Liceul românesc riscă să rămână blocat într-un model educaţional depăşit, rupt de realitate şi de nevoile tinerilor, avertizează Federaţia „Coaliţia pentru Educaţie”, într-un context în care programele şcolare sunt revizuite pentru prima dată după aproape 20 de ani. Una dintre cele mai mari vulnerabilităţi identificate: lipsa cerinţelor obligatorii pentru activităţi practice şi experimente la biologie şi, în general, la disciplinele ştiinţifice (STEM).
„Am întâlnit absolvenţi de liceu care nu au făcut niciun experiment în toţi anii de şcoală, care nu ştiu ce li se potriveşte şi către ce domeniu de studiu sau profesional să se îndrepte. Problema nu este că avem prea puţin conţinut, ci că avem prea puţină aplicabilitate şi relevanţă”, transmite într-un comunicat de presă Simona David-Crişbăşanu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie.
Această abordare teoretică excesivă are consecinţe directe asupra parcursului educaţional al tinerilor. Nivelul ridicat al abandonului universitar, mai ales după primul an de studii, este corelat cu lipsa experienţelor practice, a gândirii critice şi a unei explorări reale a intereselor şi carierelor încă din liceu. Mulţi studenţi ajung să aleagă facultăţi fără a înţelege ce presupune cu adevărat domeniul respectiv, ceea ce se traduce drept un eşec care îşi are originea în învăţământul preuniversitar.
Coaliţia pentru Educaţie atrage atenţia că experimentarea nu poate fi opţională şi că şcolile trebuie sprijinite cu resurse adecvate, inclusiv soluţii digitale şi laboratoare virtuale, acolo unde infrastructura fizică este limitată.
În timp ce în ţări precum Marea Britanie, Germania sau Franţa programele de liceu includ între 12 şi 15 experimente obligatorii, evaluate sistematic, propunerile actuale din România nu prevăd cerinţe clare privind activităţile practice la biologie şi la alte ştiinţe.
„Este nedrept ce le facem tinerilor. Ca părinte şi ca om care contribuie la schimbări în educaţie, este inacceptabil faptul că unul dintre copii mei, acum la începutul liceului, va rămâne blocat în programe vechi de 20 de ani. Celălalt mai are o şansă, dacă noile programe chiar vor marca un progres şi vor fi aplicate la clasă de către profesori pregătiţi în acest sens”, mai spune preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie.
Profesorul Constantin Lomaca, membru al Consiliului Director al Coaliţiei pentru Educaţie, subliniază că ideile ştiinţifice trebuie conectate la contexte reale – sănătate, mediu, tehnologie, societate – pentru ca elevii să înţeleagă scopul ştiinţei şi să fie motivaţi să înveţe.
„Elevii nu trebuie doar să memoreze fapte, ci să înveţe să pună întrebări, să conceapă investigaţii, să interpreteze date şi să raţioneze ştiinţific”, explică acesta.
De asemenea, consideră profesorul, este esenţială consolidarea legăturilor interdisciplinare, în special cu matematica, alfabetizarea digitală şi educaţia pentru sustenabilitate, precum şi crearea unor parcursuri diferenţiate care să ofere şanse reale tuturor elevilor, indiferent de contextul lor socio-cultural.
„Evaluările ar trebui să măsoare nu numai cunoştinţele, ci şi abilităţi precum cercetarea, raţionamentul şi comunicarea. Iar toate acestea nu pot funcţiona fără profesori sprijiniţi real prin dezvoltare profesională, materiale didactice bine concepute, condiţii de laborator sigure şi sarcini de lucru gestionabile. O programă bună este actualizată permanent, pe baza analizei rezultatelor elevilor şi evoluţiilor ştiinţifice”, mai explică prof. Constantin Lomaca.
Nevoia de schimbare este susţinută şi de peste 300 de tineri implicaţi în proiectul ErasmusĂ „Reimagine Education”, derulat de Coaliţia pentru Educaţie împreună cu opt licee din judeţul Buzău. Aceştia cer o educaţie mai relevantă, care să îi pregătească pentru viaţă şi să îi ajute să îşi descopere viitorul profesional.
Deşi apreciază eforturile Ministerului Educaţiei de a actualiza programele şi deschiderea către consultare publică, Coaliţia pentru Educaţie avertizează că schimbarea reală presupune mai mult decât modernizarea limbajului. Printre măsurile considerate esenţiale se numără: descriptori clari de competenţă, practică obligatorie evaluată, reducerea volumului de conţinuturi, alinierea dintre programă, profilul absolventului şi evaluare, definirea structurii Bacalaureatului 2030 şi pregătirea adecvată a cadrelor didactice.
Totodată, organizaţia semnalează limite serioase ale procesului de consultare, în special implicarea insuficientă a profesorilor practicieni din învăţământul preuniversitar. Fără această perspectivă, există riscul ca noile programe să nu producă o schimbare reală la clasă.
Într-un context în care chiar ministrul Educaţiei declara recent că liceul românesc „nu este nici măcar în Evul Mediu, ci în Epoca de Piatră”, Coaliţia pentru Educaţie speră ca propunerile formulate să fie integrate în forma finală a programelor, pentru ca viitoarele generaţii să beneficieze de o educaţie modernă, relevantă şi conectată la realitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels