Articolul 1
(1) In Romania, invatamantul preuniversitar constituie prioritate nationala, este domeniu de interes public si se desfasoara, in conditiile prezentei legi, in limba romana, in limbile minoritatilor nationale, in limba semnelor romane si in limbi de circulatie internationala.
(2) Misiunea invatamantului preuniversitar este aceea de asigurare a conditiilor si a cadrului necesar pentru atingerea potentialului de dezvoltare al fiecarui beneficiar primar al educatiei, atat din punct de vedere cognitiv, socioemotional, profesional, civic, cat si in domeniul antreprenoriatului, astfel incat acesta sa participe activ si creativ la dezvoltarea societatii, avand sentimentul apartenentei nationale si europene.
(3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii.
(4) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului de invatamant preuniversitar, asigura cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului roman, a dreptului fundamental la invatatura pentru beneficiarii primari, reglementeaza statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar si de conducere din intregul sistem de invatamant de stat, particular si confesional, al personalului didactic de indrumare si control, precum si al celorlalte categorii de personal didactic, prevazute de lege. Prezenta lege asigura si cadrul de desfasurare, in invatamantul preuniversitar, a formelor de invatare pe tot parcursul vietii.
Articolul 2
Sistemul de invatamant preuniversitar are la baza urmatoarele valori:
a) colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educationale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, in vederea parcurgerii traseului educational de catre beneficiarul primar;
b) diversitatea – respectarea si valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilitatii si a empatiei, alaturi de intarirea si pozitivarea imaginii de sine individuale si colective;
c) excelenta – atingerea celui mai inalt potential in educatia si formarea profesionala care vizeaza domeniile de competente ale elevului, competenta profesionala a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de indrumare si control din invatamant;
d) echitatea – respectarea dreptului fiecarui beneficiar primar de a avea sanse egale de acces, de participare la educatie si de atingere a potentialului sau optim, asigurarea accesului si participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultatile acestora si in acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
e) incluziunea – asigurarea accesului si participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultatile acestora si in acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
f) integritatea – asigurarea de repere valorice in educatie: onestitate, responsabilitate, atitudine etica;
g) profesionalismul – mentinerea de standarde ridicate atat in furnizarea actului educational pentru beneficiarii primari ai sistemului de invatamant preuniversitar, cat si in formarea initiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar;
h) respectul – adoptarea unor atitudini si comportamente de relationare adecvate si pozitive fata de toate persoanele implicate in procesul educational, fata de institutii, mediul inconjurator si societate in ansamblu;
i) responsabilitatea – asumarea constienta a indatoririlor pentru comportamentul si actiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicati in procesul educational.
Articolul 3
Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar sunt:
a) principiul nediscriminarii – in baza caruia accesul si participarea la educatia de calitate se realizeaza fara discriminare, inclusiv prin interzicerea segregarii scolare;
b) principiul calitatii – in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la standarde de calitate si la bune practici nationale, europene si internationale;
c) principiul relevantei – presupune o oferta educationala realista, actualizata si corelata cu nevoile elevilor de dezvoltare personala, cu domeniile de cunoastere, cu valorile socioculturale si cu cerintele pietei muncii;
d) principiul eficientei – in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizarii decizionale – presupune redistribuirea autoritatii decizionale de la nivelurile centrale catre cele locale, pentru a raspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
f) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani si dialogului intercultural;
g) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;
h) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
i) principiul asigurarii echitatii si egalitatii de sanse – implica asigurarea conditiilor pentru accesul si participarea la educatie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitarilor/ barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fara a se limita la acestea, combaterea discriminarii si personalizarea parcursurilor educationale in functie de nevoi specifice;
j) principiul transparentei – implica asigurarea vizibilitatii deciziei, a proceselor si a rezultatelor din domeniul educatiei, prin comunicarea deschisa, periodica si adecvata a acestora catre beneficiarii educatiei si catre societate in ansamblu;
k) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, doctrine politice si religioase;
l) principiul incluziunii – implica acceptarea cu drepturi depline in sistemul de educatie a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii si sprijinul pentru participare activa la educatie in ansamblul sau;
m) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii primari ai acesteia – vizeaza orientarea intregului sistem educational catre nevoile educationale, socioemotionale, de sanatate fizica si mintala, tinand cont de experientele si capacitatile elevilor, printr-o abordare flexibila si personalizata a curriculumului scolar, prin promovarea gandirii critice, invatarii active, contextuale si responsabile;
n) principiul participarii si responsabilitatii parintilor/ reprezentantilor legali – consta in exercitarea responsabilitatilor privind cresterea, ingrijirea, dezvoltarea si educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educational de succes al beneficiarului primar;
o) principiul flexibilitatii/adaptabilitatii traiectoriei educationale – implica tranzitia si mobilitatea intre diverse rute educationale si profesionale;
p) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog social si consultare – presupune colaborarea, consultarea si comunicarea transparenta in procesul de luare a deciziilor intre actorii relevanti pentru politicile publice din domeniul educatiei: reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale, ai mediului academic, beneficiari, organizatii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invatamant preuniversitar, societatea civila, mediul economic, organizatii internationale;
q) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut si prevederilor legale;
r) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului si al personalului din invatamant, in contextul derularii actului educational;
s) principiul politicilor educationale bazate pe date – conform caruia politicile educationale sunt elaborate inclusiv in functie de informatiile statistice si/sau de studiile care analizeaza aceste date;
s) principiul datelor deschise – conform caruia datele publice produse de Ministerul Educatiei si de institutiile din sistemul national de invatamant sunt publicate in format deschis;
t) principiile accesibilitatii si disponibilitatii – constau in garantarea accesului la educatie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educatiei si respectarea dreptului tuturor la educatie;
t) principiul respectarii dreptului la viata, al asigurarii integritatii fizice si psihice, respectarii demnitatii si al protejarii statutului personalului din invatamant si al beneficiarilor, al recunoasterii relevantei acestuia pentru o educatie de calitate;
u) principiul adaptabilitatii curriculumului national – conform caruia proiectarea acestuia sa fie in concordanta cu particularitatile de varsta si cele individuale ale elevilor, evitand supraincarcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp si conditii necesare si pentru desfasurarea activitatilor extrascolare;
v) principiul interesului superior al elevului – presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educational sigur si sanatos, promovarea drepturilor si a nevoilor individuale ale fiecarui elev, precum si luarea in considerare a impactului deciziilor educationale asupra dezvoltarii copilului pe termen scurt, mediu si lung, punand interesele elevilor inaintea altor considerente.
Articolul 4
(1) In Romania sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul roman, conform legislatiei in vigoare. Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invatamant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei. Tipurile de informatii continute si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei. In perspectiva realizarii Spatiului european al educatiei pana in anul 2025 sunt instituite mecanisme care sa permita recunoasterea automata a diplomelor la nivel european.
(2) In sistemul national de invatamant preuniversitar, documentele scolare stabilite prin ordin al ministrului educatiei se intocmesc numai in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare pot fi redactate si in limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentantilor legali in cazul titularilor minori, documentele scolare pot fi emise si in limbi de circulatie internationala si in limba de predare. Conditiile de emitere a acestor documente scolare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 5
Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti beneficiarii primari ai educatiei. Planurile de invatamant cuprind numarul de ore necesare si suficiente invatarii limbii romane. Autoritatile administratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita insusirea limbii romane.
Articolul 6
In fiecare unitate administrativ-teritoriala se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu predare in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev in limba sa materna in cea mai apropiata unitate administrativ-teritoriala in care este posibil.
Articolul 7
Cultele recunoscute oficial de statul roman au dreptul de a organiza invatamant confesional, prin infiintarea si administrarea propriilor unitati de invatamant particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.
Articolul 8
(1) Autoritatile administratiei publice locale asigura buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in unitatile administrativ-teritoriale in care acestea isi exercita autoritatea.
(2) Ministerul Educatiei colaboreaza cu Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei in vederea fundamentarii cadrului legal necesar pentru buna coordonare intre unitatile de invatamant preuniversitar si autoritatile locale, precum si pentru asigurarea indeplinirii de catre autoritatile administratiei publice locale a obligatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar.
Articolul 9
Statul roman asigura acces echitabil, fara nicio forma de discriminare, la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar, cetatenilor Romaniei, cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumita in continuare UE, cetatenilor statelor membre ale Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, minorilor, care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recunoscuta conform legii si cetatenilor din state din afara UE, aflati legal pe teritoriul Romaniei, precum si cetatenilor britanici si membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana si din Comunitatea Europeana a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
Articolul 10
(1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului scolar urmator celui in care a fost adoptata prin lege, cu exceptia starii de alerta, urgenta sau asediu.
Articolul 11
(1) In unitatile de invatamant preuniversitar si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale, precum si in cadrul activitatilor desfasurate in mediul online de unitatile de invatamant preuniversitar sunt interzise discriminarile pe criteriile mentionate in Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia masurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestarile si propaganda de natura politica si prozelitismul religios.
(2) In unitatile de invatamant preuniversitar si in toate spatiile educatiei si formarii profesionale, precum si in cadrul activitatilor desfasurate in mediul online de unitatile de invatamant preuniversitar pot fi luate masuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, in vederea asigurarii dreptului la educatie al acestora, respectandu-se interesul superior al beneficiarului primar.
(3) Incalcarea prevederilor alin. (1) de catre personalul din invatamantul preuniversitar constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor art. 210 si 213.
(4) Nu constituie segregare scolara urmatoarele situatii:
a) infiintarea si functionarea, in conditiile legii, a unitatilor de invatamant special;
b) constituirea de grupe/clase/unitati de invatamant preuniversitar formate in aceeasi locatie sau in locatii diferite preponderent sau doar cu anteprescolari, prescolari sau elevi apartinand unei minoritati nationale, in scopul predarii in limba materna a acelei minoritati nationale sau in sistem bilingv;
c) constituirea grupelor de acomodare prevazute la art. 61 alin. (8).
Capitolul II Formele de organizare a invatamantului preuniversitar
Articolul 12
(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din totalitatea unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale, autorizate sa functioneze provizoriu/ acreditate.
(2) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat, particulare si confesionale se infiinteaza pe niveluri de invatamant, prin ordin al ministrului educatiei, in conditiile prezentei legi.
(3) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de invatamant, filiere si profiluri, dupa caz, asigurand conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva, in acord cu profilul educational al absolventului fiecarui nivel de invatamant.
(4) Sistemul national de invatamant preuniversitar are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar, transferul anteprescolarilor, prescolarilor sau elevilor de la o unitate de invatamant la alta, de la o formatiune de studiu la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta se efectueaza in conditiile stabilite in prezenta lege si in regulamentul-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat, particular si confesional se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat, particular si confesional, cu acordul consiliului de administratie al unitatii de invatamant primitoare, cu incadrarea in numarul maxim de elevi pe formatiune de studiu.
Articolul 13
(1) Invatamantul obligatoriu cuprinde invatamantul prescolar, invatamantul primar, invatamantul gimnazial si invatamantul liceal.
(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada invatamantului obligatoriu poate fi realizata numai in situatii grave, in urma incalcarii normelor de disciplina in spatiul scolar, in vederea protejarii dreptului la educatie al celorlalti beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusa numai dupa parcurgerea unei proceduri disciplinare care garanteaza dreptul la aparare si contestatie.
(3) Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar, cu exceptia invatamantului postliceal, copiii/elevii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu opteaza pentru continuarea studiilor liceale dupa obtinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilati ca avand finalizat invatamantul obligatoriu, fara a obtine o calificare de nivel 4, potrivit dispozitiilor art. 33 alin. (10).
Articolul 14
(1) Parintii sau reprezentantul legal au obligatia sa asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe intreaga perioada a invatamantului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit dispozitiilor art. 148 alin. (1) lit. a).
(2) Statul sprijina parintii sau reprezentantul legal in vederea exercitarii responsabilitatilor privind cresterea, ingrijirea, dezvoltarea si educarea copiilor. In acest scop, in unitatile de invatamant se organizeaza cursuri de educatie parentala pentru formarea si dezvoltarea abilitatilor parentale pentru parinti si reprezentanti legali ai beneficiarilor primari sau viitori parinti.
(3) Pentru punerea in aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educatiei elaboreaza Strategia nationala pentru educatie parentala care se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, respectand valorile si principiile prevazute la art. 2 si 3 si asigurand selectia formatorilor din cadrul unitatilor de invatamant sau din cadrul altor institutii nationale cu rol in educatie.
(4) La inscrierea anteprescolarului, a prescolarului sau a elevului intr-o unitate de invatamant, directorul unitatii de invatamant semneaza contractul educational cu beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar prevazuti la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile si obligatiile reciproce ale partilor, garantand drepturile beneficiarilor primari si secundari, in conformitate cu prevederile contractului educational-tip, aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Contractul incheiat intre parinti/reprezentantul legal/elevul major si unitatea de invatamant contine obligatoriu clauzele din contractul educational, iar, in functie de specificul fiecarei unitati, prin hotarare a consiliului de administratie, pot fi adaugate si alte clauze, a caror natura nu poate afecta interesul superior al anteprescolarului, al prescolarului sau al elevului.
(5) In unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, elevii si, in cazul celor minori, impreuna cu parintii sau reprezentantul legal al acestora, incheie un contract educational, al carui continut se stabileste prin ordin al conducatorului ministerului de resort, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor.
(6) Directiile judetene de invatamant preuniversitar/Directia Municipiului Bucuresti de Invatamant Preuniversitar, denumite in continuare DJIP/DMBIP, verifica modul de respectare de catre parti a prevederilor contractului educational prevazut la alin. (4) si (5) din oficiu sau la sesizarea parintelui/ reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unitatii de invatamant preuniversitar si pot dispune aplicarea masurilor sau sanctiunilor prevazute in metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Pentru sprijinirea parintilor in asigurarea participarii la cursuri a beneficiarului primar minor si a respectarii contractului educational, unitatile de invatamant preuniversitar pot solicita interventia directiilor generale judetene de asistenta sociala si protectia copilului/Directiei Municipiului Bucuresti de Asistenta Sociala si Protectia Copilului ori a serviciilor publice de asistenta sociala.
Articolul 15
(1) Invatamantul preuniversitar se desfasoara pe urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie (3 luni-6 ani), formata din invatamantul anteprescolar (3 luni-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani), ambele cuprinzand grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
b) invatamantul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
c) invatamantul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;
d) invatamantul liceal, cu o durata, de regula, de 4 ani;
e) invatamantul postliceal, inclusiv prin invatamantul tertiar nonuniversitar, cu durata intre 1 si 3 ani.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. d), in cazul invatamantului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diploma de absolvire dupa 3 ani si pot participa la examenul de certificare a calificarii profesionale. In urma promovarii acestui examen, absolventii primesc certificat de calificare profesionala corespunzator nivelului 3.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. d), in cazul invatamantului liceal, organizat la forma cu frecventa redusa, respectiv la forma cu frecventa seral, durata invatamantului este de 5 ani.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul alternativelor educationale, durata fiecarui nivel de invatamant este aprobata prin ordinul ministrului educatiei de functionare a alternativei.
Articolul 16
(1) Unitatile de invatamant de stat au personalitate juridica, daca se organizeaza si functioneaza, dupa caz, astfel:
a) cu minimum 500 de elevi;
b) cu minimum 500 de elevi, prescolari si/sau anteprescolari;
c) cu minimum 250 de prescolari si/sau anteprescolari;
d) cu minimum 200 de anteprescolari;
e) cu minimum 300 de elevi, in cazul unitatilor de invatamant postliceal;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi si/sau prescolari, in cazul unitatilor de invatamant special.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul total al beneficiarilor primari nu se incadreaza in prevederile alin. (1), se organizeaza o singura unitate de invatamant cu personalitate juridica.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invatamant liceal care scolarizeaza pe filiera vocationala cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot functiona cu personalitate juridica si cu efective mai mici de elevi.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invatamant care scolarizeaza pe filiera vocationala cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum si unitatile de invatamant special, la cererea parintilor/ reprezentantilor legali, pot functiona cu personalitate juridica si cu efective mai mici de elevi.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, la cererea ministerului/institutiei de resort, pot functiona cu efective mai mici de elevi si cu mentinerea personalitatii juridice.
(6) Autoritatile administratiei publice locale, in baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aproba organizarea, functionarea si, dupa caz, desfiintarea unor structuri ale unitatii de invatamant, fara personalitate juridica.
(7) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din zonele izolate, in care nu pot fi organizate structuri de invatamant, au dreptul la orar adaptat posibilitatii de deplasare a acestora la unitatea de invatamant preuniversitar cea mai apropiata, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.
(8) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale unde functioneaza mai multe unitati de invatamant cu predare in limba romana sau in limba unei minoritati nationale, cel putin una dintre acestea, pentru fiecare limba de predare, are personalitate juridica si cu efective mai mici de elevi, in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invatamant de nivel gimnazial sau liceal, cu predare in limba romana sau cu predare in limbile minoritatilor nationale, unice in municipiu, oras sau comuna, functioneaza cu personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.
Articolul 17
(1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant cu frecventa zi, invatamant cu frecventa seral si invatamant cu frecventa redusa. Frecventa se refera la prezenta in spatiul scolar.
(2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. Pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei in invatamantul primar, cu mai mult de 4 ani varsta clasei in invatamantul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani varsta clasei in invatamantul liceal, invatamantul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redusa, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei sau prin programul „A doua sansa“.
(3) In cazul elevilor care nu au depasit varsta clasei conform alin. (2), dar care se afla in situatie de abandon scolar sau in risc major de abandon scolar, unitatile de invatamant vor dezvolta masuri prioritare de interventie, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, judetean, national si international.
(4) In situatii care tin de starea de sanatate a prescolarului/elevului, invatamantul cu frecventa se poate organiza la domiciliu sau, dupa caz, in spital, conform dispozitiilor capitolului V sectiunea a 3-a „Scoala din spital“.
(5) In situatia persoanelor private de libertate, invatamantul cu frecventa se realizeaza in penitenciare, centre educative si de detentie, conform dispozitiilor capitolului IV sectiunea a 11-a „Invatamantul din penitenciare, centrele educative si de detentie“.
Articolul 18
(1) Activitatile de predare, invatare si evaluare din cadrul unei unitati de invatamant din reteaua scolara se desfasoara, de regula, in spatiul scolar.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului fundamental la educatie, in situatia in care se instituie starea de urgenta, starea de alerta sau starea de asediu sau ori de cate ori Ministerul Educatiei dispune astfel, la cererea unitatii de invatamant preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activitatile de predare, invatare si evaluare se pot desfasura si in sistem online sau hibrid, pentru o perioada determinata.
(3) Metodologia privind desfasurarea activitatilor in sistem online sau hibrid in unitatile de invatamant se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
Capitolul III Reteaua scolara din invatamantul preuniversitar
Sectiunea 1 Organizarea retelei scolare
Articolul 19
(1) Reteaua scolara cuprinde totalitatea:
a) unitatilor de invatamant autorizate sa functioneze provizoriu, precum si a unitatilor de invatamant acreditate;
b) unitatilor de invatamant preuniversitar, autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate, infiintate in structura sau in subordinea institutiilor de invatamant superior;
c) unitatilor de educatie extrascolara din sistemul national de invatamant: cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, Palatul National al Copiilor din Bucuresti si centrele judetene de excelenta/Centrul Municipiului Bucuresti pentru Excelenta, denumite in continuare centre de excelenta.
(2) Procesul de infiintare a unei unitati de invatamant preuniversitar cuprinde doua etape, care se desfasoara astfel:
a) orice persoana juridica de drept public sau privat, interesata in furnizarea de educatie, se supune procesului de evaluare si parcurge procedura de autorizare de functionare provizorie, potrivit dispozitiilor art. 237-239;
b) unitatea autorizata sa functioneze provizoriu care indeplineste conditiile parcurge procedura de acreditare prevazuta la art. 240-245.
(3) Ordinele ministrului educatiei emise in urma finalizarii procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunica, in termen de 5 zile, autoritatilor publice locale, in vederea actualizarii retelei scolare.
(4) Actele prin care se poate manifesta vointa oricarei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizatie furnizoare de educatie se materializeaza, dupa caz, prin:
a) hotarare a autoritatilor publice locale privind intentia de a infiinta o unitate de invatamant preuniversitar de stat;
b) hotarare a persoanei juridice private privind intentia de infiintare a unei unitati de invatamant, adoptata/aprobata conform statutului propriu;
c) hotarare a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intentia de infiintare a unei unitati de invatamant, adoptata/aprobata conform statutului propriu;
d) ordin al ministrului educatiei emis in vederea aplicarii prevederilor alin. (9) privind intentia de a infiinta/reorganiza una sau mai multe unitati de invatamant preuniversitar de stat sau pentru a infiinta/reorganiza unitati de invatamant preuniversitar in subordinea/structura institutiilor de invatamant superior.
(5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevazut la art. 237 alin. (3), se infiinteaza si se acorda personalitate juridica unitatii de invatamant, dupa cum urmeaza:
a) de drept privat si de utilitate publica, pentru unitatile particulare de invatamant preuniversitar, infiintate din initiativa si cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b) de drept privat si de utilitate publica, pentru unitatile de invatamant preuniversitar confesional, infiintate din initiativa si cu resursele potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut de stat;
c) de drept public, pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat.
(6) Reteaua scolara se organizeaza dupa cum urmeaza:
a) de autoritatile administratiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unitatile de invatamant de stat, particular si confesional preuniversitar;
b) de consiliul judetean, dupa caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, pentru invatamantul special, inclusiv pentru centrele scolare pentru educatie incluziva sau in cazul unitatilor de invatamant preuniversitar preluate in administrare conform alin. (27);
c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, pentru unitatile de invatamant preuniversitar infiintate in structura sau in subordinea institutiilor de invatamant superior si unitatile de educatie extrascolara din sistemul national de invatamant.
(7) In vederea organizarii retelei scolare prevazute la alin. (1), autoritatile administratiei publice locale, consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti asigura publicarea, pentru fiecare an scolar, a unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale, acreditate/autorizate sa functioneze provizoriu, care organizeaza in conditiile legii activitati de educatie, in vederea realizarii opozabilitatii fata de toti beneficiarii primari si secundari ai educatiei.
(8) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceputul fiecarui an calendaristic, pentru anul scolar urmator. Cifra de scolarizare pentru invatamantul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar. Cifra de scolarizare pentru fiecare unitate de invatamant preuniversitar particular si confesional se aproba de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant, in limita capacitatii de scolarizare stabilite de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si Inspectie in Invatamantul Preuniversitar, denumita in continuare ARACIIP.
(9) In situatia in care autoritatile administratiei publice locale nu emit hotararea privind organizarea retelei scolare prevazute la alin. (6), ministrul educatiei emite, pana la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea retelei scolare, cuprinzand toate unitatile de invatamant, inclusiv pentru infiintarea, desfiintarea, fuziunea sau divizarea unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale pentru unitatea administrativ-teritoriala in cauza.
(10) Unitatilor de invatamant preuniversitar de stat care scolarizeaza nivelurile de invatamant prescolar si primar, cu exceptia unitatilor de invatamant vocational, cu alternative educationale, respectiv unitatilor de invatamant special sau unitatilor de invatamant cu limba de predare in limbile minoritatilor nationale unice la nivel de unitate administrativ-teritoriala le este arondata anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscriptie formata din totalitatea strazilor din zona limitrofa acestora, in vederea inscrierii copiilor in invatamantul prescolar si primar. Criteriile de arondare a circumscriptiei tin cont de corespondenta dintre numarul beneficiarilor cu domiciliul in proximitatea unitatii si capacitatea de scolarizare a acesteia. Unitatea de invatamant preuniversitar de stat scolarizeaza beneficiarii in limita cifrei de scolarizare.
(11) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica pot fi supuse procesului de reorganizare, in cazuri justificate, in vederea asigurarii accesului egal la educatie si formare profesionala, a eficientizarii si asigurarii/mentinerii standardelor ridicate in furnizarea de servicii educationale pentru beneficiarii primari ai sistemului de invatamant.
(12) Unitatile de invatamant particular/confesional acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu pot solicita Ministerului Educatiei intrarea in proces de reorganizare.
(13) Reorganizarea prevazuta la alin. (11) si (12) se poate realiza prin operatiunile de fuziune prin absorbtie sau contopire sau prin operatiuni de divizare urmate de absorbtie sau constituire a unei noi unitati de invatamant. Dupa caz, reorganizarea are loc la initiativa:
a) autoritatilor administratiei publice locale, in colaborare cu DJIP/DMBIP, in cazul unitatilor de invatamant de stat care functioneaza in raza administrativ-teritoriala a acestora;
b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unitatilor de invatamant particular;
c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la infiintarea de structuri sau unitati de invatamant confesionale;
d) Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei, precum si altor institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale, in cazul unitatilor de invatamant militar preuniversitar;
e) Ministerului Educatiei, in cazul unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale.
(14) Aprobarea reorganizarii unitatilor de invatamant se realizeaza prin ordin al ministrului educatiei.
(15) Unitatile de invatamant rezultate in urma procesului de reorganizare se includ, de drept, in reteaua scolara si au obligatia de a solicita evaluarea periodica in termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.
(16) Procesul de reorganizare se finalizeaza cel mai tarziu pana la inceputul noului an scolar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(17) Procesul educational se desfasoara in maximum doua schimburi. Organizarea programului scolar are in vedere urmatoarele reguli:
a) cursurile pentru elevii din clasa pregatitoare si din clasele I si a II-a nu vor incepe inainte de ora 8.00 si nu se vor termina mai tarziu de ora 14.00;
b) in invatamantul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauza de 15 minute dupa fiecare ora si o pauza de 20 de minute dupa cea de-a doua ora de curs;
c) in situatiile in care clasele din invatamantul primar functioneaza impreuna cu alte clase din nivelurile superioare de invatamant, ora de curs este de 50 de minute, iar in ultimele 5 minute se organizeaza activitati de tip recreativ;
d) pentru clasele din invatamantul gimnazial, liceal si postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauza de 10 minute dupa fiecare ora. Dupa a treia ora de curs se poate stabili o pauza de 15-20 de minute;
e) in invatamantul special, durata orei de curs si a activitatilor de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauza de 15 minute dupa fiecare ora si o pauza de 30 de minute dupa cea de-a doua ora de curs;
f) in situatii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamitati, alte situatii exceptionale, pe o perioada determinata, durata orelor de curs si a pauzelor poate fi modificata, la propunerea motivata a directorului, in baza hotararii consiliului de administratie al unitatii de invatamant, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(18) In unitatile de invatamant se pot infiinta si pot functiona si grupe sau clase in alternative educationale, integrate.
(19) In fiecare unitate de invatamant se asigura functionarea si dotarea corespunzatoare, dupa caz, a urmatoarelor:
a) un cabinet medical si un cabinet stomatologic in unitatile de invatamant cu personalitate juridica din sistemul de invatamant preuniversitar;
b) o camera-resursa pentru suport educational si psihopedagogic, o biblioteca, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare si un laborator de informatica, de stiinte, tehnologie, inginerie, arta si matematica, denumit in continuare STIAM;
c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere scolara sau camere-resursa pentru educatie speciala, pentru care se asigura, dupa caz, spatii corespunzatoare;
d) accesul la internet si retea WI-FI securizata.
(20) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar se pot infiinta si pot functiona clase constituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat si particulare acreditate, intre unitati de invatamant si operatori economici, precum si intre institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstitutionale, in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(21) Unitatile de invatamant preuniversitar din reteaua scolara, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil, sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice.
(22) Pentru a asigura calitatea in invatamantul preuniversitar, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, la initiativa DJIP/DMBIP sau din proprie initiativa, ARACIIP poate solicita Ministerului Educatiei retragerea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant care nu respecta standardele de calitate. In aceasta situatie, Ministerul Educatiei solicita ARACIIP desfasurarea unei evaluari privind indeplinirea conditiilor de asigurare a calitatii de catre unitatea de invatamant preuniversitar.
(23) In situatia retragerii acreditarii/autorizatiei de functionare provizorie a unitatii de invatamant, autoritatile administratiei publice locale si DJIP/DMBIP au obligatia sa asigure continuitatea scolarizarii anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor, prin repartizarea acestora altor unitati de invatamant preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.
(24) In situatia specializarilor unice la nivel national, de la data retragerii acreditarii/autorizatiei de functionare, unitatea de invatamant desfasoara procesul de invatamant in lichidare, avand obligatia de a asigura scolarizarea elevilor pana la finalizarea absolvirii nivelului de invatamant corespunzator, cu sustinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unitati de invatamant acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(25) In situatia in care autoritatile administratiei publice locale nu isi indeplinesc atributiile privind asigurarea finantarii unei unitati de invatamant preuniversitar si este afectat in mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de invatamant preuniversitar poate fi preluata, cu acordul tuturor partilor implicate, pentru o perioada de cel putin 5 ani scolari, de consiliul judetean in raza administrativ-teritoriala in care se afla sau, dupa caz, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru unitatile de invatamant de pe raza municipiului Bucuresti.
(26) Pe perioada preluarii unitatii de invatamant preuniversitar, prin exceptie de la prevederile art. 139, fondurile aferente finantarii destinate unitatii de invatamant preluate, care erau sustinute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor judetene care preiau administrarea.
(27) Constatarea situatiei prevazute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspectie generala, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, inaintat spre aprobare Ministerului Educatiei. Dupa aprobarea raportului, incepand cu anul scolar urmator, unitatile de invatamant se cuprind in reteaua scolara in baza hotararii consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti emise cu avizul conform al Ministerului Educatiei. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educatiei organelor teritoriale de control ale Curtii de Conturi a Romaniei, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guverneaza executia bugetara, conform prevederilor legale in vigoare.
(28) In situatia mentionata la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel putin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare speciala. Prin aceasta procedura de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare si de indrumare permanente. Inainte cu un an scolar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de invatamant preuniversitar a fost preluata, ARACIIP impreuna cu DJIP/DMBIP realizeaza o analiza privind capacitatea autoritatii administratiei publice locale de a relua atributiile de finantare a unitatii de invatamant.
(29) Conditiile de declansare a procedurii si criteriile de luare a masurii prevazute la alin. (25), precum si mecanismele de finantare aplicabile ulterior preluarii sunt stabilite prin lege initiata de Ministerul Educatiei, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
(30) Unitatile de invatamant pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot infiinta, ca structuri arondate, unitati de educatie extrascolara.
(31) Divizarea se poate realiza pe:
a) nivel de invatamant acreditat/autorizat sa functioneze provizoriu, pe limba de predare, forma de invatamant, locatie;
b) specializare/calificare profesionala acreditata/autorizata sa functioneze provizoriu, pe limba de predare, forma de invatamant, locatie;
c) program de studii acreditat/autorizat sa functioneze provizoriu, pe limba de predare, forma de invatamant, locatie.
Articolul 20
(1) Ministerul Educatiei, prin DJIP, respectiv DMBIP, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege si organizatiile neguvernamentale, poate organiza, in regim gratuit si cu durata flexibila, programe de tip „A doua sansa“ atat pentru invatamantul primar, cat si pentru invatamantul gimnazial si liceal, pentru persoanele care au depasit varsta corespunzatoare clasei potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (2), indiferent daca persoana respectiva a mai fost sau nu inscrisa in sistemul de invatamant preuniversitar sau de momentul si motivele abandonului scolar. Inscrierea in program se face prin intermediul unei solicitari transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unitatii de invatamant din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiata unitate de invatamant.
(2) Programele educationale „A doua sansa“ se organizeaza de unitati de invatamant acreditate/autorizate sau de alte entitati in parteneriat cu o unitate de invatamant acreditata/autorizata, conform metodologiei privind organizarea programului educational „A doua sansa“ aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 21
(1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant de stat, particulare si confesionale si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare.
(2) Consortiile scolare sunt structuri asociative, fara personalitate juridica, constituite din doua sau mai multe unitati de invatamant preuniversitar.
(3) Consortiile scolare se infiinteaza intre doua sau mai multe unitati de invatamant preuniversitar de stat ori particulare si confesionale autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate, in baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevazut in metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Contractul de parteneriat stabileste modul de colaborare intre unitatile de invatamant preuniversitar semnatare ale contractului si principalele domenii de activitate.
(4) Unitatile de invatamant preuniversitar care doresc sa constituie un consortiu scolar solicita avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP si avizul de infiintare din partea autoritatilor administratiei publice locale din raza teritoriala unde functioneaza fiecare unitate de invatamant.
(5) Unitatile de invatamant preuniversitar care incheie un contract de parteneriat in vederea constituirii unui consortiu scolar trebuie sa functioneze pe teritoriul aceluiasi judet/ municipiului Bucuresti sau in judete limitrofe. La constituirea consortiului scolar, unitatile de invatamant preuniversitar vor avea in vedere posibilitatea de a derula activitati comune ale elevilor si cadrelor didactice. In acest sens vor fi analizate conditiile de acces intre unitatile de invatamant preuniversitar, distanta dintre unitatile de invatamant, caile de acces, existenta mijloacelor de transport in comun si a transportului scolar.
(6) Consortiile scolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat intre unitatile de invatamant autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate si asigura:
a) prioritate la mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului;
b) utilizarea in comun a resurselor materiale ale unitatilor de invatamant din consortiu;
c) largirea oportunitatilor de invatare oferite beneficiarilor primari si sprijin suplimentar oferit elevilor in risc de excluziune;
d) recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora;
e) participarea la proiecte si programe ale Uniunii Europene, in mod special din domeniul educatiei, cel digital si al noilor tehnologii folosite in scop educational, inovativ si cultural.
(7) Retragerea sau excluderea din consortiul scolar a unei unitati de invatamant preuniversitar va fi reglementata prin contractul de parteneriat. O unitate de invatamant isi pierde dreptul de partener in cadrul consortiului scolar cand nu mai indeplineste conditiile prevazute pentru formarea consortiului. Consortiile scolare pot fi desfiintate prin acordul partilor.
(8) Cadrul specific pentru infiintarea si functionarea consortiilor scolare se reglementeaza prin metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(9) In vederea sporirii oportunitatilor de dezvoltare a unitatilor de invatamant din medii defavorizate, montane, rurale si/sau izolate, precum si pentru a reduce riscul de abandon si esec scolar, Ministerul Educatiei va crea mecanisme de stimulare a participarii unor astfel de unitati de invatamant in cadrul consortiilor scolare.
Articolul 22
(1) In sistemul de educatie se pot constitui consortii de invatamant dual, constituite cel putin din urmatoarele tipuri de entitati: licee tehnologice de stat si/sau particulare si confesionale acreditate, autoritati publice locale si operatori economici. Consortiul poate include si institutii de invatamant superior acreditate, precum si alti parteneri relevanti in domeniul pregatirii profesionale, care pot sustine un sistem extins de formare duala.
(2) Intre partenerii prevazuti la alin. (1) se incheie un acord de parteneriat, cu o durata de cel putin 15 ani, prin care se infiinteaza consortiul de invatamant dual cu denumire proprie, forma de asociere, fara scop patrimonial, in scopul dezvoltarii invatamantului profesional dual, intr-un anumit domeniu de pregatire, pentru calificari cerute pe piata muncii.
(3) Modul de functionare si coordonare a activitatii consortiilor, conducerea acestora si controlul modului de indeplinire a obligatiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Consortiile de invatamant dual stau la baza dezvoltarii unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc invatamantul liceal dual si invatamantul universitar dual si care reprezinta parte a infrastructurii scolare, a infrastructurii universitare si a infrastructurii operatorilor economici si a partenerilor, pusa la dispozitia consortiului pentru procesul de invatamant, fara scop patrimonial.
(5) Consortiile de invatamant dual ofera programe comprehensive de formare cu nivelurile de baza (ISCED/ CNC 3-5) si avansate (ISCED/CNC 6-8).
(6) Pentru asigurarea infrastructurii de invatare, consortiul poate incheia parteneriate public-private in vederea atragerii de finantari nerambursabile.
(7) Modul de indeplinire a obligatiilor asumate de partile implicate in fiecare consortiu de invatamant dual se va evalua, o data la cel mult 5 ani, de catre o comisie a carei componenta este stabilita printr-o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 2-a Constituirea formatiunilor de studiu/grupelor/claselor
Articolul 23
(1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe sau clase, dupa cum urmeaza:
a) educatia timpurie, nivel anteprescolar:
(i) grupa mica cuprinde, in medie, 9 copii, dar nu mai putin de 7 si nu mai mult de 11;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, in medie, 14 copii, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 17
(iii) grupa mare cuprinde, in medie, 16 copii, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 22;
b) educatia timpurie, nivel prescolar: grupa cuprinde, in medie, 17 prescolari, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 22;
c) invatamantul primar: clasa cuprinde, in medie, 18 elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 24;
d) invatamantul gimnazial: clasa cuprinde, in medie, 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 28;
e) invatamantul sportiv si de arta: clasa cuprinde, in medie, 16 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 24, si poate fi constituita din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, in medie, 7 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 10;
f) invatamantul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, in medie, 23 de elevi, dar nu mai putin de 16 si nu mai mult de 30;
g) instruirea practica si pregatirea de specialitate se desfasoara pe grupe de minimum 8 elevi si maximum 15 elevi;
h) clasele din invatamantul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificari diferite;
i) invatamantul postliceal: clasa cuprinde, in medie, 26 de elevi, dar nu mai putin de 20 si nu mai mult de 32;
j) invatamantul special:
(i) pentru anteprescolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, in medie, 6 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde in medie 7 elevi, dar nu mai putin de 6 si nu mai mult de 8;
(iii) pentru anteprescolari cu deficiente grave de dezvoltare si prescolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, in medie, 4 copii, dar nu mai putin de 3 si nu mai mult de 5;
(iv) invatamantul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, in medie, 5 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6;
k) prin exceptie de la lit. j), in invatamantul tehnologic special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: clasa cuprinde in medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12.
(1^1) In invatamantul preuniversitar, altul decat cel militar/invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale/invatamantul cu predare in limba romana organizat in unitati administrativ-teritoriale in care o minoritate nationala constituie majoritatea populatiei, formatiunile de studiu se constituie astfel incat pe fiecare nivel/filiera/profil numarul copiilor/elevilor sa depaseasca valoarea medie prevazuta la alin. (1).
(la 28-07-2025, Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 3. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 )
(1^2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1^1), intr-o unitate de invatamant cu personalitate juridica se poate constitui cel mult o formatiune de studiu pe nivel/filiera/profil, cu numarul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevazuta la alin. (1).
(1^3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale, precum si invatamantul cu predare in limba romana organizat in unitati administrativ-teritoriale in care o minoritate nationala constituie majoritatea populatiei se organizeaza si functioneaza dupa cum urmeaza:
a) unitati de invatamant cu personalitate juridica, cu un numar minim de anteprescolari/prescolari/elevi echivalent cu 60% din numarul prevazut la art. 16 alin (1);
b) formatiuni de studiu, grupe sau clase, care cuprind un numar de anteprescolari/prescolari/elevi echivalent cu 80% din numarul stabilit la alin. (1).
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. i), formatiunile de studiu si efectivele de elevi pentru unitatile de invatamant postliceal militar pot fi organizate si stabilite numeric pentru unele arme/specializari/specialitati militare, cu aprobarea esalonului ierarhic superior.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in invatamantul liceal, filiera vocationala, profil teologic, formatiunile de studiu pot functiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educatiei, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administratie al unitatii de invatamant, cu avizul episcopiei din zona in care functioneaza unitatea de invatamant.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care exista cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale/studiul limbii minoritatii nationale, istoria, religiile si traditiile minoritatii, respectiv educatia muzicala a unei minoritati nationale, efectivele formatiunilor de studiu se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza astfel:
a) organizarea de noi formatiuni de studiu pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale/studiul limbii minoritatii nationale, istoria, religiile si traditiile minoritatii, respectiv educatia muzicala a unei minoritati nationale, cu efective mai mici decat minimul prevazut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b) in situatii exceptionale, formatiunile de studiu pentru anteprescolari, prescolari sau elevi, pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale/studiul limbii minoritatii nationale, istoria, religiile si traditiile minoritatii, respectiv educatia muzicala a unei minoritati nationale, pot functiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educatiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administratie al unitatii de invatamant sau al organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei care solicita exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depasit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
c) organizarea, reorganizarea sau desfiintarea oricarei formatiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale/studiul limbii minoritatii nationale, istoria, religiile si traditiile minoritatii, respectiv educatia muzicala a unei minoritati nationale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educatiei si al organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica si formatiunilor de studiu in limba romana, atunci cand acestea functioneaza in zone unde ponderea unei minoritati etnice este majoritara. In aceste situatii, aprobarea prevazuta la alin. (4) lit. b) se realizeaza de Ministerul Educatiei la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administratie al unitatii de invatamant.
(6) In situatii exceptionale, formatiunile de anteprescolari, prescolari sau de elevi pot functiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim si, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevazut la alin. (1), dupa caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificari din partea consiliului de administratie al unitatii de invatamant, care solicita exceptarea de la prevederile alin. (1).
(7) Situatiile prevazute la alin. (6) se comunica DJIP/DMBIP si autoritatilor locale, in vederea asigurarii finantarii. Clasele/Grupele in functiune la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman cu acelasi numar de elevi pana la finalizarea nivelului de invatamant.
(8) Integrarea scolara individuala a copiilor/elevilor cu CES in grupe/clase din invatamantul de masa se realizeaza, de regula, la inceputul anului scolar, dar poate fi facuta si pe parcursul anului scolar, in conditii justificate de identificare a CES pe parcursul desfasurarii procesului instructiv-educativ de catre specialistii abilitati in acest sens. Grupele/Clasele in care sunt inscrisi prescolari/elevi cu CES orientati pentru invatamantul de masa pot functiona cu efective minime, sub limita prevazuta la alin. (1), la solicitarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(9) Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat in invatamantul de masa, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminueaza cu 3 anteprescolari/prescolari/elevi.
(10) Pentru a asigura respectarea principiului desegregarii scolare si al combaterii oricaror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului national de invatamant, la inceputul nivelului de invatamant, formatiunile de studiu se vor constitui prin distributie aleatorie a elevilor, acolo unde exista mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distributie aleatorie va fi stabilita prin ordin al ministrului educatiei.
(11) In unitatile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori in unitatile administrativ-teritoriale in care efectivele de elevi corespunzatoare unui anumit nivel de clasa din invatamantul primar sau gimnazial sunt mai mici decat efectivele minime prevazute de lege si nu exista posibilitatea asigurarii transportului scolar, se organizeaza clase in regim simultan, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
Sectiunea a 3-a Pilotarea in invatamantul preuniversitar
Articolul 24
(1) In sistemul de invatamant preuniversitar functioneaza:
a) unitati de invatamant cu statut de unitati-pilot cu scopul de a implementa si de a evalua interventii educationale, in vederea fundamentarii de politici publice in domeniul educatiei. Aceste interventii educationale pot sa cuprinda: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educationale inovative, modele educationale bilingve si alte forme alternative de organizare, finantare si management;
b) unitati de invatamant cu statut de unitati de aplicatie cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practica pedagogica.
(2) In vederea asigurarii unei pregatiri adecvate pentru tehnologii emergente, unitatile de invatamant cu statut de unitati-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetica, tehnologii spatiale, arhitectura tehnologica de specialitate.
(3) Unitatile de invatamant preuniversitar cu statut de unitati de aplicatie sunt unitati de invatamant preuniversitar din reteaua unitatilor de invatamant preuniversitar, in care se desfasoara activitatile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studentii/cursantii inscrisi la programe de formare psihopedagogica, la programe universitare pentru cariera didactica, inclusiv masterat didactic, precum si la programe postuniversitare de conversie profesionala sau in alte programe de formare relevante pentru domeniul educatiei.
(4) Metodologia de infiintare si autorizare a unitatilor de invatamant preuniversitar cu statut de unitati-pilot si de aplicatie, precum si regulamentul de organizare si functionare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Procedura de pilotare poate fi initiata de Ministerul Educatiei, de catre unitati de invatamant sau de consortii scolare ori de DJIP/DMBIP.
(6) O unitate de invatamant preuniversitar poate detine atat statutul de unitate-pilot, cat si statutul de unitate de aplicatie.
Sectiunea a 4-a Reteaua de scoli verzi
Articolul 25
(1) In contextul european si national al tranzitiei verzi si inteligente, in perspectiva dezvoltarii Spatiului european al educatiei si in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabila, Ministerul Educatiei elaboreaza cadrul de referinta pentru operationalizarea retelei de scoli verzi.
(2) Unitatile de invatamant care vor indeplini criteriile necesare integrarii in reteaua de scoli verzi vor dobandi statutul de „scoala verde“.
(3) Modalitatile de selectie, de monitorizare si de sprijin al unitatilor de invatamant care vizeaza statutul de scoala verde, precum si metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 5-a Alternativele educationale
Articolul 26
(1) In invatamantul preuniversitar de stat, particular si confesional pot functiona unitati de invatamant, grupe, clase, structuri de invatamant pe baza unor alternative educationale, in conditiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea, precum si evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACIIP.
(4) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorica si functionala, in conformitate cu specificul alternativei.
(5) Personalul didactic de predare incadrat in unitatile de invatamant preuniversitar prevazute la alin. (1) are dreptul la recunoasterea de Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica, denumit in continuare CNFDCD, si Ministerul Educatiei a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizatiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national.
(6) Orice cetatean roman se poate inscrie si pregati la toate formele de invatamant alternativ in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala.
Sectiunea a 6-a Invatamantul particular si confesional
Articolul 27
(1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiului nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar.
(2) Criteriile, standardele de calitate si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant de stat.
(3) Unitatile de invatamant particular si confesional sunt unitati libere, deschise, autonome atat din punct de vedere organizatoric, cat si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutia Romaniei, republicata, si dobandesc personalitate juridica de la data autorizarii de functionare provizorie.
(4) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt realizate de ARACIIP.
(5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finantarea invatamantului preuniversitar din prezenta lege.
(6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional.
(7) Directorii unitatilor de invatamant particular si confesional sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenta. Actul de numire se aduce la cunostinta DJIP/DMBIP pe raza careia isi desfasoara activitatea unitatea respectiva.
(8) Statul asigura finantarea de baza per anteprescolar/ prescolar/elev, pentru invatamantul preuniversitar organizat de unitati de invatamant particular si confesional acreditate, in conditiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de invatamant se asigura din taxele de scolarizare stabilite de fiecare unitate de invatamant si din alte surse.
(9) Personalul didactic de predare, auxiliar si administrativ, personalul de conducere al unitatilor de invatamant particular si confesional este angajat de unitatea de invatamant, dupa norme si organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competenta.
(10) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invatamant particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana in cauza, cu avizul consiliului de administratie al unitatii de invatamant.
(11) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unitatilor de invatamant particulare si confesionale revine entitatilor fondatoare.
Articolul 28
(1) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar, persoanele juridice de drept privat si cultele pot infiinta, in conditiile prezentei legi, unitati de invatamant preuniversitar particular si confesional.
(2) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar se pot infiinta si pot functiona unitati de invatamant sau grupe/clase constituite pe baza de contracte de parteneriat public-privat intre autoritatea publica si furnizori privati sau intre unitati de invatamant de stat si unitati de invatamant particulare si confesionale acreditate.
(3) Elevii din invatamantul obligatoriu din unitati de invatamant particular si confesional autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate beneficiaza de manuale scolare, conform legii.
(4) Diplomele si certificatele acordate in invatamantul particular acreditat au valoarea si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat.
Sectiunea a 7-a Educatie extrascolara
Articolul 29
(1) Beneficiarii primari ai sistemului de invatamant preuniversitar au dreptul de a participa la activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatiei, de unitatile de educatie extrascolara, de unitatile de invatamant preuniversitar si de alti parteneri ai acestora.
(2) Educatia extrascolara cuprinde ansamblul activitatilor educationale organizate in afara programului scolar, in incinta unitatilor de invatamant sau in afara acestora, care au rol complementar activitatilor educationale formale si se centreaza pe dezvoltarea in ansamblu a personalitatii prescolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizica, cognitiva, emotionala si sociala, pentru atingerea potentialului individual si participarea activa in societate. Educatia extrascolara contribuie atat la dezvoltarea competentelor din curriculumul national, cat si la dezvoltarea unor competente complementare acestora.
(3) Participarea prescolarilor/elevilor la activitatile educationale extrascolare organizate de unitatile de educatie extrascolara si unitatile de invatamant, sustinute financiar prin fonduri publice, este gratuita.
(4) Oferta furnizorilor de educatie extrascolara este dezvoltata in functie de resursele existente – umane, materiale, financiare – si in consultare cu unitati de invatamant, reprezentanti ai elevilor, ai parintilor si ai unor organizatii relevante.
(5) Unitatile de educatie extrascolara, unitatile de invatamant preuniversitar si partenerii acestora asigura conditiile de acces si participare la activitatile educationale extrascolare pentru toti prescolarii/elevii, cu prioritate pentru cei in risc de excluziune scolara.
(6) Activitatile educationale extrascolare desfasurate in unitatile de invatamant pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, stiintifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotica, de voluntariat, de educatie rutiera, financiara, juridica, antreprenoriala, pentru sanatate si alte categorii specifice.
(7) Activitatile educationale extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar, al unitatilor de educatie extrascolara, in baze sportive, turistice si centre de agrement, in tabere scolare, muzee si galerii de arta, centre comunitare, case de cultura, centre de tineret, gradini botanice, parcuri nationale, biblioteci si in alte spatii care indeplinesc conditiile de siguranta ale prescolarilor/elevilor.
(8) Participarea prescolarilor/elevilor la activitati educationale extrascolare realizate de organizatii publice sau private din afara sistemului national de invatamant se realizeaza in baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitatile de invatamant preuniversitar sau cu unitatile de educatie extrascolara.
(9) Rezultatele invatarii dobandite de prescolari/elevi prin participarea la activitati educationale extrascolare sunt recunoscute prin adeverinte, diplome sau certificate acordate de unitatile de educatie extrascolara, unitatile de invatamant preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se inscriu si in portofoliul educational al elevului.
(10) Cadrele didactice din unitatile de invatamant preuniversitar motiveaza prescolarii/elevii pentru implicarea in activitati extrascolare, sprijina accesul la aceste activitati fara impunerea obligativitatii si fara nicio discriminare si valorifica rezultatele invatarii dobandite de prescolari/elevi in urma participarii la aceste activitati.
(11) Contributia cadrelor didactice din unitatile de invatamant preuniversitar la derularea activitatilor de educatie extrascolara este recunoscuta prin luarea in considerare in cadrul evaluarilor periodice si pentru acordarea gradatiilor de merit si a altor distinctii stabilite la nivelul unitatii, conform metodologiilor specifice.
(12) Oferta de activitati de educatie extrascolara la nivelul unitatilor de invatamant preuniversitar este elaborata in urma unei consultari a elevilor, in raport cu nevoile si perspectivele acestora. Elevii sunt incurajati, sub indrumarea cadrelor didactice, sa participe la dezvoltarea si implementarea activitatilor de educatie extrascolara.
(13) Regulamentul de organizare si functionare al unitatilor de educatie extrascolara se stabileste prin ordin al ministrului educatiei.
Capitolul IV Organizarea unitatilor de invatamant preuniversitar
Sectiunea 1 Educatia timpurie
Articolul 30
(1) Cresele si gradinitele, ca unitati de educatie timpurie, fac parte din sistemul national de invatamant preuniversitar si ofera copiilor anteprescolari cu varste cuprinse intre 3 luni si 3 ani, respectiv copiilor prescolari cu varste intre 3 si 6 ani sau aflati in situatia prevazuta la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educatie si evaluari anuale, in baza carora se efectueaza raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizica si la formarea competentelor cognitive si socioemotionale, prevazut la art. 99 alin. (1).
(2) Cresele si gradinitele pot functiona ca unitati de invatamant cu personalitate juridica, ca structuri arondate in cadrul altor unitati de invatamant cu personalitate juridica sau ca grupe in cadrul unei unitati de invatamant cu personalitate juridica. Tipurile de program din unitatile de educatie timpurie sunt program normal si program prelungit.
(3) In unitatile administrativ-teritoriale in care nu exista suficiente crese si gradinite ori in situatia in care numarul de locuri din crese si gradinite disponibil este mai mic decat numarul de copii de varsta anteprescolara sau prescolara din circumscriptia scolara sau din unitatea administrativ-teritoriala se pot dezvolta servicii de educatie timpurie complementare de tip ludoteca, grup de joaca, gradinita comunitara si altele asemenea, care vor functiona ca structuri ale unitatilor de invatamant din acea unitate administrativ-teritoriala sau din alte unitati administrativ-teritoriale.
(4) Standardele de calitate pentru unitatile de educatie timpurie ori serviciile de educatie timpurie complementare se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de educatie timpurie se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACIIP.
(5) Ministerul Educatiei initiaza hotararea Guvernului privind organizarea si functionarea serviciilor de educatie timpurie complementare.
(6) Angajatorii care infiinteaza, potrivit prezentei legi, unitati de invatamant preuniversitar pentru a oferi servicii de educatie timpurie, destinate cu precadere copiilor propriilor angajati, beneficiaza de facilitati, cu scopul sustinerii acestora in desfasurarea procesului de invatamant, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei. Angajatorul poate opta pentru deducerea partiala a sumelor acordate in mod distinct angajatilor pentru acoperirea costurilor cu educatia timpurie a copiilor, din obligatiile ce ii revin ca plata la bugetul de stat.
Sectiunea a 2-a Invatamantul primar
Articolul 31
(1) Invatamantul primar care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV se organizeaza si functioneaza cu program de dimineata, incepand cu anul scolar 2029-2030.
(2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au urmat invatamantul prescolar si implinesc varsta de 6 ani pana la 31 august in anul in care se face inscrierea. Inscrierea copiilor in invatamantul primar se face in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Pentru motive intemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar in strainatate, se pot inscrie in clasa pregatitoare si copiii care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2).
(4) Prin exceptie de la alin. (2), la cererea scrisa a parintilor/reprezentantului legal, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care au urmat invatamantul prescolar si care implinesc varsta de 6 ani dupa data de 31 august si pana la sfarsitul anului calendaristic in care se face inscrierea, daca dezvoltarea lor este corespunzatoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel prescolar, de catre centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumite in continuare CJRAE/CMBRAE, sau de catre o structura de la nivelul unei/unor unitati de invatamant desemnate in acest sens de catre DJIP/DMBIP.
(5) La cererea scrisa a parintilor/reprezentantului legal, in cazuri justificate, inscrierea in clasa pregatitoare a copiilor care implinesc varsta de 6 ani pana la data de 31 august a anului in care se face inscrierea poate fi amanata cu maximum un an.
(6) La solicitarea scrisa a parintilor/reprezentantilor legali pot fi inscrisi in invatamantul de masa in clasa pregatitoare si copiii cu CES cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani pana la data de 31 august a anului in care se face inscrierea.
(7) La solicitarea scrisa a parintilor/reprezentantilor legali, pot fi inscrisi in invatamantul special in clasa pregatitoare copiii cu CES, cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani impliniti pana la data de 31 decembrie a anului in care se face inscrierea.
(8) Pentru incurajarea finalizarii invatamantului obligatoriu, elevii pot participa in programul de tip „Scoala dupa scoala“ dedicat invatamantului primar.
Sectiunea a 3-a Invatamantul gimnazial
Articolul 32
(1) Invatamantul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2) Pentru incurajarea finalizarii invatamantului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Scoala dupa scoala“ dedicate invatamantului gimnazial.
(3) Invatamantul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizeaza si functioneaza cu program de dimineata, incepand cu anul 2030.
(4) Inscrierea elevilor in clasa a V-a la unitatile de invatamant care nu detin clase de nivel primar se realizeaza in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 4-a Invatamantul liceal
Articolul 33
(1) Invatamantul liceal se organizeaza in licee teoretice, licee vocationale si licee tehnologice si cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru invatamantul cu frecventa si clasele a IX-a-a XIII-a pentru invatamantul cu frecventa seral si invatamantul cu frecventa redusa.
(2) In cadrul invatamantului liceal functioneaza trei filiere distincte:
a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic;
c) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului.
(3) Unitatile de invatamant liceal care se incadreaza in prevederile alin. (2) lit. a) si b) functioneaza cu respectarea principiului asumarii filierei, in sensul de a scolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzator filierei specifice unitatii, inclusiv in structurile arondate. Ministerul Educatiei stabileste criteriile de incadrare a unei unitati de invatamant liceal in una dintre cele trei filiere, teoretica, vocationala sau tehnologica, prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educatiei, pentru situatii justificate, unitatile de invatamant liceal pot scolariza mai putin de 2/3 dintre elevi corespunzator filierei specifice unitatii.
(5) Unitatile de invatamant liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumarii filierei prevazut la alin. (3).
(6) Filiera tehnologica si filiera vocationala au o orientare practica si activitatile de predare/invatare/evaluare se pot derula, partial, la potentiali angajatori sau institutii relevante cu care unitatile de invatamant au incheiate contracte de pregatire practica. In cadrul acestor filiere se organizeaza programe menite sa dezvolte competentele necesare integrarii profesionale ulterioare.
(7) Transferul intre filierele, profilurile si specializarile din invatamantul liceal se face, de regula, incepand cu anul scolar urmator, in baza unor evaluari, in functie de numarul de locuri existente, inainte de atingerea capacitatii maxime de scolarizare, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), unitatile de invatamant liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, in primele 30 de zile de la inceperea anului scolar, in conditiile prevazute prin reglementari emise de Ministerul Apararii Nationale.
(9) Finalizarea a cel putin 3 ani in filiera tehnologica sau in cea vocationala sau a 4 ani in invatamantul tehnologic special confera elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului national al calificarilor, si acces direct pe piata muncii, in baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificarii profesionale.
(10) Elevii din filiera tehnologica pot continua studiile in cadrul aceluiasi liceu, in vederea participarii la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le confera o calificare de nivel 4, conform Cadrului national al calificarilor.
(11) Ministerul Educatiei este abilitat sa evalueze periodic si sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant, in functie de dinamica sociala, economica si educationala, specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin. (2).
(12) Durata studiilor in invatamantul liceal cu frecventa zi este, de regula, de 4 ani, in conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) si cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Pentru formele de invatamant liceal cu frecventa seral si cu frecventa redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an. Organizarea si functionarea invatamantului liceal cu frecventa seral si cu frecventa redusa sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(13) Absolventii nivelurilor 3 si 4 de calificare dobandesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului in format Europass.
(14) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau vocationala a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, dupa consultarea autoritatilor administratiei publice locale si, dupa caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/judetean, avand in vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale elaborate si monitorizate de structurile parteneriale consultative: consortii regionale si comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare si functionare a structurilor parteneriale consultative pentru invatamantul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(15) Pregatirea prin invatamantul liceal, filiera tehnologica, se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Centrului National de Invatamant Tehnologic si Tehnologic Dual, denumit in continuare CNITTD. Standardele de pregatire profesionala se elaboreaza pe baza standardelor ocupationale aprobate de Autoritatea Nationala pentru Calificari. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza prin consultare cu operatorii economici in situatia in care nu exista standarde ocupationale actualizate.
(16) Organizarea, functionarea si accesul in filiera tehnologica, durata si continutul programelor de pregatire profesionala, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregatire practica, dupa caz, modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a calificarii sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in urma consultarii reprezentantilor operatorilor economici si a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(17) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza, de regula, ca invatamant cu frecventa zi. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa si cu frecventa seral, in unitatile de invatamant stabilite de DJIP/DMBIP, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale.
(18) Pentru incurajarea finalizarii invatamantului obligatoriu, elevii pot participa in programe de tip „Scoala dupa scoala“ dedicate invatamantului liceal.
(19) Elevii pot opta pentru obtinerea unei calificari, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun si curriculumul la decizia elevului din oferta scolii, denumit in continuare CDEOS. Calificarile obtinute in functie de filiere, profiluri sau specializari, precum si respectarea standardelor de calificare se realizeaza in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Calificari.
(20) Conform alin. (19), dupa absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obtine certificatul de calificare nivel 3, care confera dreptul de acces pe piata muncii.
Articolul 34
(1) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operatorii economici si/sau in centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta sau in institutii publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de invatamant are incheiate contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate, in cadrul unor programe ale UE, componenta de formare profesionala initiala.
(2) Ponderea numarului de ore alocata stagiilor de pregatire practica este stabilita prin planul-cadru de invatamant, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 5-a Invatamantul preuniversitar tehnologic in sistem dual
Articolul 35
(1) Invatamantul preuniversitar tehnologic in sistem dual este o forma de organizare a invatamantului liceal si postliceal tehnologic in unitati de invatamant de stat si/sau particulare pentru invatamantul liceal, in scoli postliceale cu personalitate juridica ori in colegii tertiare nonuniversitare care functioneaza in cadrul institutiilor de invatamant superior, invatamant care se desfasoara pe baza de contract.
(2) Invatamantul liceal tehnologic in sistem dual are urmatoarele caracteristici:
a) este organizat, intr-un cadru unitar, de unitatile de invatamant sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comert, asociatii patronale de ramura, de bresle sau asociatii mestesugaresti, clustere, in calitate de potentiali angajatori si parteneri de practica;
b) asigura o ruta alternativa de educatie si formare profesionala, organizata pe baza de parteneriat si conform unor contracte individuale de pregatire practica, incheiate cu operatorii economici care isi asuma ca responsabilitate principala pregatirea practica a elevilor;
c) operatorii economici care asigura pregatirea practica a elevilor pot acorda o bursa, cel putin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru invatamantul liceal tehnologic, si pot finanta alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d) unitatile administrativ-teritoriale pot sprijini invatamantul liceal tehnologic dual prin finantarea unor cheltuieli de natura investitiilor, cheltuieli materiale, burse si stimulente pentru elevi si personalul din invatamant implicat, cheltuieli privind mobilitatile si cheltuieli pentru formarea profesionala.
(3) Operatorii economici care incheie contract de parteneriat cu unitatile de invatamant care desfasoara invatamant liceal tehnologic in sistem dual, potrivit reglementarilor legale, beneficiaza de facilitatile fiscale prevazute la art. 22 alin. (1^1), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) si i), art. 56 alin. (1^1), art. 62 lit. o^1), art. 68 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Elevii care au implinit varsta de 16 ani pot incheia contracte individuale de munca cu timp partial cu operatorii economici, conform prevederilor legale in vigoare. Activitatea prestata in baza contractului individual de munca incheiat cu operatorul economic se echivaleaza cu activitatea de instruire practica, in conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Persoanele fizice care desfasoara activitati de tutorat, angajate de catre operatori economici implicati in programe de invatamant tehnologic dual, beneficiaza si ele de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului educatiei si al ministrului finantelor.
(6) De prevederile alin. (5) beneficiaza si elevii angajati de operatorii economici conform alin. (4).
(7) Conditiile specifice pentru beneficiarii mentionati la alin. (5) si (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei, al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului finantelor.
(8) Invatamantul liceal tehnologic dual reflecta caracteristicile prevazute la alin. (2) si se realizeaza prin:
a) incheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai multi operatori economici sau intre structuri asociative/un consortiu de operatori economici, unitatea de invatamant si una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale, contract care stabileste conditiile de colaborare, drepturile si obligatiile partilor, precum si costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel putin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b) incheierea contractului individual de pregatire practica dintre elev, parintii/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic si unitatea de invatamant, contract care stabileste drepturile si obligatiile partilor, prin care nu se pot limita optiunile ulterioare de continuare a studiilor.
(9) In invatamantul liceal tehnologic dual, tutorii de practica raspund, in conditiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea si derularea pregatirii practice organizate de angajator, realizarea evaluarii elevilor practicanti, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practica, si initierea, in colaborare cu acesta, dupa caz, a programelor de recuperare/masurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregatire practica. Responsabilitatile tutorelui si ale cadrului didactic coordonator de practica sunt incluse in contractul individual de pregatire practica.
(10) Organizarea, functionarea si accesul in invatamantul liceal tehnologic dual, durata si continutul programelor de pregatire profesionala, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregatire practica, modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a calificarii sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in urma consultarii reprezentantilor operatorilor economici si a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(11) Structura curriculumului va asigura o distributie echitabila intre activitatile de invatare‚ predare si activitatile de invatare prin munca.
Sectiunea a 6-a Invatamantul preuniversitar cu profil agricol si silvic
Articolul 36
(1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor sustin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finantarea de investitii specifice in agricultura si industria alimentara cu toate ramurile ei, in silvicultura, precum si a cheltuielilor materiale necesare functionarii acestora, in conformitate cu dispozitiile metodologiei aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Finantarea cheltuielilor prevazute la alin. (1) se asigura din transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexa la bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, repartizate pe unitati administrativ-teritoriale si pe unitati de invatamant.
(3) Bunurile mobile si imobile achizitionate/realizate pe baza finantarii prevazute la alin. (1) intra in proprietatea autoritatii publice locale pe raza careia este situata unitatea de invatamant cu personalitate juridica beneficiara si se utilizeaza conform destinatiei stabilite de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor exclusiv pentru desfasurarea activitatilor liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic.
(4) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic se stabileste prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, respectiv al ministrului educatiei si al ministrului mediului, apelor si padurilor.
(5) In raport cu necesitatile identificate pe piata muncii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor sustine finantarea cheltuielilor aferente infiintarii de noi specializari/calificari profesionale in domeniul agriculturii si silviculturii, a unor programe de perfectionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor scolare de specialitate, schimburi de experienta, precum si pentru organizarea si desfasurarea stagiilor de practica a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic.
(6) In vederea dezvoltarii invatamantului agricol si silvic, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pot propune:
a) alocarea fundamentata a unei cifre de scolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
b) masuri privind imbunatatirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic, cu respectarea legislatiei privind asigurarea calitatii;
c) infiintarea de noi specializari/calificari profesionale, conform legislatiei in vigoare, in domeniul agricol si silvic.
(7) In cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic, directorul acestora incheie un contract de management privind gestiunea investitiilor specifice in agricultura cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv gestiunea investitiilor specifice in silvicultura cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, in vederea utilizarii, intretinerii si exploatarii eficiente a bunurilor finantate conform prevederilor alin. (1).
(8) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor au dreptul de a coordona si controla modul in care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultura gestioneaza, utilizeaza, intretin si exploateaza investitiile specifice in agricultura si silvicultura prevazute la alin. (1).
(9) In cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic, prin exceptie de la prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administratie se maresc cu 2 membri, desemnati de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.
(10) Modul de utilizare a veniturilor proprii, obtinute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, pepiniere, rachitarii, pastravarii, paduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementeaza prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, respectiv si al ministrului mediului, apelor si padurilor.
Articolul 37
(1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic pot fi sustinute in ceea ce priveste infrastructura si mijloacele de invatamant si de autoritatile publice locale.
(2) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol si silvic se asigura cu sprijinul unitatilor subordonate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, in colaborare cu DJIP/DMBIP.
(3) Investitiile specifice domeniului agricol si cheltuielile materiale necesare functionarii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se refera la:
a) constructiile agricole si zootehnice, cladirile cu destinatie sali de clasa si laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizarii, infiintarii sau demolarii acestora, precum si cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului si pentru racordarea la utilitati;
b) achizitionarea de combine, tractoare si echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigatii, motoare si alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor si loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii si echipamente specifice activitatii in zootehnie si medicina veterinara, echipamente de procesare, incalzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare in domeniul agriculturii si conexe acesteia;
c) infiintarea/modernizarea de plantatii pomicole, viticole, sere, solarii si rasadnite, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare;
d) alte tipuri de constructii precum cantine, internate, sali de sport, inclusiv costurile aferente modernizarii, infiintarii sau demolarii acestora, precum si cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;
e) intretinerea si repararea bunurilor prevazute la lit. a)-d);
f) cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevazute in legislatia in vigoare cu privire la elaborarea si desfasurarea obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice.
Sectiunea a 7-a Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala
Articolul 38
(1) Invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant.
(2) Structura organizatorica a invatamantului, nivelurile, profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei de catre ministerele interesate si alte institutii cu responsabilitati in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari si forme de organizare a invatamantului, si se aproba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invatamant civil.
(3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elaboreaza de Ministerul Educatiei, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationale si se aproba de Ministerul Educatiei.
(4) Curriculumul pentru formarea maistrilor militari, subofiterilor, agentilor de politie si a agentilor de politie penitenciara se elaboreaza pe arme sau servicii si specialitati, corespunzatoare ocupatiilor si calificarilor specifice Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei si altor institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale, si se aproba de aceste institutii, cu avizul Ministerului Educatiei.
(5) Formarea initiala a maistrilor militari, subofiterilor, agentilor de politie si a agentilor de politie penitenciara, dupa caz, in Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justitiei se realizeaza pe baza standardelor ocupationale si a standardelor de pregatire profesionala corespunzatoare, dupa caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum si a calificarilor/specialitatilor/specialitatilor militare aferente acestor profesii.
(6) Standardele ocupationale, precum si standardele de pregatire profesionala, prevazute la alin. (5), sunt aprobate, in conditiile legii, de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justitiei.
(7) Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publica si securitate nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii.
Articolul 39
Conducerea unitatilor de invatamant preuniversitar militar, de aparare, ordine publica si securitate nationala se exercita de comandant sau director, dupa caz, numit in functie, in conformitate cu legislatia care reglementeaza statutele personalului Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justitiei. Comandantul sau directorul unitatii de invatamant preuniversitar militar este si presedintele consiliului de conducere.
Articolul 40
(1) In unitatile de invatamant preuniversitar militar, de ordine publica si securitate nationala, consiliul de conducere indeplineste atributiile consiliului de administratie si este constituit din maximum 15 membri.
(2) Conducerea unitatilor de invatamant preuniversitar militar din Ministerul Apararii Nationale se exercita de catre comandant.
(3) In activitatea de conducere din unitatile de invatamant liceal militar, comandantul este ajutat de catre director, care este si presedintele consiliului profesoral, si de catre loctiitor, care indeplineste si atributiile directorului adjunct.
(4) Directorul unitatii de invatamant liceal militar asigura conducerea, indrumarea si controlul activitatilor specifice procesului educational. Functia de director intr-o unitate de invatamant liceal militar se ocupa conform reglementarilor emise de Ministerul Educatiei si Ministerul Apararii Nationale prin ordin comun.
(5) Consiliul de conducere din unitatile de invatamant liceal militar este constituit din: comandant, director, loctiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-sef, reprezentantul esalonului superior, reprezentantul elevilor si 2 reprezentanti ai parintilor.
(6) In activitatea de conducere a unitatilor de invatamant postliceal militar, de ordine publica si securitate nationala, comandantul sau directorul, dupa caz, este ajutat de cel mult 2 loctiitori/directori adjuncti, dintre care unul este si presedintele consiliului profesoral.
(7) In cazul unitatilor de invatamant postliceal militar din cadrul Ministerului Apararii Nationale, atributiile directorului adjunct sunt indeplinite de catre loctiitor.
Articolul 41
Consiliul de conducere din unitatile de invatamant postliceal militar, de aparare, ordine publica si securitate nationala este constituit in limita stabilita la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducatorului fiecarui minister sau fiecarei institutii de aparare, ordine publica si securitate nationala in subordinea careia functioneaza.
Articolul 42
Finantarea de baza, complementara si speciala, precum si cheltuielile de instruire si intretinere a elevilor din invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala sunt asigurate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, din fondurile alocate din bugetul de stat, inclusiv pe parcursul anului scolar 2023-2024.
Articolul 43
Certificatele de absolvire si competentele profesionale dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, in conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil apropiat si de acelasi nivel.
Articolul 44
Unitatile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, precum si specializarile/calificarile profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii, precum unitatile de invatamant preuniversitar civil.
Sectiunea a 8-a Invatamantul de arta si invatamantul sportiv
Articolul 45
Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
Articolul 46
(1) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu invatamantul primar;
b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatamant;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educatiei;
e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv.
(2) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a DJIP/DMBIP, dupa caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii si/sau a institutiilor publice de cultura, a Federatiei Sportului Scolar si Universitar, a Comitetului Olimpic si Sportiv Roman si/sau a Comitetului National Paralimpic impreuna cu Ministerul Educatiei se pot organiza clase/unitati de invatamant preuniversitar de stat cu program sportiv sau de arta, integrat si/sau suplimentar.
(3) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in unitatile de invatamant preuniversitar cu program de arta, respectiv sportiv, precum si in clase cu program de arta sau sportiv, organizate in celelalte unitati de invatamant primar, gimnazial si liceal, in conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice, unitatile de invatamant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(5) Unitatile de invatamant care desfasoara invatamantul de arta si invatamantul sportiv colaboreaza cu unitatile de educatie extrascolara cu activitati de profil in vederea sustinerii reciproce, in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Educatiei organizeaza stagii de pregatire sportiva, tabere sportive sau de creatie artistica, competitii sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate scolare, nationale si internationale, precum si festivaluri si acorda burse sau alte forme de sprijin material.
(7) Ministerul Culturii, Ministerul Sportului si celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federatiile sportive nationale, autoritatile publice locale, precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta in domeniul artelor, respectiv al sportului.
(8) Ministerul Educatiei colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurarii, in bune conditii, a invatamantului de arta si a invatamantului sportiv integrat si suplimentar, precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regional si national.
(9) Ministerul Educatiei impreuna cu Ministerul Sportului realizeaza Programul national pentru sport in invatamantul preuniversitar, pentru promovarea educatiei fizice si sportului in randul elevilor.
(10) Ministerul Educatiei impreuna cu Agentia Nationala Anti-Doping realizeaza Programul national pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghideaza sportul curat, performanta nealterata de mijloace si metode interzise.
Articolul 47
(1) Pentru activitatile sportive din invatamantul preuniversitar si din invatamantul universitar, in subordinea Ministerului Educatiei functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar ca institutie publica, cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat.
(2) Scopul Federatiei Sportului Scolar si Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltarii continue, organizarii si functionarii performante a sportului scolar si universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structura si infrastructura.
(3) Federatia Sportului Scolar si Universitar are urmatoarele atributii principale, pe componenta sportului scolar:
a) promoveaza valentele educative ale sportului, ca o componenta a educatiei generale, contribuind la imbunatatirea starii generale de sanatate a beneficiarilor primari;
b) elaboreaza si sustine strategia organizarii si dezvoltarii activitatii sportive scolare;
c) coordoneaza din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate in subordinea Ministerului Educatiei;
d) coordoneaza activitatea asociatiilor sportive scolare din sistemul de invatamant preuniversitar;
e) asigura cadrul organizatoric si coordoneaza competitiile sportive organizate de asociatiile sportive scolare, colaborand, dupa caz, cu organele administratiei publice locale, cu federatiile sportive nationale pe ramura de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unitatile de invatamant, cu alte organisme si organizatii cu atributii in domeniul sportului;
f) exercita competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar;
g) reprezinta interesele Ministerului Educatiei in raport cu federatiile sportive nationale, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, Comitetul National Paralimpic;
h) colaboreaza cu federatiile sportive nationale pe ramura de sport, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, Comitetul National Paralimpic, administratiile publice centrale si locale pentru dezvoltarea sportului scolar;
i) beneficiaza de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive scolare si are rol de autoritate finantatoare pentru proiectele si programele sportive initiate de catre unitatile de invatamant pentru activitatea asociatiilor sportive scolare.
(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar se adopta prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(5) Atributiile Federatiei Sportului Scolar si Universitar privind invatamantul superior sunt prevazute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea invatamantului superior nr. 199/2023.
Sectiunea a 9-a Invatamantul liceal vocational teologic
Articolul 48
(1) Invatamantul liceal vocational teologic preuniversitar este parte integranta a sistemului national de invatamant.
(2) Structura organizatorica a invatamantului liceal vocational teologic, toate profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor se aproba conform prevederilor prezentei legi.
(3) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul liceal vocational teologic se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, in colaborare cu cultele religioase, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate se elaboreaza de catre cultele religioase in colaborare cu Ministerul Educatiei si se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 49
In invatamantul liceal vocational teologic preuniversitar, elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice.
Articolul 50
Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar liceal vocational teologic se constituie din personalul didactic prevazut la art. 164 avizat de consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
Articolul 51
Organizarea si functionarea invatamantului liceal vocational teologic se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 52
(1) Invatamantul pedagogic se organizeaza ca invatamant liceal vocational, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini in acest domeniu.
(2) Unitatile de invatamant in care se organizeaza invatamant liceal pedagogic preuniversitar sunt unitati de invatamant liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-invatare-evaluare si practica pedagogica, pentru specializarile din cadrul filierei vocationale: educatie timpurie, pedagogia invatamantului primar, pedagogie generala, pedagogia educatiei nonformale si mediere scolara.
(3) Organizarea invatamantului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(4) In invatamantul pedagogic, elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice. Structura si continutul probelor de aptitudini pentru admiterea in invatamantul vocational pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevazut la alin. (3).
(5) Unitatile de invatamant preuniversitar cu statut de unitati de aplicatie sunt unitati de invatamant preuniversitar definite potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (3) care se organizeaza in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Unitatile de invatamant preuniversitar liceal cu profil pedagogic ofera sprijin metodologic unitatilor de invatamant de aplicatie pentru organizarea activitatilor de practica pedagogica pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studentii inscrisi la programe universitare de formare pentru cariera didactica, inclusiv masterat didactic, sau in alte programe de formare relevante pentru domeniul educatiei.
(7) Unitatile de invatamant preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizeaza programe de formare psihopedagogica si examenele pentru evolutia in cariera didactica pentru maistri-instructori si antrenori.
Sectiunea a 11-a Invatamantul din penitenciare, centrele educative si de detentie
Articolul 53
Scolarizarea persoanelor private de libertate aflate in penitenciare, centre educative si centre de detentie se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de prezenta lege. Desfasurarea activitatilor de instruire scolara in penitenciare, centre educative si centre de detentie se face in baza unui ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului justitiei care stabileste cadrul de colaborare intre Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei, inclusiv intre institutiile aflate in subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei – Administratia Nationala a Penitenciarelor incheie protocoale de colaborare.
Articolul 54
(1) In sistemul penitenciar se organizeaza cursuri de scolarizare pentru formele de invatamant obligatoriu si pot fi organizate cursuri si pentru alte programe educationale prevazute de prezenta lege.
(2) Scolarizarea adultilor, a minorilor si a tinerilor din penitenciare, centre educative si centre de detentie se realizeaza cu respectarea curriculumului national, in unitati de invatamant de masa/special sau in clase de invatamant special afiliate unitatilor de invatamant din sistemul national de invatamant special care functioneaza in locurile de detentie.
Articolul 55
(1) DJIP/DMBIP desemneaza unitatile de invatamant care asigura scolarizarea persoanelor aflate in detentie, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative si a centrelor de detentie.
(2) Procesul instructiv-educativ organizat in sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de catre DJIP/DMBIP si salarizat de unitatea de invatamant preuniversitar la care sunt arondate formatiunile de studiu constituite in cadrul penitenciarelor, centrelor educative si centrelor de detentie, dupa caz, in conditiile legii.
(3) In continutul documentelor scolare nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in perioada executarii pedepsei privative de libertate/masurii educative.
(4) Ministerul Educatiei in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Justitiei si alte autoritati responsabile elaboreaza cadrul normativ de insertie pe piata muncii a persoanelor prevazute la alin. (1).
Articolul 56
(1) Formatiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcatuite din 8-12 elevi.
(2) In situatii temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite si din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numarul maxim stabilit, in functie de posibilitatile logistice ale locului de detentie, dar nu mai mult de 20 de elevi.
Articolul 57
Ministerul Justitiei – Administratia Nationala a Penitenciarelor si Ministerul Educatiei colaboreaza in ceea ce priveste dezvoltarea competentelor profesionale necesare personalului didactic care asigura instruirea scolara a persoanelor aflate in detentie.
Sectiunea a 12-a Invatamantul postliceal
Articolul 58
(1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale inscrise in Registrul national al calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei si aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Invatamantul postliceal este finantat de la bugetul de stat, pentru cifra de scolarizare aprobata prin hotarare a Guvernului, in conditiile prezentei legi.
(3) Invatamantul postliceal special este integral subventionat de stat.
(4) Invatamantul postliceal se organizeaza in scoli postliceale cu personalitate juridica sau ca structuri fara personalitate juridica in cadrul liceelor cu personalitate juridica ori in colegii tertiare nonuniversitare care functioneaza in cadrul institutiilor de invatamant superior, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Organizarea si functionarea invatamantului postliceal din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se realizeaza in conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Reglementarile privind organizarea invatamantului liceal tehnologic dual se aplica in mod corespunzator si invatamantului postliceal dual.
(7) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(8) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite ECTS in invatarea pe tot parcursul vietii, conform metodologiei prevazute la art. 187 alin. (11).
(9) Unitatile de invatamant cu personalitate juridica autorizate/acreditate pentru nivelul de invatamant postliceal pot scolariza pe locuri cu taxa, cu aprobarea autoritatilor publice locale. Veniturile obtinute din taxa de scolarizare se utilizeaza exclusiv pentru finantarea activitatii pentru care au fost instituite.
(10) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat pentru locurile cu taxa este finantata de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru invatamantul postliceal in parteneriat public-privat.
(11) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. Prin exceptie, cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat, finantat integral de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, se aproba prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotarari ale senatelor universitare, potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (9) din Legea invatamantului superior nr. 199/2023, si se comunica Ministerului Educatiei.
(12) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educatiei. Unitatea/Institutia elaboreaza, in baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesati.
(13) Prin exceptie de la prevederile alin. (12), in invatamantul postliceal din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, admiterea se realizeaza in conformitate cu dispozitiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atributii in domeniu. Unitatile/Institutiile de invatamant postliceal elaboreaza, in baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.
(14) Pot sa se inscrie in invatamantul postliceal, in conditiile prevazute la alin. (12), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. In cazul invatamantului postliceal, organizat pentru calificari de nivel 5, conform Cadrului national al calificarilor, probele de admitere pot viza si recunoasterea unor competente necertificate, dobandite in mod nonformal si informal.
(15) Invatamantul postliceal se incheie cu un examen de certificare a calificarii profesionale. Modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a calificarii profesionale se stabileste prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(16) Candidatii proveniti din invatamantul postliceal de stat, admisi pe locurile finantate de la bugetul de stat, pot sustine examenul de certificare a calificarii profesionale fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luand in considerare cheltuielile de examen per candidat.
(17) Absolventii invatamantului postliceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii profesionale primesc certificat de calificare profesionala, corespunzator nivelului 5, stabilit prin Cadrul national al calificarilor, si suplimentul descriptiv al certificatului in format Europass.
(18) Pentru absolventii cu diploma de bacalaureat, creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute de catre universitati, in baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta.
(19) Unitatile de invatamant preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile tertiare nonuniversitare, sunt autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.
(20) Prin exceptie de la prevederile alin. (12), in invatamantul postliceal din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a calificarii profesionale se stabileste prin ordin al conducatorului ministerului de resort.
Sectiunea a 13-a Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale
Articolul 59
(1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna, la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preuniversitar, in conditiile legii.
(2) Unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale pot fi infiintate de oricare dintre:
a) autoritati ale administratiei publice locale sau judetene, prin hotarare;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoane juridice de drept privat;
d) ministrul educatiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).
(3) In functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea parintilor, tutorilor sau reprezentantilor legali sau a unei entitati mentionate la alin. (2), grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(4) In cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale sau in cadrul sectiilor cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in unitatea administrativ-teritoriala, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, in conditiile legii. Prin exceptie de la prevederile art. 33 alin. (3), in cazul in care pe raza unitatii administrativ-teritoriale nu exista unitate de invatamant liceal tehnologic cu predare exclusiv in limbile minoritatilor nationale, aceste formatiuni de studiu pot functiona in cadrul liceelor teoretice sau vocationale.
(5) Elevii care nu au posibilitatea de a invata in limba materna in unitatea administrativ-teritoriala de domiciliu sunt sprijiniti in acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare si masa gratuite in internatul care deserveste unitatea de invatamant preuniversitar cu predare in limba materna.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica si pentru transportul in cadrul aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, in cazul elevilor care au domiciliul intr-un sat in care nu au posibilitatea de a invata in limba materna.
(7) In unitatile de invatamant cu predare si in limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori este un cadru didactic din randul minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.
(8) In centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale, organizate conform art. 122, in unitatile de educatie extrascolara, respectiv institutii de nivel judetean, din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale, se asigura incadrarea cu specialisti care fac dovada cunoasterii limbii minoritatii respective, prin respectarea criteriilor de competenta profesionala.
(9) Personalul didactic de predare care desfasoara activitati didactice la grupe sau clase cu predare integrala in limba minoritatilor nationale, precum si consilierii scolari/logopezii/ profesorii itineranti care desfasoara activitati specifice in unitati de invatamant cu clase cu predare in limba materna trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfectionare in limba de predare. Fac exceptie de la obligativitatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective personalul didactic care preda Limba si literatura romana.
(10) Ministerul Educatiei asigura manuale scolare atat pe suport hartie, cat si in format digital specifice disciplinelor predate in limba materna, si manuale scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei, pentru titlurile needitate ca urmare a numarului redus de utilizatori, putand fi asigurata inclusiv traducerea continuturilor digitale aferente manualelor in cauza.
(11) In unitatile de invatamant cu predare si in limbile minoritatilor nationale, inscriptionarea spatiilor comune, publicarea informatiilor pentru elevi si profesori, precum si afisajul de orice fel se vor realiza in limba romana si in limba minoritatii respective.
Articolul 60
(1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana.
(2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatamantului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva, inclusiv cu implicarea de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai culturii minoritatii nationale respective.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minoritati nationale, la cererea parintilor/reprezentantului legal, la solicitarea organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau, in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara, la solicitarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale, predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de invatamant cu predare in limba romana.
(4) In invatamantul preuniversitar, activitatea de predare si de evaluare la Limba si literatura materna, la Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective si la Educatia muzicala se realizeaza in limba materna pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai culturii minoritatii nationale respective si aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Elevilor apartinand minoritatilor nationale care frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, cele trei discipline prevazute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.
(6) In invatamantul liceal si postliceal in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele si modulele de pregatire de specialitate se asigura insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana.
(7) In invatamantul preuniversitar, probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile legii.
(8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numarul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant, ale DJIP/DMBIP sau ale institutiilor echivalente, respectand criteriile de competenta profesionala, potrivit legii.
(9) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale, in comunicarea interna si in comunicarea cu parintii/reprezentantii legali ai elevilor, prescolarilor si ai anteprescolarilor se poate folosi si limba de predare.
(10) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale, calificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare.
(11) Testele, evaluarile si subiectele de examen la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).
(12) Testele de evaluare si subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar pentru elevii din invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul national.
(13) In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana.
(14) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
Sectiunea a 14-a Invatamantul pentru beneficiarii primari romani din afara granitelor tarii si romanii reintorsi in tara
Articolul 61
(1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani de pretutindeni asa cum sunt definiti de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea legislatiei statului respectiv.
(2) Ministerul Educatiei, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe si Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, poate organiza unitati de invatamant de tip „scoala romaneasca din afara granitelor tarii“, cu predare in limba romana, pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca, prin Centrul National Romanesc pentru Invatamant la Distanta, in conformitate cu legislatia statului respectiv, in unitatile de invatamant unde invata un numar considerabil de prescolari si/sau elevi romani.
(3) Unitatile de invatamant prevazute la alin. (2) se vor infiinta, cu prioritate, in state in care exista comunitati romanesti istorice sau insemnate numeric.
(4) Absolventii de liceu prevazuti la alin. (1) pot fi inscrisi la un examen national de bacalaureat special organizat in Romania.
(5) Absolventii de invatamant gimnazial sau liceal prevazuti la alin. (1) pot fi inscrisi la evaluarea nationala sau, dupa caz, la examenul national de bacalaureat, special organizate in Romania.
(6) Lista probelor, continutul programelor, calendarul, procedura, precum si modul de organizare si desfasurare a evaluarii nationale si a examenului national de bacalaureat prevazute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educatiei, printr-o metodologie specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Unitatile de invatamant infiintate in conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse intr-un registru special gestionat de Ministerul Educatiei conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(8) In cadrul retelei scolare se pot infiinta grupe de acomodare pentru elevii romani reintorsi in tara dupa perioade indelungate petrecute in afara granitelor Romaniei.
(9) La cererea parintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost inscris in sistemul de invatamant din Romania in ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizeaza in cadrul unitatilor de invatamant grupe de acomodare, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului in dobandirea unui nivel corespunzator de limba romana si in recuperarea decalajelor de orice fel, precum si integrarea facila in sistemul national de invatamant preuniversitar, prin activitati extrascolare.
(10) Pentru organizarea si predarea notiunilor de limba, cultura si civilizatie romaneasca in cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare si schimburi de bune practici cu persoanele implicate in predarea cursului de Limba, cultura si civilizatie romaneasca, potrivit Hotararii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului privind predarea cursului de Limba, cultura si civilizatie romaneasca in unitati de invatamant din state membre ale Uniunii Europene.
(11) Ministerul Educatiei poate acorda anual burse romanilor de pretutindeni, care doresc sa studieze si sunt inmatriculati in cadrul unitatilor de invatamant de stat din Romania, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului afacerilor externe.
(12) Numarul de burse se aproba, anual, prin hotararea Guvernului privind cifrele de scolarizare.
(13) Conditiile de scolarizare a bursierilor romani de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cu consultarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(14) Conditiile de finantare a beneficiarilor de burse prevazuti la alin. (11) se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(15) In baza unor documente de cooperare bilaterala pot fi selectate cadre didactice pentru a activa in unitati de invatamant din strainatate pentru predarea limbii romane si, respectiv, a unor discipline nonlingvistice in limba romana. Conditiile financiare aplicabile si forma de angajare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(16) Elevii romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de film, precum si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, pe teritoriul Romaniei.
(17) La intoarcerea in tara, elevii pot fi inscrisi in unitatile de invatamant preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 62
(1) Se infiinteaza Centrul National Romanesc pentru Invatamant la Distanta, denumit in continuare CNRID, institutie publica, de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei, cu personalitate juridica, cu buget propriu de venituri si cheltuieli, finantata din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturala romaneasca si dialogul intercultural, in baza acordurilor bilaterale semnate in acest sens, prin oferta de programe de limba, cultura si civilizatie romaneasca in strainatate.
(2) Metodologiile si programele de limba, cultura si civilizatie romaneasca, ca parte a invatamantului anteprescolar, prescolar, primar, gimnazial si liceal, se aproba prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2^1) Programele prevazute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Romane, dupa caz, potrivit ordinului ministrului educatiei.
(3) CNRID ofera programe de limba, cultura si civilizatie romaneasca, precum si alte programe educationale de interes general, ca parte a invatarii pe tot parcursul vietii, cetatenilor romani si straini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei si unei oferte proprii.
(4) Ministerul Educatiei si/sau CNRID, dupa caz, incheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor in unitatile de invatamant din strainatate.
(5) Sediul, structura organizatorica si regulamentul de functionare ale CNRID se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(6) Pentru indeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a) sa perceapa taxe pentru serviciile prestate, cu exceptia celor prevazute la alin. (2);
b) sa primeasca finantari din bugetul de stat;
c) sa exploateze drepturi de proprietate intelectuala;
d) sa elibereze atestate, diplome si certificate de studiu.
(7) CNRID are acces si promoveaza toate resursele educationale deschise ale Ministerului Educatiei.
(8) CNRID utilizeaza resurse educationale deschise care includ Biblioteca scolara virtuala si Platforma scolara de e-learning „Invatam in Romania“. Acestea vor cuprinde cel putin urmatoarele: programe scolare, exemple de lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sectiunea a 15-a Asigurarea sigurantei in unitatile de invatamant preuniversitar
Articolul 63
(1) Siguranta in unitatile de invatamant se realizeaza sub coordonarea prefectului si este in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale, a DJIP/DMBIP, a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau a inspectoratelor judetene de politie, a Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti ori a inspectoratelor judetene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si a unitatilor de invatamant preuniversitar.
(2) La nivelul fiecarui judet/municipiului Bucuresti, sub coordonarea prefectului, se elaboreaza sistemul-cadru de asigurare a protectiei unitatilor de invatamant preuniversitar, a sigurantei elevilor si a personalului didactic de catre reprezentantii autoritatilor prevazute la alin. (1), care se aproba de prefect.
(3) In fiecare unitate de invatamant preuniversitar, consiliul de administratie, dupa consultarea consiliului profesoral, a consiliului scolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al parintilor si asociatiei de parinti, acolo unde exista, aproba un regulament de ordine interioara, cu precizarea conditiilor de acces in scoala al profesorilor, elevilor si al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unitatii de invatamant si comunicat autoritatilor prevazute la alin. (1).
(4) Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se aloca bugetelor locale sumele necesare consiliilor judetene/Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale pentru realizarea imprejmuirilor, securizarea cladirilor unitatilor de invatamant, pentru iluminat si pentru alte masuri pentru cresterea sigurantei unitatilor de invatamant, la solicitarea consiliului de administratie al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de politie, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Autoritatile prevazute la alin. (1) analizeaza semestrial modul in care este asigurata protectia unitatilor de invatamant, elaborand si deruland programe sau proiecte de prevenire a violentei in mediul scolar. Biroul de siguranta scolara din cadrul inspectoratului judetean de politie/Inspectoratului de Politie al Municipiului Bucuresti intocmeste un raport semestrial privind siguranta in scoli, care este adus la cunostinta consiliului de administratie, a consiliului profesoral si a institutiilor prevazute la alin. (1).
Articolul 64
(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul, la initiativa Ministerului Educatiei, aproba prin hotarare Planul national pentru siguranta in invatamantul preuniversitar, denumit in continuare PNSIP.
(2) PNSIP include urmatoarele:
a) prioritizarea si proiectarea investitiilor in rezilienta infrastructurii;
b) propunerea de standarde de siguranta pentru unitatile de invatamant;
c) dotarea unitatilor de invatamant in conformitate cu standardele din domeniu;
d) expertizarea si reabilitarea tuturor unitatilor de invatamant preuniversitar de stat care se afla in clasele de risc seismic RsI, RsII si RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele masuri pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, cu modificarile ulterioare.
(3) Prevenirea situatiilor de urgenta in unitatile de invatamant preuniversitar se asigura prin:
a) mentinerea conditiilor care au stat la baza avizarii-autorizarii privind securitatea la incendiu si privind securitatea in caz de risc seismic a constructiilor unitatilor de invatamant;
b) respectarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor si a Normelor specifice de aparare impotriva incendiilor;
c) respectarea Normelor generale de protectie in caz de risc seismic;
d) instruirea personalului unitatilor de invatamant preuniversitar si educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare in situatii de urgenta.
(4) Ministerul Educatiei asigura cuprinderea in curriculumul scolar a unor teme specifice apararii impotriva incendiilor, de comportament in caz de cutremur si protectiei civile pentru educarea beneficiarilor primari.
(5) Educarea beneficiarilor primari in domeniul situatiilor de urgenta se asigura cel putin de doua ori pe an scolar, dintre care cel putin o data prin actiuni organizate in comun cu inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si Bucuresti-Ilfov.
(6) Educarea beneficiarilor primari in domeniul situatiilor de urgenta se asigura si prin actiuni organizate in comun cu inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si Bucuresti-Ilfov.
(7) Actiunile organizate in comun prevazute la alin. (5) vizeaza activitati de informare preventiva, exercitii privind modul de comportare in situatii de urgenta, lectii deschise si organizarea cercurilor tehnico-aplicative.
(8) Activitatile prevazute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aproba prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului afacerilor interne.
(9) In actiunile organizate in comun cu inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si Bucuresti-Ilfov pot fi utilizate si centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
(10) DJIP/DMBIP si institutia prefectului au responsabilitatea monitorizarii implementarii masurilor obligatorii din regulamentul prevazut la alin. (8) si intocmirii unui raport anual.
Articolul 65
(1) In vederea cresterii nivelului de siguranta in scoli se aproba, prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, intr-un termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Planul national de combatere a violentei scolare, denumit in continuare PNCVS.
(2) PNCVS vizeaza prevenirea si reducerea activitatilor si comportamentelor care incalca sau favorizeaza incalcarea normelor de moralitate/conduita, in orice forma de manifestare, atat ca violenta verbala, fizica, psihologica – bullying, emotionala, sexuala, sociala, culturala, cibernetica, cat si ca orice alte activitati sau comportamente care pot pune in pericol sanatatea sau integritatea beneficiarilor primari si a personalului din invatamant.
(3) In conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare si functionare a invatamantului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, pe baza unei evaluari a climatului scolar, in colaborare cu reprezentantii elevilor, reprezentantii parintilor si cu institutiile locale abilitate, precum serviciul siguranta scolara, serviciul public de asistenta sociala, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, unitatile de invatamant adopta planuri de prevenire si reducere a violentei in scoli.
(4) Regulamentul de ordine interioara a unitatii de invatamant trebuie sa prevada:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unitatii de invatamant;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor si faptelor de violenta la nivelul unitatii de invatamant;
c) metoda de sesizare confidentiala a suspiciunilor si cazurilor de violenta la nivelul unitatii de invatamant.
(5) La nivelul unitatii de invatamant, elevii si parintii/ reprezentantii legali pot raporta suspiciunile si cazurile de violenta oricarui membru al personalului scolii.
(6) Personalul scolii, prescolarul, elevul, parintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situatie de violenta asupra beneficiarilor primari sau personalului scolii este obligat sa actioneze in acord cu Procedura de management a cazurilor de violenta, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Conducerea unitatilor de invatamant are obligatia sa sesizeze cazurile de violenta asupra copilului la numarul national 119 si sa colaboreze cu directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului pentru managementul acestora, in interesul superior al copilului.
(8) Daca exista suspiciunea comiterii unei infractiuni, conducerea unitatilor de invatamant are obligatia sa sesizeze politia si sa colaboreze cu organele de ancheta.
(9) Unitatile de invatamant sunt obligate sa stabileasca si sa puna in aplicare masuri de sprijin pentru victima/victime, respectiv masuri de sprijin si sanctiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violenta, la cauzele/efectele posibile ale situatiei de violenta si la nevoile educationale/profesionale, relationale, sociale, psihologice si fizice ale celor implicati, la nivelul unitatii de invatamant.
(10) Personalul scolii care a fost victima unei situatii de violenta din partea elevilor beneficiaza de servicii de consiliere in vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de interventie psihologica si psihoterapeutica, reincadrarea la o alta clasa si asistenta in desfasurarea activitatii profesionale, pe perioada determinata.
(11) Elevii care au fost victima unei situatii de violenta beneficiaza de servicii decontate de interventie psihologica si psihoterapeutica, in baza unei recomandari de la consilierul scolar.
Articolul 66
(1) Unitatea de invatamant preuniversitar poate decide, cu acordul majoritatii simple a parintilor sau reprezentantilor legali ai elevilor minori si a elevilor majori si salariatilor unitatii de invatamant, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video in vederea asigurarii pazei si protectiei persoanelor, bunurilor si valorilor, precum si in scopul prevenirii actelor de violenta fizica si/sau psihica care pot aparea in spatiul scolar.
(2) In situatii exceptionale, atunci cand exista un risc crescut de violenta in spatiul scolar, fiind inregistrat un numar semnificativ de sesizari privind savarsirea unor acte de violenta fizica si/sau psihica, in vederea asigurarii pazei si protectiei persoanelor, bunurilor si valorilor, precum si in scopul prevenirii actelor de violenta fizica si/sau psihica, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuata doar cu informarea persoanelor vizate, prevazute la alin. (1).
(3) Hotararea de instalare si/sau de punere in functiune a sistemelor de supraveghere audio-video, in cazurile prevazute la alin. (1) si (2), se ia de catre consiliul de administratie prin decizie, avizata de director, pentru o perioada de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate fi prelungita, prin decizie a consiliului de administratie, avizata de director, in situatia in care circumstantele care au stat la baza luarii acesteia se mentin, cu aplicarea alin (2). Decizia de supraveghere audio-video si decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau in baza consultarii prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum si a personalului administrativ si cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispozitiilor alin. (1).
(4) Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate in spatiul scolar, dupa cum urmeaza: in salile de clasa, in exteriorul cladirilor, pe holuri, in salile de festivitati, pe holurile caminelor sau internatelor, precum si in salile de sport, cu exceptia vestiarelor si a grupurilor sanitare.
(5) Unitatea de invatamant preuniversitar isi asuma raspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), precum si ale Legii nr. 190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), cu modificarile ulterioare, si in acest sens instituie garantii care se refera la:
a) respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal si a perioadei de stocare, precum si stergerea acestora dupa expirarea perioadei de stocare;
b) asigurarea securitatii si confidentialitatii inregistrarilor audio-video;
c) stabilirea conditiilor tehnice, astfel incat datele cu caracter personal sa nu fie diseminate in spatiul public;
d) respectarea conditiilor in care se realizeaza accesul la inregistrari;
e) informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(6) Unitatile de invatamant preuniversitar au urmatoarele obligatii:
a) de a folosi inregistrarile audio-video numai in scopul cercetarii cazurilor de violenta, fizica sau psihica, respectiv a cazurilor ce vizeaza protectia bunurilor si valorilor, care se produc in spatiul scolar;
b) de a utiliza numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit inchis, care nu permit configurarea sau accesul din afara unitatii de invatamant;
c) de a desemna o persoana cu atributii de monitorizare a functionarii sistemului de supraveghere audio-video, de regula un cadru didactic, precum si un responsabil cu protectia datelor cu caracter personal, de regula directorul adjunct sau un membru al consiliului de administratie, dupa caz;
d) de a asigura stocarea si pastrarea, in conditii de siguranta si confidentialitate, a inregistrarilor audio-video pentru o perioada de 30 de zile, cu exceptia cazurilor temeinic justificate cand aceasta perioada se prelungeste pana la finalizarea cercetarilor privind sesizarile formulate, dupa care aceste informatii se sterg automat;
e) de a nu folosi inregistrarile audio-video in vederea evaluarii profesionale a cadrelor didactice sau in solutionarea contestatiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs;
f) de a asigura functionarea corespunzatoare a sistemelor de supraveghere audio-video;
g) de a pune la dispozitia organelor de urmarire penala inregistrarile audio-video, daca exista o solicitare in acest sens.
(7) Unitatile de invatamant cu sistem de supraveghere audio-video garanteaza caracterul confidential si privat al inregistrarilor audio-video.
(8) Inregistrarile audio-video din spatiul scolar prevazut la alin. (4) nu pot fi comercializate si nu pot fi facute publice.
(9) Accesul la inregistrarile audio-video se face in baza unei cereri scrise, motivata, aprobata de directorul unitatii de invatamant, numai prin vizualizarea acestora, de catre urmatoarele categorii de persoane:
a) parintele sau reprezentantul legal al elevului minor, elevul major sau personalul unitatii de invatamant preuniversitar;
b) reprezentatii DJIP/DMBIP, ai Ministerului Educatiei si ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului;
c) psihologul/consilierul scolar din unitatea de invatamant preuniversitar, cu acordul parintelui sau reprezentantului legal al elevului minor sau al elevului major.
(10) Cererea prevazuta la alin. (9) trebuie sa contina si perioada de timp corespunzatoare inregistrarilor care se solicita.
(11) Persoanele care au acces la inregistrarile audio-video din spatiul scolar prevazut la alin. (4) nu pot publica aceste materiale si nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integritatii fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a parintilor sau reprezentantilor legali ai acestora sau a personalului angajat in unitatile de invatamant preuniversitar.
(12) In invatamantul preuniversitar, sustinerea evaluarii nationale, a admiterii la liceu, a examenelor nationale de catre elevi, respectiv a concursurilor/examenelor sustinute de catre cadrele didactice presupune:
a) supravegherea audio-video a probelor si a activitatilor specifice din cadrul evaluarii/examenelor nationale sustinute de absolventii claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a;
b) supravegherea audio-video a probelor si a activitatilor specifice din cadrul examenului national de definitivare in invatamant/licentiere, respectiv a probelor si a activitatilor specifice concursului national de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum si ale concursului pentru ocuparea functiilor de conducere, indrumare si control din invatamantul preuniversitar.
(13) Unitatile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educatiei pot asigura fonduri pentru achizitionarea de sisteme de supraveghere audio-video de catre unitatile de invatamant preuniversitar.
(14) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ, Ministerul Educatiei elaboreaza instructiuni privind monitorizarea audio-video care se efectueaza in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar si evaluarea impactului asupra protectiei datelor, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Capitolul V Educatia incluziva de calitate pentru toti beneficiarii primari ai educatiei
Sectiunea 1 Prevederi generale
Articolul 67
(1) Statul garanteaza dreptul la o educatie incluziva de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educatiei, respectand principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educatie al fiecarui copil si reprezinta procesul si masurile complexe prin care sunt asigurate cadrul si conditiile pentru atingerea finalitatilor educationale, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilitatilor cognitive, construirea unor relatii afective pozitive, asigurarea starii de bine, cu accent pe nevoile si pe particularitatile individuale ale fiecarui copil.
(2) Educatia incluziva vizeaza totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilitati si nevoi de invatare unice, cu o atentie speciala in ceea ce priveste copiii expusi riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate scolare scazute.
(3) Se considera in risc de excluziune scolara beneficiarii primari care sunt in risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identitatii lor culturale, segregare, abandon scolar si insucces scolar din cauza apartenentei lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate nationala, remigranti sau audienti, refugiati, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerinte educationale speciale, copii cu dizabilitati, copii separati temporar sau definitiv de parinti, gravide si mame minore, copii si tineri din cadrul comunitatilor de romi vulnerabile, copii si tineri din penitenciare, centre educative si centre de detentie, copii victime ale violentei, ale abuzului, neglijarii sau ale exploatarii si ale oricarei forme de violenta asupra lor, copii si tineri consumatori de droguri.
(4) Se infiinteaza Centrul National pentru Educatie Incluziva, denumit in continuare CNEI, institutie publica, de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei, cu personalitate juridica, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat. In cadrul CNEI functioneaza Departamentul de cercetare in educatie incluziva si speciala. In domeniul incluziunii, Ministerul Educatiei implementeaza politici publice cu sprijinul CNEI.
(5) CNEI are urmatoarele atributii:
a) sustinerea Ministerului Educatiei in elaborarea strategiilor privind asigurarea educatiei incluzive pentru totii copiii, alaturi de alti factori interesati;
b) coordonarea metodologica a activitatii CJRAE/CMBRAE si a serviciilor educationale incluzive asigurate de centrele scolare pentru educatie incluziva;
c) propunerea normelor metodologice Ministerului Educatiei, dupa consultarea specialistilor din CJRAE/CMBRAE si din invatamantul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea intre niveluri de sprijin si privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, in unitatile de invatamant, inclusiv in centrele scolare pentru educatie incluziva si in unitatile scolare speciale;
d) elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea de politici publice si programe integrate si bazate pe evidente, care sustin educatia incluziva, respectand interesul superior al copiilor in risc de excluziune scolara. O importanta ridicata se va acorda interventiilor timpurii de incluziune educationala;
e) implementarea masurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu tulburari specifice de invatare;
f) dezvoltarea si promovarea de metodologii, instrumente si resurse educationale care sustin educatia incluziva si faciliteaza adaptarea procesului de predare-invatare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflati in risc de excluziune scolara;
g) organizarea cadrului de asistenta psihopedagogica, integrare sociala si culturala in mediul scolar, consiliere scolara si profesionala, terapie logopedica, mediere scolara, prevenirea comportamentelor de risc, interventie in situatii de violenta scolara si asistenta medicala destinate copiilor/elevilor in risc de excluziune scolara;
h) dezvoltarea strategiilor de insertie socioprofesionala a elevilor cu CES, alaturi de alti factori interesati;
i) asigurarea de sprijin pentru unitatile de invatamant de masa si special in desfasurarea unui proces permanent de imbunatatire a managementului, a politicilor educationale, a practicilor si culturii organizationale, astfel incat resursele existente sa fie utilizate in scopul sustinerii participarii la procesul de invatamant a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunitati;
j) colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde nationale de calitate care vizeaza educatia incluziva, inclusiv speciala;
k) dezvoltarea si implementarea unor programe nationale de formare continua a personalului didactic de predare din sistemul national de invatamant, in domeniul educatiei incluzive;
l) realizarea de studii si cercetari in domeniul educatiei incluzive;
m) colaborarea cu unitatile de invatamant tehnologic special in vederea insertiei socioprofesionale a elevilor cu dizabilitati pe piata muncii;
n) evaluarea periodica a nevoilor de specialisti din domeniul educatiei incluzive si propunerea Ministerului Educatiei de masuri in vederea adaptarii resurselor umane din unitatile de invatamant la numarul de beneficiari primari.
(6) Sediul, structura organizatorica si regulamentul de functionare ale CNEI se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, intr-un termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(7) Pentru indeplinirea misiunii sale, CNEI poate:
a) sa primeasca finantari din partea altor institutii publice sau private;
b) sa exploateze drepturi de proprietate intelectuala.
(8) La nivelul fiecarei unitati de invatamant preuniversitar se realizeaza cel putin o camera-resursa pentru suport educational si psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in termen de un an scolar de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Camerele-resursa pentru suport educational si psihopedagogic sunt dotate corespunzator pentru desfasurarea activitatilor de consiliere, asistenta psihopedagogica, sprijin educational, logopedie si/sau alte terapii specifice.
(9) Ministerul Educatiei, in colaborare cu institutiile abilitate, elaboreaza standarde privind asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES in unitatile de invatamant preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adopta prin ordin al ministrului educatiei.
(10) Unitatile de invatamant colaboreaza cu institutiile care au atributii in domeniul social, al sanatatii, al ordinii publice si securitatii, al apararii in interesul beneficiarilor primari, precum si cu furnizori licentiati si acreditati din domeniul serviciilor sociale si de sanatate.
(11) Unitatea de invatamant preuniversitar are obligatia sa comunice autoritatilor abilitate suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(12) Personalul unitatilor de invatamant este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor privind situatia economica, sociala, familiala, legala si de sanatate a prescolarilor/elevilor, cu exceptia contextelor in care acestea sunt necesare personalului sau autoritatilor abilitate pentru luarea de decizii si interventii in beneficiul superior al copilului.
Sectiunea a 2-a Educatia speciala
Articolul 68
(1) Educatia speciala reprezinta forma de educatie flexibila acordata copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilitati mintale, psihice, intelectuale si/sau senzoriale, precum si din cauza unor dizabilitati fizice, motorii si neuromotorii, tulburari emotionale, de neurodezvoltare, inadaptare sociala sau a oricarei alte boli, tulburari sau a unei afectiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse si de sprijin specializat.
(2) Educatia speciala se desfasoara prin intermediul invatamantului special si special integrat si vizeaza:
a) beneficiarii primari cu CES integrati in invatamantul de masa, care urmeaza curriculumul invatamantului de masa;
b) beneficiarii primari cu CES integrati in clase/grupe speciale organizate in invatamantul de masa, care urmeaza curriculumul invatamantului de masa sau special;
c) beneficiarii primari cu CES din invatamantul special, care urmeaza curriculumul invatamantului special;
d) beneficiarii primari cu CES care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani pentru care se organizeaza „Scoala din spital“;
e) beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili, pentru care se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata.
(3) Educatia speciala se asigura incepand cu nivelul anteprescolar pana inclusiv la nivelul postliceal, diferentiat, in functie de cerintele educationale speciale ale acestora:
a) prin adaptarea curriculumului scolar si completarea, prin interventie specifica, a procesului de predare-invatare-evaluare;
b) prin activitati complementare.
(4) Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educationale si de asistenta beneficiarilor primari cu cerinte educationale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum si de implementare a planului individualizat de servicii se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(5) Educatia beneficiarilor primari cu tulburari specifice de invatare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurata prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburari specifice de invatare este aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Evaluarea si diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburari de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluata, conform unui protocol national de evaluare complexa, aprobat prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(7) Invatamantul special si special integrat este parte integranta a sistemului national de invatamant din Romania, este gratuit si este organizat, de regula, ca invatamant cu frecventa. In functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme.
(8) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata, adaptata, precum si o forma de asistenta educationala, sociala si medicala complexa, destinata persoanelor cu CES. Invatamantul special integrat se organizeaza in invatamantul de masa, prin cuprinderea fiecarui prescolar si elev cu CES in grupe, clase sau formatiuni de studiu din invatamantul de masa.
(9) Tipurile de unitati/structuri care ofera servicii prevazute in prezenta lege, impreuna cu modul de organizare a acestora, se stabilesc in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare a educatiei incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(10) Unitatile de invatamant de masa pot colabora cu facultati de psihologie acreditate si licee pedagogice, pentru ca studentii si elevii respectivelor facultati sau licee aflati in practica sa asiste elevii cu CES si/sau dizabilitati in timpul orelor de curs.
Articolul 69
(1) In invatamantul anteprescolar, educatia speciala se organizeaza sub forma grupelor de interventie timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilitati fizice, intelectuale si/sau senzoriale, a unor tulburari emotionale, de neurodezvoltare, inadaptare sociala sau a oricarei alte boli, tulburari sau a unei afectiuni cronice, genetice, asigurandu-se terapii specifice de recuperare si compensare, precum si servicii specializate de asistenta sociala, medicala, psihologica, consiliere psihopedagogica, audiometrie, ortofonie, corelate si potrivite nevoilor educationale specifice. Modul de organizare, terapiile si serviciile de interventie timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobata prin ordin comun al ministrului educatiei, al ministrului sanatatii si al ministrului familiei, tineretului si egalitatii de sanse.
(2) In invatamantul preuniversitar obligatoriu, incepand cu grupa mica din invatamantul prescolar, educatia speciala se va realiza in baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a) sprijin special de nivel I – bazal;
b) sprijin special de nivel II – suplimentar;
c) sprijin special de nivel III – intensiv;
d) sprijin special de nivel IV – special.
(3) Sprijinul special de nivel I – bazal – reprezinta o forma de educatie speciala de care beneficiaza prescolarii/elevii identificati cu CES‚ inclusiv dizabilitati si tulburari specifice de invatare‚ in urma evaluarii complexe‚ care urmeaza curriculumul invatamantului de masa‚ in sala de clasa‚ prin flexibilizarea predarii cadrului didactic de la clasa‚ in unitatea de invatamant‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare si/sau utilizare de tehnologii asistive.
(4) Elevii cu nivel de sprijin I – bazal – beneficiaza de asistenta psihopedagogica si de interventii de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuti, profesori-consilieri scolari, profesori-psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali, dupa caz, precum si de activitati pentru sprijin educational oferite de catre cadre didactice de sprijin si itinerante, in raport cu nevoile acestora, in spatii dedicate, inclusiv din centrele scolare de educatie incluziva, din CJRAE/CMBRAE sau din unitati de invatamant liceal special.
(5) Sprijinul special de nivel II – suplimentar – reprezinta o forma de educatie speciala de care beneficiaza prescolarii/elevii identificati cu CES, inclusiv cu dizabilitati si tulburari specifice de invatare, inclusiv cei aflati anterior in nivelul de sprijin I – bazal care necesita adaptari curriculare partiale, activitati de suport educational individualizat sau in grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, in timpul si in afara orelor de curs, in sala de clasa si/sau in camerele-resursa pentru suport educational si psihopedagogic si alte spatii dedicate, inclusiv din centrele scolare de educatie incluziva, din CJRAE/CMBRAE sau din unitati de invatamant special.
(6) Prescolarii si elevii cu nivel de sprijin II – suplimentar – beneficiaza de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizand programul/orarul scolar pentru a permite activitati terapeutice cu specialistii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri scolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuti, profesori-psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali, dupa caz, precum si activitati pentru sprijin educational oferite de catre cadre didactice de sprijin si itinerante, dupa caz, in spatii dedicate, inclusiv din centrele de educatie incluziva CJRAE/CMBRAE sau de unitati de invatamant special. La acest nivel, in functie de nevoi, prescolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator si ale unui interpret mimico-gestual.
(7) Sprijinul special de nivel III – intensiv – reprezinta o forma de educatie speciala de care beneficiaza prescolarii/elevii identificati cu cerinte educationale speciale‚ inclusiv dizabilitati, care urmeaza:
a) curriculumul pentru invatamantul de masa, adaptat pentru toate ariile curriculare, activitati de sprijin sporit intre 2-4 ore/saptamana, realizate de cadrul didactic de sprijin, si interventii individualizate specifice, precum si interventii din partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri scolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuti, profesori-psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali, dupa caz, precum si activitati pentru sprijin educational oferite de catre cadre didactice de sprijin si itinerante, dupa caz, in spatii dedicate;
b) un curriculum modificat si programe speciale, precum si interventii individualizate complexe si integrate.
(8) Prescolarii si elevii cu nivel de sprijin III – intensiv:
a) desfasoara cel mult 70% din activitatile de invatare in spatii speciale din cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar, in grupuri reduse, sau in unitati de invatamant special, inclusiv in centre scolare de educatie incluziva;
b) participa la activitati limitate de educatie generala, in functie de propriul profil.
(9) Sprijinul special de nivel IV – special – reprezinta o forma de educatie speciala care se desfasoara in unitati de invatamant special. Prescolarii/Elevii desfasoara activitati de invatare, terapii educationale complexe si integrate si terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi si profesori kinetoterapeuti, implementate de catre cadre didactice in unitatile de invatamant special, pentru prescolarii/elevii cu CES si/sau cu dizabilitati ale caror obiective de crestere, dezvoltare sau invatare nu pot fi atinse prin alte masuri de sprijin educational incluziv.
(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE si DJIP/DMBIP, nominalizeaza, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judetean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la inceputul invatamantului obligatoriu sau ori de cate ori este necesar, in baza unei evaluari de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevazut la art. 68 alin. (6).
(10^1) Pana la infiintarea si operationalizarea CNEI, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizeaza, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judetean si al municipiului Bucuresti pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la inceputul invatamantului obligatoriu sau ori de cate ori este necesar, in baza unei evaluari de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevazut la art. 68 alin. (6).
(11) Componenta comisiei responsabile cu orientarea scolara si profesionala a copiilor si tinerilor cu CES, la nivel judetean, pentru stabilirea nivelului de sprijin si a serviciilor de interventie necesare este facuta publica de DJIP/DMBIP anual.
(12) Evaluarea se realizeaza corespunzator nivelului de varsta si de scolarizare. In functie de evolutia prescolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu prescolarul/elevul in cauza poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunitatii emiterii deciziei de orientare sau reorientare intre niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluata ori de cate ori este necesar.
(13) Pentru beneficiarii primari identificati cu cerinte educationale speciale se elaboreaza de catre echipa multidisciplinara constituita de CJRAE/CMBRAE planul educational personalizat, care va include si servicii pentru familie, servicii psihologice si servicii de asistenta psihopedagogica, servicii de sprijin in invatare, terapii specifice, kinetoterapie si facilitare. Planul educational personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educational al elevului. Modelul planului educational personalizat, precum si modul de intocmire si de monitorizare a acestuia se aproba prin ordin comun al ministrului educatiei, al ministrului familiei, tineretului si egalitatii de sanse si al ministrului sanatatii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(14) Fapta personalului didactic, personalului de conducere, indrumare si control si personalului didactic auxiliar cu atributii in orientarea beneficiarilor primari, in conformitate cu criteriile prevazute la art. 67, de a indeplini activitati de orientare catre invatamantul special in mod abuziv este abatere disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.
(15) Pentru elevii cu cerinte educationale speciale se asigura conditii de egalizare de sanse, in functie de tipul de tulburare/afectiune/dizabilitate, atat pe parcursul procesului de invatare, cat si la sustinerea evaluarii nationale, a examenului national de bacalaureat si a examenelor de certificare a competentelor profesionale/calificarii, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(16) In cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevazute la alin. (2) lit. b) si c), procesul educational se poate desfasura si in cadrul grupelor/claselor organizate in unitatile de invatamant de masa.
(17) Orientarea/Reorientarea dinspre invatamantul special spre invatamantul de masa si invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea parintilor/reprezentantului legal ai/al acestuia. Acestia au dreptul sa conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP in termen de 45 de zile de la data comunicarii deciziei.
Articolul 70
(1) Educatia speciala se organizeaza, in general, in unitatea de invatamant de proximitate a domiciliului elevului. In situatia in care tipul de sprijin mentionat la art. 69 nu se poate asigura in unitatea de invatamant din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiata unitate de invatamant care asigura sprijinul necesar.
(2) Serviciile de sprijin prevazute la art. 69 sunt asigurate de catre specialistii din cadrul CJRAE/CMBRAE si din cadrul unitatilor de invatamant special, care reprezinta centre-resursa pentru educatia speciala din toate unitatile de invatamant.
(3) In lipsa personalului necesar, directorul unitatii de invatamant, cu acordul consiliului de administratie, poate achizitiona serviciile necesare indeplinirii obligatiilor legale, costurile fiind acoperite din finantarea de baza potrivit dispozitiilor art. 139 alin. (2) lit. c) si alin. (6).
(4) Toate activitatile si serviciile de educatie speciala, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.
(5) Anteprescolarii/Prescolarii/Elevii cu CES, scolarizati in unitatile de invatamant de masa sau in unitati de invatamant special, de stat si particulare, inclusiv cei scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaza, pe perioada anului scolar, de una dintre urmatoarele forme de sprijin:
a) vouchere educationale in cuantum fix, pentru servicii de sprijin, interventii psihopedagogice si materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
b) asistenta sociala completa, constand in asigurarea alocatiei zilnice de hrana, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a imbracamintii si a incaltamintei, in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita in internate din cadrul directiilor generale judetene/directiei municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.
(6) Procedura de acordare a voucherelor educationale pentru servicii de sprijin, interventii psihopedagogice si materiale de suport se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(7) Unitatile de invatamant preuniversitar care scolarizeaza beneficiari primari cu CES pot beneficia si de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare.
Articolul 71
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 15, durata scolarizarii elevilor cu CES poate fi prelungita cu pana la 3 ani si se stabileste, in functie de nevoile individuale, de tipul si nivelul de severitate a dizabilitatii si a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Educatia speciala realizata in cadrul invatamantului special si special integrat dispune de planuri de invatamant, de programe scolare, de programe de asistenta psihopedagogica, de manuale si de metodologii didactice alternative, precum si de metode de evaluare adaptate tipului si nivelului de severitate a dizabilitatii si aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Prin exceptie de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finantarii de baza, finantarea per elev/prescolar din unitatile de invatamant de masa care beneficiaza de nivel de sprijin I-II si, dupa caz, III se va calcula aplicand la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispozitiilor art. 139 alin. (6).
(4) Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III si IV pot dobandi calificari profesionale corespunzatoare tipului si gradului de dizabilitate, in unitatile de invatamant special si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.
(5) Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului national al calificarilor, si acces direct pe piata muncii, in baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificarii profesionale.
(6) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a tinerilor cu cerinte educationale speciale, Ministerul Educatiei, impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, organizeaza ateliere protejate, care pot fi oferite si de furnizori publici si privati de servicii sociale acreditati sau intreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi infiintate si in unitatile de invatamant special, inclusiv in centrele scolare pentru educatie incluziva.
(7) Ministerul Educatiei stabileste, in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu alte autoritati responsabile, cadrul legal pentru incurajarea si facilitarea accesului si participarii pe piata fortei de munca si/sau in invatamantul superior a beneficiarilor primari cu CES.
Sectiunea a 3-a Scoala din spital
Articolul 72
(1) Pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afectiuni care necesita spitalizare si/sau tratament/monitorizare ori aflati la recuperare se organizeaza „Scoala din spital“, in cadrul careia procesul de invatamant se realizeaza individual, in grupe sau clase, in unitatea sanitara in care acestia sunt in tratament, in monitorizare medicala sau la recuperare.
(2) Pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata, in functie de nevoile acestora, in conformitate cu metodologia de organizare si functionare a scolarizarii la domiciliu, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Inscrierea anteprescolarului, prescolarului sau a elevului in „Scoala din spital“ sau scolarizarea la domiciliu se realizeaza la cererea parintilor/reprezentantului legal, in conformitate cu metodologia de organizare si functionare a scolilor din spital si a scolarizarii la domiciliu, aprobata prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(4) Anteprescolarul, prescolarul sau elevul beneficiaza de rezervarea locului de scolarizare in cadrul unitatii de invatamant la care a fost scolarizat anterior inscrierii in „Scoala din spital“ si are dreptul de a reveni in unitatea de invatamant, oricand in timpul anului scolar.
(5) Prescolarilor cuprinsi in forma de scolarizare din spital in grupa mare, diagnosticati cu boli cronice invalidante, cu afectiuni maligne, cu alte boli amenintatoare de viata sau cu afectiuni care necesita spitalizare indelungata si/sau imobilizare la domiciliu, li se rezerva loc la clasa pregatitoare in unitatea de invatamant din circumscriptia arondata.
(6) Elevii cuprinsi in forma de scolarizare din spital in clasa a VIII-a, diagnosticati cu boli cronice invalidante, cu afectiuni maligne, cu alte boli amenintatoare de viata sau cu afectiuni care necesita spitalizare indelungata si/sau imobilizare la domiciliu, sunt admisi pe locuri speciale in clasa a IX-a fara sustinerea evaluarii nationale, in conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in liceu, elaborata de Ministerul Educatiei si data publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a.
(7) In situatia in care anteprescolarul/prescolarul/elevul este inscris la „Scoala din spital“ si, in timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru scolarizarea la domiciliu cu prezenta fizica a cadrului didactic sau in unitatea de invatamant de provenienta sau in regim online/hibrid, in functie de recomandarea medicului specialist, la solicitarea parintilor/ reprezentantului legal.
(8) Unitatile de invatamant preuniversitar care scolarizeaza anteprescolari, prescolari si elevi prevazuti la alin. (1), denumite „scoli din spital“, pot fi organizate:
a) in cadrul institutiilor de invatamant superior cu facultati de medicina, prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea senatelor universitare, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Acestea parcurg toate etapele de autorizare si acreditare prevazute de lege;
b) in colaborare cu DJIP/DMBIP, directiile de sanatate publica judetene/Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti si unitati sanitare ca unitati de invatamant cu personalitate juridica sau ca structura arondata a unei alte unitati de invatamant.
(9) Metodologia-cadru privind infiintarea, organizarea si functionarea scolilor din spital se aproba prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(10) „Scoala din spital“ infiintata in cadrul unei institutii de invatamant superior cu facultati de medicina poate asigura procesul instructiv-educativ pentru anteprescolarii/prescolarii/ elevii din spitalele aflate in judetele in care desfasoara activitati didactice, judete limitrofe, precum si pentru orice alt spital care solicita asigurarea procesului instructiv-educativ pentru anteprescolarii, prescolarii, elevii internati, indiferent de numarul acestora.
(11) Ministerul Educatiei infiinteaza Corpul national al profesorilor pentru „Scoala din spital“, constituit din personal didactic de predare, in conformitate cu prevederile ordinului ministrului educatiei.
(12) In cadrul scolilor din spital poate fi incadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul national al profesorilor pentru „Scoala din spital“, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau determinata, ori prin detasare, in conditiile art. 181 si 191.
(13) Prin exceptie de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul national al profesorilor pentru „Scoala din spital“, norma didactica cuprinde activitati de predare in cadrul „Scoli din spital“, la domiciliul prescolarului sau elevului, activitati educative si orice alte activitati extradidactice.
(14) In cadrul scolilor din spital pot fi desfasurate, cu aprobarea medicului sef de sectie din spital, si in regim de voluntariat, activitati educative si orice alte activitati extradidactice la solicitarea parintilor/reprezentantului legal.
(15) Pentru anteprescolarii/prescolarii/elevii spitalizati in unitatile administrativ-teritoriale in care nu sunt organizate unitati de invatamant preuniversitar in cadrul institutiilor de invatamant superior cu facultati de medicina, institutiile de invatamant superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, in vederea organizarii si desfasurarii procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului national al profesorilor pentru „Scoala din spital“.
(16) Procesul instructiv/de predare-invatare-evaluare desfasurat in „Scoala din spital“ sau la domiciliu este adaptat specificului bolii si anului de studiu in care este inscris prescolarul/elevul.
(17) Unitatile de invatamant preuniversitar de tipul „Scoli din spital“ beneficiaza de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activitati de evaluare, asistenta psihoeducationala si, dupa caz, orientare scolara a anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor, in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al CJRAE/CMBRAE.
(18) Pentru elevii cu CES se asigura conditii de egalizare de sanse, pe tip de tulburare/afectiune/dizabilitate, atat in cadrul proceselor de invatare si evaluare in parcursul scolar, cat si la sustinerea evaluarilor nationale si a examenului national de bacalaureat.
(19) Incepand cu anul scolar 2024-2025, formatiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor si care functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar speciale pot fi transferate la scolile din spital infiintate in cadrul institutiilor de invatamant superior cu facultati de medicina, cu acordul senatului universitar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 73
(1) Pe toata perioada scolarizarii in spital, anteprescolarii, prescolarii, elevii si parintii/reprezentantii legali ai acestora beneficiaza de consiliere administrativa cu privire la drepturile educationale pe care le au. Consilierea administrativa se realizeaza din oficiu, obligatoriu, de catre un inspector desemnat de catre DJIP/DMBIP, in conformitate cu metodologia-cadru aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Dosarul continand documentele scolare si orice alt act necesar pentru inscrierea la „Scoala din spital“ si, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezenta fizica in unitatea de invatamant de baza va fi intocmit institutional de catre inspectorul scolar desemnat, in baza cererii parintelui/ reprezentantului legal al elevului.
(2) Pe toata perioada scolarizarii in spital se desemneaza un cadru didactic monitor, care are obligatia de a supraveghea parcursul educational al prescolarului/elevului, de a tine in permanenta legatura cu unitatea de invatamant la care acesta a fost inmatriculat inainte de spitalizare si de a propune orice masura educationala in interesul acestuia.
(3) Anteprescolarul/Prescolarul/Elevul indelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului in grupa/clasa unitatii de invatamant preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.
Sectiunea a 4-a Sustinerea participarii in invatamantul preuniversitar
Articolul 74
(1) In unitatile de invatamant preuniversitar se poate derula programul „Scoala dupa scoala“, care are caracter complementar in raport cu programul scolar si cuprinde activitati educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competentelor dobandite de elevi in cadrul programului scolar, precum si alte activitati pentru sustinerea dreptului la educatie, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.
(2) Programul prevazut la alin. (1) se organizeaza de catre unitatea de invatamant preuniversitar in parteneriat cu autoritatile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unitati de invatamant, biblioteci locale/judetene, asociatii de parinti, culte religioase recunoscute in Romania sau cu voluntari sau organizatii neguvernamentale cu obiect de activitate in domeniul educatiei ori conexe, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Hotararea de derulare a programului „Scoala dupa scoala“ se adopta de unitatea de invatamant preuniversitar, prin hotararea consiliului de administratie, pe baza unei analize de nevoi. Activitatile desfasurate in cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii dupa sau inaintea orelor de curs, daca unitatea de invatamant dispune de infrastructura si de personalul de specialitate necesare implementarii.
(4) Statul finanteaza, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie, programul „Scoala dupa scoala“ pentru elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal.
(5) Finantarea programului „Scoala dupa scoala“ poate fi facuta inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autoritatilor administratiei publice centrale si locale sau de catre universitati, in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile.
(6) Activitatile derulate in cadrul programelor de tip „Scoala dupa scoala“ pot fi realizate inclusiv in regim de plata cu ora de personal didactic de predare si, in regim de voluntariat, de catre persoane cu pregatire in domeniul pedagogic, in situatia in care unitatea de invatamant desfasoara programul in parteneriat cu o organizatie neguvernamentala sau cu un cult religios recunoscut in Romania.
Articolul 75
(1) In unitatile de invatamant se desfasoara programul „Invatare remediala“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultati de invatare sau care inregistreaza ramaneri in urma in invatare, inclusiv copiii romani veniti din afara granitelor tarii, in raport cu prevederile curriculare.
(2) Programul „Invatare remediala“ este destinat elevilor cu decalaje in dobandirea competentelor-cheie prevazute in prezenta lege, celor care se incadreaza in risc de abandon scolar si/sau parasire timpurie a scolii si copiilor romani veniti din afara granitelor tarii.
(3) Programul „Invatare remediala“ poate fi realizat si in cooperare cu organizatii neguvernamentale, cu entitati ale cultelor recunoscute de stat, cu conditia ca personalul implicat sa indeplineasca conditiile de studii de specialitate si de pregatire psihopedagogica necesare desfasurarii activitatilor de predare, si poate include activitati pentru intreaga familie, in masura in care acestea sprijina invatarea.
(4) La nivelul unitatii de invatamant se realizeaza o analiza a nevoilor de implementare a programului „Invatare remediala“, un set de obiective si o propunere de realizare a activitatilor aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi si conform criteriilor stabilite in normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.
(5) In situatii justificate, cum ar fi necesitatea pregatirii elevilor pentru examene de corigenta sau de incheiere a situatiei scolare sau pentru actualizarea si imbunatatirea competentelor, in perspectiva deschiderii noului an scolar, activitatile remediale se pot desfasura si pe durata vacantei scolare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administratie al unitatii de invatamant, cu consultarea beneficiarilor primari si secundari ai educatiei.
(6) Activitatile realizate in cadrul programului „Invatare remediala“ sunt evaluate periodic de catre ARACIIP si au ca scop reducerea abandonului scolar/parasirii timpurii a scolii, inclusiv cresterea performantei elevilor la evaluarile nationale si suport in dobandirea tuturor competentelor-cheie prevazute in planul-cadru, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Statul finanteaza programul „Invatare remediala“ pentru elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal, din sumele alocate cu aceasta destinatie, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autoritatilor administratiei publice locale, in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile. In acest sens, Ministerul Educatiei organizeaza programe de granturi nerambursabile, a caror eficienta este evaluata de ARACIIP.
Articolul 76
(1) Statul roman garanteaza accesul egal la educatie pentru elevele gravide si pentru elevii care au devenit parinti, fara niciun fel de discriminare din partea membrilor comunitatii scolare. Unitatile de invatamant au obligatia sa ia masuri adecvate pentru a proteja elevele gravide si elevii parinti de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de invatare sigur si incluziv.
(2) Elevele gravide si elevii parinti vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care sa le permita sa isi continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilitatii de invatare online, acolo unde este posibil.
(3) In vederea protejarii dreptului la educatie al elevelor gravide si al elevilor parinti, Ministerul Educatiei elaboreaza, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, o metodologie specifica privind scolarizarea elevelor gravide si a elevilor parinti, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Ministerul Educatiei, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Ministerul Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse, autoritatile publice locale, cultele recunoscute de lege si organizatiile neguvernamentale, promoveaza programe de prevenire a sarcinilor nedorite si a maternitatii timpurii in randul elevilor. Programele vor fi adaptate varstei si nivelului de dezvoltare al elevilor.
(5) Elevele gravide si elevii parinti beneficiaza cu prioritate de urmatoarele facilitati care vizeaza combaterea abandonului scolar, in conformitate cu metodologia prevazuta la alin. (3):
a) motivarea unui numar limitat de absente;
b) transferul in cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;
c) asistenta medicala specifica in cabinetele de medicina scolara si in cabinete specializate;
d) activitati de invatare remediala;
e) activitati in cadrul programului „Scoala dupa scoala“ si al programului educational „A doua sansa“. Metodologia de organizare a programului educational, prevazuta la art. 20 alin. (2), va cuprinde in mod obligatoriu masuri specifice care sa faciliteze accesul la program;
f) consiliere scolara, inclusiv cu sprijinul unui mediator scolar, si psihologica;
g) consiliere administrativa cu privire la drepturile educationale si cele privind starea de sanatate, inclusiv cu sprijinul unui mediator scolar si al unui mediator sanitar;
h) prioritate la inscrierea copilului in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar de nivel anteprescolar din apropierea unitatii de invatamant la care este inscris elevul parinte;
i) prioritate la accesarea serviciilor complementare de educatie timpurie;
j) prin exceptie de la prevederile art. 33 alin. (7), prioritate la transfer in cadrul unei unitati de invatamant care are in structura nivelul anteprescolar pentru inscrierea copilului;
k) posibilitatea de a amana examenele in cazul in care acestea coincid cu perioada de nastere sau cu perioada de ingrijire a copilului.
(6) Formarea de grupe speciale se realizeaza in conformitate cu prevederile metodologiei prevazute la alin. (3) si nu constituie segregare scolara.
(7) Unitatile de invatamant preuniversitar care au inmatriculate eleve gravide sau elevi parinti beneficiaza de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activitati specifice.
(8) Pe toata perioada scolarizarii elevelor gravide sau elevilor parinti se desemneaza un cadru didactic monitor care are obligatia de a supraveghea parcursul educational al acestora, de a tine in permanenta legatura cu unitatea de invatamant la care acestia sunt inmatriculati si de a propune masuri educationale in interesul acestora.
(9) Elevele gravide si elevii parinti beneficiaza de rezervarea locului de scolarizare in cadrul unitatii de invatamant la care sunt scolarizati si au dreptul de a reveni in unitatea de invatamant oricand in timpul anului scolar.
(10) In cazul in care elevele gravide sau elevii parinti intampina dificultati financiare in a-si asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, acestia vor fi sprijiniti financiar, in conformitate cu metodologia prevazuta la alin. (3).
(11) DJIP/DMBIP monitorizeaza situatia si progresul elevelor gravide si elevilor parinti in ceea ce priveste continuarea studiilor.
(12) Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta si imbunatati politicile si programele educationale care vizeaza elevele gravide si elevii parinti, astfel incat acestia sa poata sa isi continue studiile.
(13) Monitorizarea integrata se realizeaza sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului familiei, tineretului si egalitatii de sanse.
(14) Pe toata perioada scolarizarii, elevele gravide si elevii parinti sau reprezentantii legali ai acestora beneficiaza de consiliere administrativa cu privire la drepturile educationale pe care le au conform alin. (5) lit. g). Consilierea administrativa se realizeaza din oficiu, obligatoriu, de catre un inspector desemnat de catre DJIP/DMBIP, in conformitate cu metodologia prevazuta la alin. (3). Dosarul continand documentele scolare si orice alt act necesar pentru revenirea cu prezenta fizica in unitatea de invatamant de baza va fi intocmit institutional de catre inspectorul scolar desemnat, in baza cererii parintelui/ reprezentantului legal al elevei.
(15) In unitatile administrativ-teritoriale cu un numar crescut de eleve gravide si elevi parinti, la nivelul unitatii de invatamant unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri inregistrate, se aloca suplimentar, in mod obligatoriu, un post de mediator scolar.
Sectiunea a 5-a Reducerea abandonului scolar
Articolul 77
(1) Ministerul Educatiei deruleaza programe de reducere a abandonului scolar/a ratei de parasire timpurie a scolii in cadrul Programului national integrat de reducere a abandonului scolar, care stabileste prioritati, programe, activitati si servicii in scopul reducerii absenteismului, a abandonului scolar si a parasirii timpurii a scolii, la toate nivelurile de invatamant. Programul national integrat de reducere a abandonului scolar se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(2) Pilonii principali ai Programului national integrat de reducere a abandonului scolar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale si a rechizitelor scolare.
(3) Anual, DJIP/DMBIP publica situatia privind abandonul scolar si parasirea timpurie a scolii de la nivel judetean.
(4) Incepand cu anul scolar 2023-2024, la nivelul sistemului national de invatamant se deruleaza Programul national „Masa sanatoasa“, denumit in continuare PNMS, pentru cel putin 1.000.000 de beneficiari directi, in scopul sprijinirii participarii la educatie a tuturor copiilor.
(5) PNMS este implementat, in parteneriat, de Ministerul Educatiei si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(6) Hotararea de Guvern de instituire a PNMS se adopta in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(7) PNMS este derulat si finantat din bugetul national si din fonduri externe, venituri proprii si sponsorizari. Autoritatile administratiei publice locale pot stabili suplimentarea numarului de beneficiari, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu asigurarea finantarii, cu incadrare in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
(8) Includerea unitatilor de invatamant preuniversitar in PNMS se realizeaza pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educatiei. PNMS va fi generalizat la nivelul intregii tari pentru toti beneficiarii primari pana la debutul anului scolar 2029-2030.
(9) Lista unitatilor de invatamant incluse in PNMS se aproba prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, cu incadrarea in limita fondurilor aprobate, si este completata anual pana la data de 1 februarie a anului calendaristic in curs pentru anul scolar urmator.
(10) DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educatiei, trimestrial si ori de cate ori este nevoie, indicatorii de eficienta si impact pentru PNMS, precum si modul in care acesta este derulat. Indicatorii de eficienta si impact sunt stabiliti prin ordin al ministrului educatiei. Valorile indicatorilor de eficienta si impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educatiei.
(11) In functie de indicatorii de eficienta si impact obtinuti in conformitate cu prevederile alin. (10), Ministerul Educatiei implementeaza masuri pentru remedierea deficientelor aparute in derularea PNMS.
(12) Elevii identificati ca fiind in categoria cu risc de abandon scolar participa cu prioritate la activitatile programului „Scoala dupa scoala“, ale programului national „Invatare remediala“, la activitatile de consiliere psihopedagogica si beneficiaza de gratuitate la taberele organizate in centrele de agrement aflate in domeniul statului.
Sectiunea a 6-a Zone de investitii prioritare in educatie
Articolul 78
(1) Ministerul Educatiei coordoneaza implementarea programelor pentru zone de investitii prioritare in educatie, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare si rezultate scolare cu care se confrunta elevii aflati in risc de excluziune sociala.
(2) Se considera in risc de excluziune sociala elevii din urmatoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniti din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilitati si/sau CES, precum si copiii si tinerii din cadrul comunitatilor de romi vulnerabile, aflati in risc de abandon scolar sau de esec scolar.
(3) Ministerul Educatiei si institutiile aflate in subordinea sa, in colaborare cu parteneri sociali, entitati din mediul privat, culte religioase recunoscute in Romania si organizatii neguvernamentale, efectueaza periodic cartografierea si identificarea zonelor de investitii prioritare in educatie, definite in acord cu o metodologie specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(4) In baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educatiei organizeaza programe pentru zone de investitii prioritare in educatie, care includ masuri integrate de suport educational si socioeconomic prin oferta scolara si prin servicii complementare pentru elevii aflati in risc de excluziune sociala, in scopul asigurarii accesului, participarii si cresterii calitatii rezultatelor scolare ale acestora.
(5) Se organizeaza consiliile de coordonare a zonelor de investitii prioritare in educatie formate din reprezentanti ai consiliilor judetene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, directiilor judetene de statistica, institutiilor de invatamant superior, organizatiilor neguvernamentale sau ai altor organizatii, asociatii si institutii din societatea civila, cu activitati relevante in plan educational.
(6) Pentru elevii apartinand unei minoritati nationale, aflati in risc de excluziune sociala, in consiliile de coordonare a zonelor de investitii prioritare in educatie sunt cuprinsi si reprezentanti ai organizatiei minoritatii nationale respective.
(7) Ministerul Educatiei, cu consultarea structurilor asociative ale administratiei publice locale, va adopta prin ordin al ministrului educatiei metodologia privind organizarea, functionarea si rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de investitii prioritare in educatie.
(8) Zonele de investitii prioritare in educatie beneficiaza de masuri de finantare de baza suplimentare care sa satisfaca nevoile specifice identificate. Personalul didactic incadrat in unitatile de invatamant din zonele de investitii prioritare in educatie beneficiaza de stimulente financiare lunare, corespunzatoare nivelului de interventie, in conformitate cu prevederile hotararii de Guvern initiate de Ministerul Educatiei.
Sectiunea a 7-a Desegregarea scolara
Articolul 79
(1) In invatamantul preuniversitar este interzisa segregarea scolara la toate nivelurile.
(2) In materia segregarii scolare, normele incluse in prezenta lege se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cadrul normativ si institutional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregarii scolare in invatamantul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(3) In invatamantul preuniversitar este interzisa segregarea scolara pe criteriul etnic, al dizabilitatii sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenentei la o categorie defavorizata, al mediului de rezidenta sau al performantelor scolare ale beneficiarilor primari ai educatiei, in conditiile prevazute de lege.
(4) Segregarea este o forma grava de discriminare prin care se restrange sau se inlatura recunoasterea, folosinta sau exercitarea, in conditii de egalitate, a dreptului la educatie, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a drepturilor recunoscute de lege in domeniul educatiei, avand drept consecinta accesul inegal al copiilor la o educatie de calitate si incalcarea demnitatii umane.
(5) In sensul prezentei legi, prin segregare scolara se intelege acel tip de discriminare savarsita in cadrul unei unitati de invatamant, prin separarea fizica a anteprescolarilor, prescolarilor sau elevilor apartinand unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/cladiri/structuri/banci, astfel incat procentul anteprescolarilor, prescolarilor sau elevilor apartinand grupului respectiv din totalul elevilor din grupa/clasa/cladire este disproportionat in raport cu procentul pe care copiii apartinand grupului respectiv il reprezinta in totalul populatiei de varsta corespunzatoare unui ciclu de educatie in respectiva unitate administrativ-teritoriala.
(6) Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP, desfasoara activitati de monitorizare si interventie in vederea prevenirii si eliminarii oricarei forme de segregare scolara pe criteriile prevazute la alin. (3). In acest sens, DJIP/DMBIP colaboreaza cu reprezentantii consiliilor judetene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucuresti, reprezentantii judeteni ai structurilor asociative reprezentative ale parintilor cu activitate relevanta la nivel national si organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
(7) In cazul in care sunt constatate situatii care genereaza orice forma de segregare scolara pe criteriile prevazute la alin. (3), Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP, dispune masuri de interventie imediata, prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 80
(1) Comisia Nationala pentru Desegregare Scolara, denumita in continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fara personalitate juridica, aflat in coordonarea Ministerului Educatiei, elaboreaza si coordoneaza implementarea Planului de actiune pentru desegregare scolara in unitatile de invatamant preuniversitar, care cuprinde obiective, masuri strategice si activitati destinate prevenirii si eliminarii oricarei forme de segregare din sistemul de invatamant preuniversitar.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a CNDS se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 81
La propunerea CNDS, Ministerul Educatiei incheie protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice, precum si cu organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, cu care CNDS are obligatia de a colabora, in conformitate cu prevederile regulamentului de organizare si functionare.
Sectiunea a 8-a Asigurarea serviciilor de medicina scolara
Articolul 82
(1) In fiecare unitate de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica din Romania se infiinteaza/se organizeaza cabinete medicale/cabinete stomatologice scolare autorizate sanitar. Prin exceptie, in fiecare unitate de invatamant special se infiinteaza/se organizeaza un cabinet de medicina scolara pana in anul 2027.
(2) Serviciile medicale si stomatologice scolare furnizate de un cabinet medical/stomatologic scolar sunt gratuite pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile de invatamant preuniversitar prevazute la alin. (1).
(3) Conducerea unitatilor de invatamant preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ si auxiliar colaboreaza cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unitatii de invatamant, conform ordinului comun al ministrului sanatatii si al ministrului educatiei. Pana la infiintarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unitatile de invatamant preuniversitar sunt arondate cabinetului medical din unitatea de invatamant cea mai apropiata.
(4) In cazul in care nu exista cabinete medicale in unitatile de invatamant preuniversitar, conform alin. (1), autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa le infiinteze pana in anul 2030.
(5) Asistenta medicala din cadrul cabinetelor medicale/ stomatologice se asigura de medici cu drept de libera practica si de asistenti medicali, asa cum sunt definiti de legislatia speciala.
(6) Alte categorii de personal care sunt incadrate in cabinetele medicale sunt angajate cu contract individual de munca.
(7) Personalul medical de specialitate din cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv cel din unitatile de invatamant special de stat si cel din cresele publice, este angajat de autoritatile administratiei publice locale, cu avizul Ministerului Sanatatii, si salarizat conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Finantarea cabinetelor medicale din unitatile de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv a celor din unitatile de invatamant special de stat si din cresele publice, in ceea ce priveste cheltuielile de personal, se asigura conform prevederilor art. 3 si 21 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sanatatii Publice catre autoritatile administratiei publice locale, aprobata prin Legea nr. 174/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Finantarea poate fi suplimentata din fonduri externe nerambursabile, donatii sau sponsorizari, conform legii.
(9) Unitatile administrativ-teritoriale au obligatia de a asigura functionalitatea cabinetelor medicale din cadrul unitatilor de invatamant de stat care au fost infiintate si dotate prin fonduri europene nerambursabile, ulterior finalizarii perioadei de implementare a proiectului, primind finantare in acest sens de la bugetul de stat.
(10) In unitatile de invatamant particulare, activitatea de medicina scolara poate fi realizata si de catre un medic sau un asistent medical de medicina scolara care incheie cu aceasta unitate de invatamant un contract individual de munca sau alt tip de contract.
(11) Asigurarea asistentei medicale in unitatile de invatamant preuniversitar, precum si examinarea periodica a starii de sanatate a beneficiarilor primari se realizeaza pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii si aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(12) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de stat se obtine fara taxe de catre autoritatea administrativ-teritoriala in a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant.
(13) In unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, activitatea de medicina scolara este organizata si asigurata prin grija ministerelor de resort/directiilor de specialitate ale acestora, conform reglementarilor proprii de asigurare a asistentei medicale in unitatile de invatamant militar.
(14) Abrogat.
(15) Finantarea cabinetelor medicale din unitatile de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv a celor din unitatile de invatamant special de stat si din cresele publice, in ceea ce priveste asigurarea dotarilor, consumabilelor, biroticii, medicamentelor si materialelor sanitare, infiintarea si amenajarea de cabinete, se asigura din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetul unitatilor administrativ-teritoriale. Finantarea poate fi suplimentata din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din fonduri externe nerambursabile, donatii sau sponsorizari, conform prevederilor legale in vigoare.
Sectiunea a 9-a Dreptul la transport si alte facilitati
Articolul 83
(1) Elevii din invatamantul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei inmatriculati in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar inscrise in Registrul special al unitatilor de invatamant preuniversitar care functioneaza dupa un curriculum strain, prevazut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct. (iv), beneficiaza de gratuitate, in conditiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan si judetean, rutier, naval, cu metroul, precum si feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului scolar, in scopul asigurarii dreptului la educatie, in conformitate cu prevederile unei hotarari de Guvern initiate de Ministerul Educatiei si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, cu consultarea structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Finantarea gratuitatii prevazute la alin. (1):
a) pentru transportul public local si metropolitan rutier se asigura din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu aceasta destinatie;
b) pentru transportul public rutier judetean si interjudetean se asigura elevilor de nivel liceal care sunt scolarizati in alta localitate decat cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-intors, in functie de distanta dintre localitatea de domiciliu si localitatea in care sunt scolarizati, pe durata cursurilor scolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin inspectoratele scolare, catre operatorii de transport public, in conformitate cu hotararea Guvernului prevazuta la alin. (1);
b^1) pentru transportul public rutier judetean si interjudetean se asigura elevilor de nivel primar si gimnazial care nu pot fi scolarizati in unitatea administrativ-teritoriala in care isi au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-intors, in functie de distanta dintre localitatea de domiciliu si localitatea in care sunt scolarizati, pe durata cursurilor scolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin inspectoratele scolare, catre operatorii de transport public, in conformitate cu hotararea Guvernului prevazuta la alin. (1);
b^2) prin exceptie de la prevederile lit. b^1), pentru transportul public rutier judetean si interjudetean, elevii de nivel primar si gimnazial inscrisi la o unitate de invatamant special sau vocationala, in alta localitate decat cea de domiciliu, au dreptul la cheltuielile de transport dus-intors, in functie de distanta dintre localitatea de domiciliu si localitatea in care sunt scolarizati, pe durata cursurilor scolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin inspectoratele scolare, catre operatorii de transport public, in conformitate cu hotararea Guvernului prevazuta la alin. (1);
c) elevilor care sunt cazati la internat sau in gazda in localitatea unde studiaza li se asigura decontarea cheltuielilor de transport intre localitatea in care studiaza si localitatea de domiciliu, astfel:
(i) contravaloarea a 4 calatorii dus-intors/luna, din bugetul Ministerului Educatiei, prin unitatile de invatamant unde sunt scolarizati. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;
(ii) contravaloarea unei calatorii dus-intors efectuate in perioada fiecarei sarbatori legale, din bugetul Ministerului Educatiei, prin unitatile de invatamant unde sunt scolarizati. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.
(3) Hotararea de dare in administrare sau, dupa caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul programelor judetene si interjudetene de transport public local de persoane prin curse regulate, include cerinte clare cu privire la politica de tarifare practicata pentru elevii din invatamantul preuniversitar.
(4) Prin derogare de la prevederile Legii serviciilor publice de transport persoane in unitatile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, denumita in continuare ANRSC, in calitate de autoritate de reglementare competenta pentru serviciile publice, elaboreaza normele-cadru privind stabilirea, ajustarea si modificarea tarifelor serviciilor publice de transport local si judetean, inclusiv in vederea asigurarii gratuitatii prevazute la alin. (1).
(5) Prin contractele de serviciu public se asigura compensarea operatorilor de transport de catre autoritatile contractante pentru obligatiile de serviciu public aferente gratuitatii elevilor. Nerespectarea de catre operatorii de transport a gratuitatii elevilor se sanctioneaza cu incetarea de drept a contractului de serviciu public. In vederea dovedirii calitatii de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educatiei au obligatia instalarii de cititoare de card la punctele de vanzare sau in mijloacele de transport public, dupa caz, in termen de 2 ani de la aprobarea Metodologiei de operationalizare a cardului national de elev.
(6) In vederea asigurarii gratuitatii prevazute la alin. (1) pentru transportul cu metroul si feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, precum si pentru transportul naval, finantarea se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
(7) Dovada calitatii de beneficiar al gratuitatii la transport se face prin cardul national de elev sau prin orice alt inscris, emis de unitatea de invatamant, din care rezulta calitatea de elev.
(8) In cazul in care elevii nu sunt scolarizati in satul, comuna, orasul sau municipiul de domiciliu si nu beneficiaza de existenta serviciilor de transport public, acestia beneficiaza, pe durata cursurilor scolare, de o suma forfetara lunara al carei cuantum se stabileste anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotarare a consiliului judetean, in functie de distanta dintre unitatea de invatamant si domiciliu. In toate cazurile, DJIP/DMBIP realizeaza analize semestriale cu privire la aceste situatii si le prezinta Ministerului Educatiei si autoritatilor locale competente in vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane.
(8^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), de suma forfetara pot beneficia si elevii din unitatile de invatamant special, care nu se pot deplasa cu mijloacele de transport in comun din cadrul serviciilor publice de transport, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant special.
(9) Pentru identificarea situatiilor prevazute la alin. (8) consiliile judetene si asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu competente pe transport transmit catre DJIP, cu 30 de zile inainte de inceperea anului scolar, lista rutelor pentru care se asigura transport public.
(10) Finantarea facilitatilor prevazute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei.
(11) In situatii temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autoritatile publice locale pot organiza, direct sau prin delegare, transport de tip curse scolare/destinat exclusiv elevilor si prescolarilor pentru transportul de la/pana la unitatea de invatamant preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse scolare/destinat exclusiv elevilor si prescolarilor se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Elevii care beneficiaza de aceasta forma de transport nu pot beneficia simultan si de prevederile alin. (8).
(12) Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile si nu sunt luate in considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obtinerea oricarei burse cu caracter social, precum si pentru alte beneficii sociale.
(13) Se infiinteaza programul national „O carte pentru fiecare“ in vederea cresterii interesului elevilor pentru lectura, finantat din bugetul national si din fonduri externe. Derularea programului este reglementata prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(14) Elevii cazati in internate in baza regulamentului de organizare si functionare a unitatii de invatamant beneficiaza de gratuitate la masa si cazare, cu exceptia celor inscrisi in invatamantul postliceal. Finantarea se asigura din bugetele autoritatilor administratiei publice locale.
(15) Se infiinteaza Programul national „Vouchere culturale pentru elevi“ in vederea promovarii culturii nationale si universale in randul comunitatii scolare. Prin Programul national „Vouchere culturale pentru elevi“, detinatorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, suma care este la dispozitia beneficiarului pentru servicii si evenimente culturale precum concerte, intrari in muzee, carti sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementata prin hotarare de Guvern, initiata de Ministerul Educatiei.
(16) Pentru elevii din cadrul unitatilor de invatamant cu predare in limba unei minoritati nationale care invata Limba si literatura romana dupa programa speciala se organizeaza Programul national de sustinere a invatarii limbii si literaturii romane, denumit in continuare PNSILLR, pe tot parcursul invatamantului preuniversitar.
(17) PNSILLR este destinat in principal elevilor din unitatile de invatamant prevazute la alin. (16), unde media testelor nationale, evaluarilor nationale, bacalaureatului la Limba si literatura romana este sub media nationala a claselor cu predare in limba romana.
(18) PNSILLR va finanta anual schimburi de elevi, cu scopul de a sustine posibilitatea utilizarii extinse, intr-un context nonformal, a limbii romane, tabere de Limba romana, realizarea de materiale didactice auxiliare, platforme si jocuri digitale interactive pentru asigurarea insusirii limbii romane prin dezvoltarea competentelor de comunicare in scris si oral, conform nivelurilor de competenta stabilite de Cadrul european comun de referinta pentru limbi.
(19) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film, la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, in limita bugetelor aprobate.
(20) Sumele decontate in contul acordarii facilitatilor de transport prevazute la alin. (1) nu pot depasi sumele care corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformarii cu obligatia asigurarii facilitatilor de transport asupra costurilor si veniturilor operatorului de transport, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar si rutier de calatori si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 si nr. 1.107/70 ale Consiliului.
Articolul 84
(1) Incepand cu invatamantul primar, elevii primesc cardul national de elev.
(2) Cardul national de elev este nominal si atesta ca titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilitatilor prevazute in prezenta lege sau al altor facilitati adresate elevilor cuprinse in legi speciale.
(3) In baza cardului national de elev, operatorii economici pot oferi facilitati elevilor.
(4) Cardul national de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unitatile de invatamant, la inceputul fiecarui ciclu de invatamant.
Capitolul VI Curriculumul national
Articolul 85
(1) Invatamantul preuniversitar are ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblul multifunctional si transferabil de cunostinte, abilitati si atitudini, necesare pentru:
a) implinirea si dezvoltarea personala;
b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate;
c) participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural;
e) respectarea demnitatii, a tolerantei si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
f) respectarea principiilor de etica si integritate in activitatea scolara, cu privire la selectia, utilizarea si citarea corecta a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor in analiza si preluarea informatiilor utilizate;
g) dezvoltarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice si promovarea sustenabilitatii, a respectului pentru mediul inconjurator natural, social si cultural;
h) asigurarea capacitatii de adaptare si participarea activa la viata sociala, economica, politica si culturala in contextul transformarii digitale;
i) pregatirea competentelor necesare pentru utilizarea internetului in siguranta;
j) formarea unui stil de viata sanatos bazat pe activitate fizica, alimentatie corespunzatoare si reguli de igiena.
(2) Modul de formare a competentelor trebuie sa aiba in vedere:
a) utilizarea de tehnici de invatare colaborativa, inclusiv bazata pe proiecte;
b) utilizarea de tehnici de invatare bazata pe rezolvarea problemelor;
c) utilizarea resurselor educationale online;
d) utilizarea de tehnici si tehnologii inovative in procesul de predare/evaluare/invatare;
e) utilizarea unor abordari transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.
(3) In vederea atingerii competentelor vizate, cadrele didactice realizeaza planuri individualizate de invatare. Acestea reprezinta un instrument de planificare si monitorizare a invatarii la nivelul fiecarui elev, care sta la baza individualizarii oportunitatilor de invatare pe care le ofera scoala.
(4) Planul individual de invatare are urmatoarele caracteristici:
a) porneste de la rezultatele evaluarilor elevului cu caracter formativ si sumativ;
b) ia in considerare nevoile de invatare ale fiecarui elev, care sunt diferite si, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c) valorifica experientele de invatare anterioare ale elevului;
d) stabileste obiectivele pe termen imediat si pe termen lung ale elevului;
e) proiecteaza noile experiente de invatare in functie de nevoile, interesele si ritmul elevului;
f) este dezvoltat in urma interactiunii dintre profesor, elev si parinte.
(5) Planul individualizat de invatare este parte componenta a portofoliului educational al elevului.
(6) In invatamantul preuniversitar se aplica curriculumul national, care ofera oportunitati de invatare pentru elevi, astfel incat fiecare sa isi valorifice potentialul, in functie de pregatire, nevoi si interese de cunoastere, in vederea integrarii si participarii active in societate.
(7) Curriculumul national este ansamblul coerent al elementelor care reglementeaza activitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar si include planurile-cadru de invatamant, programele scolare si standardele nationale de evaluare.
(8) Manualele scolare alternative si metodologiile specifice de aplicare reprezinta instrumente de sprijin in vederea implementarii curriculumului national.
