♦ Pentru educaţie, 2025 a fost anul în care austeritatea a devenit politică de stat ♦ Bugete limitate, burse tăiate, norme crescute şi comasări de şcoli au slăbit un sistem deja fragil
După 26 de ani în care educaţia a primit constant procente insuficiente din PIB, 2025 a confirmat un model periculos pentru dezvoltarea economică: România continuă să trateze şcoala ca pe un cost, nu ca pe o investiţie.
În 2025, educaţia a devenit una dintre primele zone sacrificate pentru menţinerea echilibrului bugetar, în ciuda angajamentelor publice privind importanţa strategică a acestui sector.
Profesorii au ieşit în stradă, elevii au pierdut burse, şcolile au fost comasate, iar Bucureştiul continuă să funcţioneze cu unităţi în trei schimburi mascate în orare. În paralel, cheltuiala per elev rămâne printre cele mai mici din Europa.
2025 a fost un an în care educaţia nu a pierdut doar că finanţare, ci şi direcţie.
Un sfert de secol cu educaţia subfinanţată
♦ De 26 de ani, România promite educaţiei mai mult, dar alocă cel mult minimul. Iar când vine vorba de tăieri bugetare, tot de aici începe. Calculele ZF pe baza datelor publice de la Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională din ultimii 26 de ani arată că Ministerul Educaţiei nu a mai primit un buget care să treacă de 3,4% din PIB, iar timp de mulţi ani din această perioadă a fost chiar sub 1%. În 2025, Ministerul Educaţiei a primit 64,8 mld. lei, un buget care reprezintă circa 3,4% din PIB.
♦ România se află printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investiţii în educaţie, alocând doar 3,3% din PIB acestui domeniu în 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura ţară care a cheltuit mai puţin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, în timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.
Sumele alocate de România per elev – printre cele mai mici din Europa
♦ România înregistrează cea mai mică cheltuială medie anuală cu elevii şi studenţii dintre toate ţările europene incluse în raportul privind educaţia publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
♦ Astfel, raportul OCDE dedicat sistemului local de educaţie arată că cheltuiala medie anuală per elev de la învăţământul primar până la cel superior, inclusiv cercetarea şi dezvoltarea, în România este de 6.279 dolari pe an. Media ţărilor OCDE este de 14.209 dolari pe an, de peste două ori mai mare decât nivelul înregistrat în România.
Sistemul de învăţământ a „rezolvat” toate problemele României cu deficitului bugetar
♦ „La nivel de ţară, precum şi altele care vor urma, din septembrie avem dificultăţi cu plata salariilor/pensiilor/burselor/ajutoarelor sociale în toate sectoarele. Deşi nu este plăcut de remarcat, la deficitul bugetar uriaş din 2025, care ne aduce în această criză şi ne supune acum acestui risc, trebuie recunoscut că şi educaţia a avut rol, mai ales prin creşterile nesustenabile ale cheltuielilor cu resursa umană şi cu fondul de burse, aspecte pe care acum trebuie să le corectăm prin eficientizare, ajutând astfel atât ţara, cât şi propriul sistem”, spunea ministrul educaţiei, Daniel David, la începutul lunii iulie 2025, încercând să ofere justificări pentru tăierile ce urmau în educaţie. Educaţia a fost văzută ca o „gaură” în bugetul ţării, nu ca o investiţie în viitorul ei.
Anul şcolar s-a deschis cu profesorii în stradă: „Cel mai mare deficit e deficitul din educaţie“
♦ Anul şcolar 2025 – 2026 s-a deschis cu elevii în clase şi profesorii în stradă, la proteste. La început de an şcolar, imaginea de ansamblu a sistemului de învăţământ din România a venit în contrast: clasele s-au deschis pentru elevi, dar profesorii nu au fost acolo, ci au protestat cu miile în Bucureşti.
Nemulţumirile legate de măsurile fiscal-bugetare şi de austeritatea aplicată în educaţie au scos în stradă cadre didactice din întreaga ţară, care au venit la Bucureşti pentru a protesta şi pentru a discuta nemulţumirile la Palatul Cotroceni.
♦ În timp ce elevii au început cursurile, profesorii şi liderii sindicali trag un semnal de alarmă asupra subfinanţării, creşterii normelor didactice şi diminuării burselor şcolare, avertizând că reformele reale promise de autorităţi rămân deocamdată doar pe hârtie.
Principalele schimbări din noul an şcolar aduse de austeritatea din educaţie au vizat creşterea normei didactice: profesorii predau cu 2–4 ore în plus pe săptămână, iar directorii şi inspectorii cu 4–8 ore; comasări de şcoli: unităţile cu sub 500 de elevi au fost absorbite, peste 500 de şcoli şi-au pierdut personalitatea juridică în vara 2025; bursele şcolare, creşterea numărului de elevi dintr-o clasă: numărul de elevi dintr-o clasă creşte, în medie, cu doi elevi.
Bursele elevilor, primele victime ale tăierilor
♦ În anul şcolar 2025 – 2026 au fost eliminate bursele de rezilienţă şi performanţă, iar numărul burselor de merit a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de 2023. România, ţară care şi-a dublat PIB-ul în ultimii zece ani, are, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor de la Ministerul Educaţiei, peste
835.000 de elevi care iau burse sociale, adică mai mult de jumătate din numărul total de elevi de liceu şi gimnaziu.
♦ Bursa de merit merge anul acesta către cel mult 15% dintre elevii dintr-o clasă, cu condiţia să aibă minimum media 9. Practic, dacă luăm în calcul cei 25 de elevi dintr-o clasă, cât prevede legea educaţiei, doar primii trei elevi în ordinea mediilor vor mai beneficia de bursă. Până la aceste modificări, bursa de merit era acordată elevilor cu medii peste 9,50 şi media 10 la purtare.
Salariile profesorilor, doar puţin peste media economiei
♦ Salariul mediu net din economie a ajuns la 5.850 de lei în iunie 2025, în creştere cu 0,7% faţă de iunie 2024, arată datele de la INS. În medie, dascălii câştigă cu circa 300 de lei mai mult faţă de salariul mediu net pe economie. Salariile au ajuns la aceste valori în ultimii ani, după ce profesorii au ieşit în stradă timp de câteva săptămâni, în anul 2023.
Aşadar, momentul cel mai vizibil de creştere salarială în învăţământ este între 2023 şi 2024, când venitul mediu net din învăţământ a sărit cu aproape 1.000 de lei, de la 4.890 lei la 5.808 lei.
♦ În 2025 ritmul s-a temperat, salariul din educaţie ajungând la 5.850 de lei, dar rămânând puţin mare decât media pe economie, care s-a situat la 5.539 de lei. Aşadar, după protestele anterioare profesorii doar au recuperat o parte importantă din decalajul faţă de media naţională, însă creşterea abruptă din 2024 a fost o excepţie.
Numărul elevilor scade constant
♦ Statisticile de la INS arată că România a avut în anul şcolar 2024 – 2025 un total de 3,48 milioane de elevi şi studenţi. Învăţământul primar şi gimnazial concentrează aproape jumătate din populaţia şcolară, cu 1,59 milioane de elevi, urmat de nivelul liceal, cu peste 600.000 de elevi. În timp ce în grădiniţe şi şcoli primare rolul sectorului privat este redus, prezenţa sa devine mult mai vizibilă în zona postliceală şi universitară: aproape jumătate dintre elevii de la postliceal provin din instituţii private, iar în universitar, ponderea lor depăşeşte 11%.
♦ De asemenea, datele publice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată un declin constant al populaţiei şcolare din învăţământul preuniversitar în ultimii 12 ani. Numărul total de elevi a scăzut de la 3,21 milioane în anul şcolar 2013/2014 la 2,83 milioane în 2024/2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 380.000 de elevi, adică aproape 12%.
Numărul profesorilor a crescut uşor
♦ Numărul angajaţilor din învăţământ a crescut în ultimii doi ani, până la 367.300 în iunie 2025. după cum arată datele de la INS.
Aşadar, statisticile de la INS arată că numărul angajaţilor din învăţământ a oscilat uşor în perioada 2016–2022, cu o tendinţă mai degrabă de stagnare sau chiar de scădere, atingând la un minim de aproximativ 350.000 în 2020.
Din 2023 însă se remarcă o schimbare clară de direcţie, cu o creştere vizibilă de la 359.200 de angajaţi în iunie 2023 la 367.300 în iunie 2025. Aşadar, faţă de 2023, când au fost ultimele proteste ale cadrelor didactice, numărul mediu de angajaţi din sectorul de învăţământ a crescut cu 8.100, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor INS.
Şcoala în trei schimburi continuă în Bucureşti. Autorităţile au ascuns-o în orare cosmetizate
♦ La începutul anului şcolar 2025 – 2026, şeful ISMB, Florian Lixandru, spunea că nu vor mai fi şcoli în Bucureşti care să înveţe în trei schimburi. ZF s-a uitat pe site-urile şcolilor, iar dintr-o simplă anchetă jurnalistică, fără să avem acces la datele de la ISMB; am găsit cel puţin patru şcoli care funcţionează în trei schimburi, doar că ele au schimbat din pix denumirile şi au mascat totul în două schimburi ca să dea bine în rapoarte şi să pară că respectă prevederile legii educaţiei.
Promisiuni de reforme de curriculum şi politici educaţionale
♦ Ministrul Educaţiei a anunţat că a semnat ordinul pentru aprobarea programelor şcolare la nivel liceal, fără cea de limba română. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat pe final de decembrie că a aprobat noile programe şcolare pentru învăţământul liceal, cu o singură excepţie, cea pentru limba română.
Potrivit ministrului, unul dintre cele mai importante câştiguri ale reformei este alocarea a 25% din timpul fiecărei discipline pentru activităţi educaţional-remediale. Aceste activităţi ar urma să contribuie la reducerea analfabetismului funcţional, conform spuselor lui Daniel David.
După aprobarea programelor, următoarele etape vizează elaborarea manualelor şi formarea profesorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels