenul e tot mai vizibil în rândul tinerilor din Europa de Est.
Dar dacă vrei să înțelegi mai bine cum funcționează industria, poți citi verdictul redacției despre NV ca punct de plecare. Desigur, fiind un subiect atât de complex, merită să te informezi cât mai bine.
Ce funcționează bine
Deși discuțiile publice se concentrează adesea pe riscuri, realitatea este că, pentru tinerii, bilanțul tehnologiei este preponderent pozitiv. Pentru mulți tineri români spre exemplu, a deschis uși care, în lipsa internetului, ar fi rămas probabil închise, fie că vorbim de carieră, educație sau suport emoțional.
Serviciile de sănătate mintală din România au fost istoric subfinanțate și stigmatizate. Aplicația „I’m Fine”, dezvoltată local, conectează utilizatorii cu peste 370 de psihoterapeuți din 70 de orașe. Pentru un tânăr din Gen Z, interfața cu „Helpy” e mai puțin intimidantă decât un cabinet de psihiatrie.
Tot online s-au format comunități care altfel n-ar fi existat. Reddit și Discord au înlocuit Facebook-ul ca spații pentru conversatii cat se poate de legitime.
Subreddit-uri ca r/Romania oferă dezbateri civice, serverele de Discord conectează tineri români cu comunități globale. Code for România a mobilizat peste 2.000 de voluntari pentru soluții digitale civice, un fel de patriotism digital care dă un canal constructiv dorința de a schimba ceva. Și educația a câștigat. Un elev dintr-un sat din Apuseni are acces la aceleași cursuri de programare ca unul din București.
Unde apar problemele
Totuși, dacă e să continuăm să fim realiști, aceleași platforme care conectează și educă au și o latură întunecată. Instagram și TikTok au transformat comparația într-un sport constant.
Practic, ajungi să-ți pui viața ta obișnuită, de zi cu zi, lângă momentele „curate” și atent editate ale influencerilor, căzând în capcana acelui „highlight reel effect”. Și dacă cineva este încă în dubii că asta e o problemă, cifrele vorbesc de la sine:
| Problemă | Procent afectat | Cauză principală |
| Percepție negativă asupra corpului | 82% din Gen Z | Comparație cu conținut editat pe Instagram/TikTok |
| Sănătate mintală afectată | 87% din Gen Z | Algoritmi, echo chambers, doomscrolling |
| Probleme de somn | 48% din tineri | Lumină albastră, stimulare cognitivă, gaming |
| Victime ale cyberbullying-ului | 2 din 5 copii | Anonimat online, lipsa moderării |
Algoritmii agravează totul din spate. Feed-urile personalizate funcționează ca niște „echo chambers” care te țin captiv sau te expun intenționat la conținut stresant, doar de dragul engagement-ului.
Așa apare „doomscrolling-ul” (consumul compulsiv de știri negative) care duce rapid la o anxietate paralizantă. Și când mintea e atât de turată, corpul cedează undeva. Somnul e prima victimă, lumina albastră inhiba melatonina, iar stimularea cognitivă împiedică creierul să ia o pauză.
Mai rău e că lipsa somnului creează un ciclu vicios: ești obosit, devii mai susceptibil la anxietate, te întorci la ecrane pentru distragere și ajungi să dormi și mai puțin.
Cum s-a schimbat comportamentul tinerilor
https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/adolescenta-intre-libertate-si-libertinaj-136612.html
Impactul se vede și în modul în care tinerii comunică și se raportează la lume. Moneda principală de comunicare e acum imaginea și video-ul scurt. TikTok și Instagram Stories permit storytelling care dispare, reducând presiunea permanenței. Conversațiile se desfășoară asincron, pe ore sau zile de obicei prin text, iar abilitățile de interacțiune în timp real se exersează mai rar.
TikTok a devenit motor de căutare. Tinerii români caută acolo recomandări de restaurante, tutoriale, știri, preferă informația demonstrată vizual în locul textului static.
Pe partea pozitivă, s-a destigmatizat sănătatea mintală. Termeni ca „trauma”, „gaslighting”, „boundaries” au intrat în vocabularul comun.
Serverul Discord „Mental Health for Romania” are peste 1.200 de membri care discută deschis. Gen Z rescrie scriptul cultural, cerând ca sănătatea mintală să fie tratată serios.
Normal că, după atâta scroll, a apărut și reculul: 73% dintre tineri se simt deja „digital exhausted”. Asta a transformat weekendurile de deconectare din Apuseni într-o destinație populară.
Mai mult, oboseala asta a dus la o respingere a perfecțiunii „curate”, tinerii nu mai vor vieți editate, ci caută conținut autentic, nefiltrat, ceva care să se simtă, în sfârșit, real. Această sete de autenticitate a propulsat tendințe precum „photo dumps”, colaje de imagini aparent haotice și neprelucrate sau ascensiunea aplicațiilor care forțează spontaneitatea.
Încotro ne îndreptăm?
Conștientizarea problemelor a declanșat un răspuns complex, iar răspunsul vine din mai multe direcții:
- Familie și educație – zone libere de tehnologie în casă, promovarea conectivității conștiente, conversații deschise despre utilizarea ecranelor.
- Tehnologie ca soluție – aplicații de wellbeing care folosesc gamification pentru obiceiuri sănătoase, transformând telefonul din inamic în aliat terapeutic.
Iar mai nou și legislativ, spre exemplu „Legea Majoratului Digital” stabilește 16 ani ca prag pentru acces independent la social media. Platformele trebuie să obțină consimțământ parental pentru utilizatorii sub 16. Implementarea are provocări, dar legea pare a fi un pas destul de clar pentru ce se dorește.
Concluzie
Bilanțul pentru Gen Z în România e într-un echilibru precar. Tehnologia e egalizator, oferă acces la cunoaștere, conectează diaspora, furnizează resurse de sănătate mintală. Dar economia atenției extrage un preț în anxietate, depresie și privare de somn.
Era digitalizării nerestricționate s-a încheiat. Legislația e doar cadrul, munca reală stă în implementarea zilnică de către părinți, școli și sistemul de sănătate. Scopul nu e să deconectăm Gen Z. E să-i echipăm cu reziliența și gândirea critică necesare pentru a-și stăpâni instrumentele, nu invers.