Articolul 86
(1) In planurile-cadru sunt prevazute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregatire obligatorii si optionale, precum si bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate si, dupa caz, revizuite periodic, iar modificarile nu vor produce efecte in timpul anului scolar in curs.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire obligatorii, pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal indiferent de filiera, profil si specializare/calificare profesionala, si se stabileste la nivel central prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta scolii, denumit in continuare CDEOS, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal, filiera teoretica si filiera vocationala, si este elaborat la nivel national, regional, local sau la nivelul unitatii de invatamant. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta scolii, in functie de propriile nevoi si interese de cunoastere.
(4) Implementarea CDEOS, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfasura cu elevi din clase diferite si poate fi implementata in sistem modular.
(5) Pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal, filiera teoretica si filiera vocationala, consiliul de administratie al unitatii de invatamant stabileste curriculumul la decizia elevului din oferta scolii, in urma consultarii elevilor, parintilor/ reprezentantului legal si pe baza resurselor disponibile.
(6) Pentru invatamantul liceal tehnologic, CDEOS este elaborat de unitatea de invatamant, in parteneriat cu operatorii economici/autoritatile administratiei publice locale, pentru adaptarea formarii profesionale a elevilor la nevoile locale ale pietei muncii si se implementeaza pe durata stagiilor de pregatire practica, in functie de numarul de ore alocat prin planurile-cadru.
(7) Proiectarea si aprobarea CDEOS pentru filiera tehnologica se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 87
(1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevilor apartinand cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor la nivelul unei unitati de invatamant, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) Inscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisa a elevului major sau a parintilor/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei optiuni se face tot prin cererea scrisa a elevului major sau a parintilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. In cazul in care elevul nu frecventeaza orele de religie, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Elevului care nu frecventeaza orele de religie i se va asigura prezenta in unitatea de invatamant pe durata derularii cursurilor.
(3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, si avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei. In conformitate cu metodologia, Ministerul Educatiei incheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Articolul 88
(1) Programele scolare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educationala pentru discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregatire, avand in vedere un buget de timp si un parcurs scolar determinat, in concordanta cu prevederile planurilor-cadru de invatamant.
(2) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru disciplinele de studiu si modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversitar sunt elaborate de institutiile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei si se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Planurile-cadru ale invatamantului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul“ si „Istoria comunismului din Romania“, ca discipline scolare, parte a trunchiului comun.
(4) Programa scolara, manualele, materialele didactice si metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul“ se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, in colaborare cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel“ si membrii Consiliului de onoare prevazut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind infiintarea Muzeului National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania, cu completarile ulterioare, si se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Oferta nationala de discipline optionale ale invatamantului gimnazial si liceal include si „Istoria, robia si deportarea romilor“ ca disciplina scolara modulara optionala.
(6) Programa scolara, manualele, materialele didactice si metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din Romania“ se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, in calitatea sa de centru guvernamental de expertiza si investigatie in domeniu, folosind si expertiza altor institutii: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, institutele Academiei Romane care deruleaza programe de cercetare a comunismului in Romania, Centrul International de Studii asupra Comunismului si Academia Civica.
(7) Programa scolara, manualele, materialele didactice si metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria, robia si deportarea romilor“ se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, in colaborare cu Centrul National de Cultura a Romilor – Romano Kher si cu organizatia minoritatii membra a Consiliului Minoritatilor Nationale.
(8) Cadrele didactice care predau disciplinele prevazute la alin. (3) pot beneficia de pregatire profesionala si cursuri de perfectionare de specialitate, in tara sau in strainatate, sub coordonarea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel“ si, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, institutii guvernamentale care au rolul de a organiza programe educationale si conferinte specifice destinate acestora.
(9) Cadrele didactice care predau disciplina prevazuta la alin. (5) pot beneficia de pregatire profesionala si cursuri de perfectionare de specialitate, in tara sau in strainatate, sub coordonarea Centrului National de Cultura a Romilor – Romano Kher si a organizatiei minoritatii membre a Consiliului Minoritatilor Nationale, care au rolul de a organiza programe educationale si conferinte specifice destinate acestora.
(10) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru disciplinele de studiu si modulele de pregatire obligatorii din invatamantul preuniversitar au in vedere, in mod obligatoriu, includerea urmatoarelor teme: educatie pentru mediu si schimbari climatice, educatie pentru sanatate, notiuni pentru acordarea primului ajutor, educatie financiara, educatie juridica, educatie antreprenoriala, educatie tehnologica, educatie rutiera, educatie civica, istorie si civilizatie locala, educatie interculturala, educatie pentru cetatenie democratica, egalitate de sanse, etica, gandire critica, oratorie si dezvoltare personala, educatie pentru cetatenie europeana, securitate cibernetica, educatie pentru alimentatie sanatoasa.
(11) Pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal, filiera teoretica si filiera vocationala, programele scolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOS se pot elabora la nivel national sau la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea, dupa caz, a consiliului profesoral, consiliului scolar al elevilor, a structurii asociative a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are parteneriate pentru pregatirea practica a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administratie al unitatii de invatamant, in baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, dupa avizarea lor de catre DJIP/DMBIP.
(12) In cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, prin ordin al ministrului educatiei.
(13) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare aprobate prin ordin al ministrului educatiei sau planuri si programe de invatamant similare ori alternative invatamantului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(14) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar teologic/confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, in colaborare cu fiecare cult in parte, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(15) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul militar se elaboreaza in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) si (4).
(16) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar se vor realiza in acord cu prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor romane si vor contine, pentru elevii surzi si/sau hipoacuzici, cel putin 2 ore de predare saptamanal pentru limba semnelor romane (LSR).
Articolul 89
(1) Curriculumul national pentru invatamantul preuniversitar se axeaza pe competentele promovate la nivel european/international pentru invatarea pe parcursul intregii vieti, care stau la baza profilului de formare a absolventului.
(2) Profilul de formare al absolventului reprezinta o componenta reglatoare a curriculumului national, un referential pentru proiectarea, implementarea si evaluarea acestuia si este aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Acesta indica nivelurile preconizate in dobandirea competentelor, in functie de stadiile de dezvoltare ale elevilor.
(3) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu, programa scolara acopera 75% din orele de predare si de evaluare, lasand la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.
(4) In situatii justificate, Ministerul Educatiei poate modifica, pe durata limitata, prin ordin al ministrului educatiei, numarul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregatire prin planurile-cadru de invatamant, precum si ponderea numarului de ore de predare/evaluare/invatare in programa scolara aprobata.
Articolul 90
(1) Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizica, cognitiva, emotionala si sociala a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor intarzieri in dezvoltare.
(2) La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate in acest sens se constituie echipe multidisciplinare menite sa realizeze evaluarea, depistarea, interventia timpurie, asistenta psihopedagogica si monitorizarea corespunzatoare a tuturor copiilor identificati cu abilitati cognitive scazute si/sau socioemotionale adaptive in raport cu varsta si nivelul lor de scolarizare. Constituirea si modul de functionare a echipelor multidisciplinare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 91
Curriculumul national pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal se axeaza pe competentele-cheie promovate la nivel european, care determina profilul de formare a elevului:
a) competenta de citire, scriere si intelegere a mesajului;
b) competenta in multilingvism;
c) competenta matematica si competenta in stiinte, tehnologie si inginerie;
d) competenta digitala, inclusiv de siguranta pe internet si securitate cibernetica;
e) competenta personala, sociala si de a invata sa inveti;
f) competenta civica, juridica si de protejare a mediului;
g) competenta antreprenoriala;
h) competenta de sensibilizare si exprimare culturala.
Articolul 92
(1) In unitatile de invatamant preuniversitar pot functiona clase cu predare a unei limbi moderne in regim intensiv, respectiv bilingv.
(2) Clasele cu predare a unei limbi moderne in regim intensiv sau bilingv se pot organiza incepand cu invatamantul primar.
(3) Prin clasa cu predare a unei limbi moderne in regim intensiv se intelege acea clasa din invatamantul preuniversitar in care o limba moderna se studiaza intr-un numar mai mare cu cel putin 2 ore fata de numarul de ore prevazut in trunchiul comun prin planul-cadru de invatamant, care se aloca din curriculumul la decizia elevului din oferta scolii.
(4) Prin clasa cu predare a unei limbi moderne in regim bilingv se intelege acea clasa din invatamantul preuniversitar in care o limba moderna se studiaza intr-un numar mai mare cu cel putin 3 ore fata de numarul de ore prevazut in trunchiul comun prin planul-cadru de invatamant, care se aloca din CDEOS. La clasele cu predare a unei limbi moderne in regim bilingv, cel putin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiaza in limba moderna respectiva.
Articolul 93
(1) In unitatile de invatamant preuniversitar de stat sau particulare si confesionale autorizate provizoriu si acreditate se utilizeaza manuale scolare alternative si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei. Utilizarea acestora se realizeaza conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Manualele scolare alternative se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei. Modul de asigurare a manualelor scolare alternative pentru elevi se reglementeaza prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Personalul didactic de predare selecteaza si recomanda elevilor, in baza libertatii initiativei profesionale, manuale scolare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, pentru utilizarea in procesul didactic.
(4) Elevii si personalul didactic de predare din invatamantul de stat si din invatamantul obligatoriu particular acreditat/ autorizat si confesional beneficiaza de manuale scolare gratuite, atat pentru invatamantul in limba romana, cat si pentru cel in limbile minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(5) In baza libertatii initiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta si utiliza la clasa materiale si auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educatiei, precum si resurse educationale deschise, in vederea imbunatatirii calitatii procesului educational.
(6) Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP, asigura elevilor si personalului didactic de predare din invatamantul de stat infrastructura si dispozitivele utilizate in salile de clasa necesare pentru accesarea materialelor digitale de invatare.
Articolul 94
Bibliotecile scolare, inclusiv cele virtuale sustinute de Ministerul Educatiei si centrele de documentare si informare, se organizeaza si functioneaza pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
Capitolul VII Scopul, structura si caracteristicile evaluarilor
Sectiunea 1 Aspecte generale privind evaluarea
Articolul 95
(1) Scopurile evaluarii sunt orientarea si optimizarea procesului de predare-invatare, precum si gestionarea propriilor rezultate ale invatarii.
(2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de studiu si modul de pregatire. Pentru toate disciplinele din invatamantul primar, gimnazial si liceal, filierele teoretica, vocationala, precum si tehnologica, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele nationale de evaluare se elaboreaza de catre Centrul National pentru Curriculum si Evaluare, denumit in continuare CNCE. Pentru invatamantul tehnologic, pentru fiecare disciplina/domeniu de studiu/modul de pregatire care nu este in trunchiul comun, standardele nationale de evaluare se realizeaza de Centrul National de Invatamant Tehnologic si Tehnologic Dual, denumit in continuare CNITTD.
Articolul 96
(1) Rezultatele evaluarii se exprima, dupa caz:
a) in invatamantul primar, cu exceptia clasei pregatitoare, pe parcursul careia nu se acorda note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) in invatamantul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) in invatamantul liceal si in invatamantul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, in cazul testelor standardizate aplicate in afara evaluarilor externe prevazute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de invatare, pentru clasa pregatitoare si clasa I.
(2) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara.
(3) Evaluarea elevilor fara respectarea standardelor nationale de evaluare si/sau evaluarea fara respectarea metodologiilor de evaluare, savarsita de personalul didactic, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza in conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(4) Pentru filiera teoretica, evaluarea continua se face in spatiul scolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continua se realizeaza in spatiul scolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, si la angajatori/locurile de practica, prin probe practice. Competentele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practica.
Articolul 97
(1) Evaluarea realizata pe baza standardelor nationale de evaluare, ca niveluri de performanta a competentelor specifice din programele scolare, sta la baza planurilor individuale de invatare realizate de catre profesorul de la clasa. CNCE organizeaza Banca de instrumente de evaluare, cu functie orientativa pentru procesul de evaluare, si raspunde de mentinerea si actualizarea permanenta a acesteia.
(2) CNCE elaboreaza metodologiile, standardele nationale de evaluare pentru fiecare nivel de invatamant si pentru fiecare disciplina, dupa caz. Metodologiile se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Ministerul Educatiei, prin CNCE, asigura cadrul legal pentru standardizarea evaluarii, precum si intregul proces de realizare si implementare a standardizarii evaluarilor si examenelor nationale.
Sectiunea a 2-a Evaluarea in parcursul scolar
Articolul 98
(1) Portofoliul educational cuprinde documente relevante pentru rezultatele invatarii elevilor: certificari care prezinta rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de scolarizare, rezultate la evaluarile nationale si recomandari de recuperare a pierderilor de invatare, produse sau rezultate ale activitatilor desfasurate, diplome, certificate sau alte inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite in diferite contexte, formale, nonformale si informale.
(2) Portofoliul educational se utilizeaza incepand cu debutul invatamantului obligatoriu si este utilizat pe tot parcursul invatamantului preuniversitar. Informatii din portofoliul educational pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educationale si fundamentarea interventiilor de sprijin.
(3) La finalizarea invatamantului gimnazial si liceal, profesorul consilier scolar si dirigintele au obligatia sa emita cate o recomandare de incadrare intr-o forma de invatamant de nivel superior, avand caracter de orientare scolara pentru fiecare elev in parte. In cazul absolventilor de invatamant liceal se poate realiza si o recomandare sub forma unei orientari vocationale de incadrare pe piata fortei de munca. Recomandarile sunt consultative si sunt emise in baza metodologiei specifice si sunt incluse in portofoliul educational.
(4) Dupa finalizarea invatamantului obligatoriu, portofoliul educational poate fi completat cu rezultate ale activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii.
(5) Portofoliul educational este obligatoriu incepand cu generatia de prescolari care intra in grupa mijlocie si generatia de elevi din clasa pregatitoare, in anul scolar 2024-2025. Formatul portofoliului educational, modalitatea de inscriere a datelor si alte detalii sunt cuprinse in metodologia specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(6) Rezultatele activitatilor desfasurate in cadrul unitatilor de educatie extrascolara sunt cuprinse in portofoliul educational.
(7) In vederea aplicarii prevederilor alin. (3), Ministerul Educatiei prin intermediul CNEI si CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achizitionarii instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD si centrelor pentru cariera didactica, denumite in continuare CCD, va asigura costurile licentierii de catre consilierul scolar a utilizarii instrumentelor, precum si costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licentiate, in conformitate cu metodologia prevazuta la alin. (3).
(8) Evaluarile prevazute la art. 105 alin. (9) sunt realizate in cadrul unei platforme nationale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare functionala, corelate cu profilul absolventului.
(9) Functionarea si gestionarea platformei nationale de alfabetizare functionala sunt realizate de CNCE.
(10) Datele colectate prin evaluarile prevazute la alin. (9) sunt cuprinse intr-un raport care se da publicitatii anual de catre Ministerul Educatiei.
Articolul 99
(1) La finalul grupei mari a gradinitei, cadrul didactic care a asigurat educatia prescolarilor, in colaborare cu consilierul scolar, intocmeste un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizica si la formarea competentelor cognitive si socioemotionale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) La finalul clasei pregatitoare si al clasei I, personalul didactic de predare responsabil intocmeste, in colaborare cu profesorul consilier scolar, pe sectiunea specifica, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizica si la formarea competentelor socioemotionale si cognitive, cu centrare pe abilitatile de citit, scris si calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele nationale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) In situatia in care elevul urmeaza invatamantul gimnazial in alta unitate de invatamant, unitatea de invatamant de provenienta transmite rapoartele descriptive de evaluare si planurile individualizate de invatare, parti componente ale portofoliului educational, unitatii de invatamant la care elevul urmeaza invatamantul gimnazial.
(4) La finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a, elevii sustin evaluari nationale scrise, obligatorii, la limba si comunicare, matematica si stiinte, in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Aceste evaluari includ si itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare functionala a elevilor. Proba de limba si comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, si limba materna. Rezultatele acestor evaluari contribuie la monitorizarea calitatii invatarii, cu rol reglator la nivel de sistem.
(5) Rezultatele evaluarilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si sunt trecute in portofoliul educational al elevului.
(6) Rezultatele evaluarilor sumative standardizate stau la baza elaborarii planurilor individualizate de invatare, reprezentand criteriu de evaluare a activitatii profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(7) In vederea aplicarii evaluarilor nationale, cu rol de monitorizare si prognoza, Ministerul Educatiei, prin CNCE, realizeaza banci de itemi standardizati.
Articolul 100
(1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului educational.
(2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere vocationala si de orientare scolara si profesionala care se desfasoara pe tot parcursul ciclului gimnazial in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Numarul de locuri alocate pentru primul an al invatamantului liceal este cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a VIII-a.
Articolul 101
(1) Dupa absolvirea invatamantului gimnazial, elevii sustin evaluarea nationala, obligatorie. Evaluarea nationala a absolventilor clasei a VIII-a consta in probe la disciplinele limba si literatura romana, matematica, respectiv limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale si optional pentru elevii care au studiat limba materna conform art. 60 alin. (5), fiind organizata conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Unitatile de invatamant liceal pot organiza concurs de admitere in clasa a IX-a, pentru anumite specializari sau pentru toate specializarile, pentru maximum 50% din numarul de locuri atribuite prin planul de scolarizare, raportat la numarul de formatiuni de studiu dupa sustinerea de catre elevi a evaluarii nationale.
(3) Pana la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obtinute la evaluarea nationala si conform optiunilor exprimate, prin repartitie computerizata, de catre elevi cu dizabilitati si/sau CES si de catre elevi de etnie roma.
(4) Locurile ramase neocupate dupa organizarea concursului si repartizarea in urma acestuia conform alin. (2) si (3) se atribuie pe baza rezultatelor obtinute la evaluarea nationala, conform optiunilor exprimate, prin repartitie computerizata.
(5) In situatia in care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se inscrie un numar de elevi mai mic decat numarul locurilor scoase la concurs, unitatea respectiva nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectiva in anul scolar urmator.
(6) Data desfasurarii concursului de admitere se stabileste prin ordinul ministrului educatiei privind aprobarea calendarului de desfasurare a probelor evaluarii nationale, a repartizarii si admiterii in invatamantul liceal si se face publica la inceputul fiecarui an scolar.
(7) Organizarea concursului si criteriile de admitere se stabilesc prin hotararea consiliului de administratie al unitatii de invatamant, care se publica pe site-ul acesteia, la inceputul fiecarui an scolar. Concursul de admitere consta in administrarea a doua probe, stabilite la nivelul unitatii de invatamant, care vizeaza discipline aferente profilului/ specializarii.
(8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate si unice la nivel national, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei scolare, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obtinut cel putin nota 5 (cinci) la fiecare proba a evaluarii nationale. Candidatii sunt admisi in ordinea descrescatoare a mediei de admitere, in limita locurilor disponibile, cu conditia promovarii fiecarei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admisi la concursul de admitere participa la repartitia computerizata.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) si (3), unitatile de invatamant organizeaza, pentru filiera vocationala, anterior sustinerii evaluarii nationale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.
(11) Unitatile de invatamant din cadrul invatamantului liceal tehnologic si tehnologic dual stabilesc conditiile de acces in colaborare cu operatorii economici parteneri.
(12) Pentru situatiile prevazute la alin. (10) si (11) unitatile de invatamant au obligatia de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se sustin probele de aptitudini, programele si procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generatie, pana cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se sustin la cel mult doua discipline.
(13) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a repartizarii si admiterii in invatamantul liceal este aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Calendarul de desfasurare a repartizarii si admiterii in invatamantul liceal se publica, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul anului scolar.
Sectiunea a 3-a Examenul national de bacalaureat
Articolul 102
(1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricola si, dupa caz, certificatul de calificare profesionala de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educational, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, pe piata muncii.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecventa, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecventa redusa, respectiv seral, pot sustine examenul national de bacalaureat, in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
a) proba A01 – proba orala de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana, proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile/ calificarile – se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare;
b) proba A02 – proba orala de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale – se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare;
c) proba A1 – proba scrisa la Limba si literatura romana – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile/calificarile, cu exceptia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, si pentru elevii care au studiat disciplina Limba si literatura romana pentru scoli si sectii cu predare in limba materna, cu programa speciala – se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare;
d) proba A2 – proba scrisa la Limba si literatura romana pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare, cu exceptia elevilor care au studiat disciplina Limba si literatura romana pentru scoli si sectii cu predare in limba materna, cu programa speciala;
e) proba A3 – proba scrisa la Limba si literatura romana pentru elevii care au studiat disciplina Limba si literatura romana pentru scoli si sectii cu predare in limba materna, cu programa speciala;
f) proba B – doua probe de evaluare a competentelor lingvistice la doua limbi de circulatie internationala, in acord cu descriptorii elaborati pe baza programelor scolare. Rezultatul evaluarii se exprima prin niveluri de competenta corespunzatoare celor din Cadrul european comun de referinta pentru limbi straine. Pentru prima limba straina nivelul de competenta vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinta pentru limbi straine; pentru a doua limba straina, nivelul de competenta vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, in functie de tipul de proba, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Prin exceptie, elevii din invatamantul in limba unei minoritati nationale care studiaza o singura limba de circulatie internationala sustin proba doar din aceasta limba;
g) proba C – proba de evaluare a competentelor digitale, in acord cu descriptorii elaborati pe baza programelor scolare. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelurile de competenta in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Examenele cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
h) proba D – proba scrisa la Limba si literatura materna – proba comuna pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale si optional pentru elevii care au studiat limba materna conform art. 60 alin. (5), a unei minoritati nationale in unitati de invatamant cu predare in alta limba decat cea materna de la toate filierele, profilurile si specializarile – se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare;
i) proba E – doua probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializarii, pe baza standardelor nationale de evaluare;
j) proba F – proba scrisa, obligatorie, pentru evaluarea competentelor de baza, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializarii sunt desfasurate dupa cum urmeaza:
a) pentru profilul real, specializarea matematica-informatica, din filiera teoretica, doua probe scrise, dintre care o proba obligatorie la Matematica si o proba la o disciplina relevanta pentru profilul real, la alegere intre: Informatica, Fizica, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea stiintele naturii, din filiera teoretica, doua probe scrise, dintre care o proba obligatorie la Fizica/Chimie/Biologie si o proba la o disciplina relevanta pentru profilul real, la alegere intre: Fizica, Chimie, Biologie, Matematica sau Informatica, alta decat cea la care a sustinut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea stiinte sociale, din filiera teoretica, doua probe scrise, dintre care o proba obligatorie la Istorie si o proba la o disciplina relevanta pentru profilul umanist, la alegere intre Geografie si stiinte socioumane: Logica, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretica, doua probe scrise, dintre care o proba obligatorie la limba si literatura unei limbi de circulatie internationala si o proba la o disciplina relevanta pentru profilul umanist, la alegere intre: Istorie, Geografie sau stiinte socioumane: Logica, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e) pentru filiera tehnologica, o proba scrisa specifica domeniului de pregatire si o proba la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocationala, doua probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate si alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializarii.
(6) Proba F va viza competentele de baza, dupa cum urmeaza:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretica, proba scrisa pentru evaluarea competentelor de baza, la alegere intre: Matematica, Fizica, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretica, proba scrisa pentru evaluarea competentelor de baza, la alegere intre: Istorie, Geografie, Logica, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologica si vocationala, proba scrisa pentru evaluarea competentelor prevazute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor si a programelor de examene se stabileste prin ordin al ministrului educatiei si se da publicitatii la inceputul ciclului de invatamant.
(8) Elevii surzi si/sau hipoacuzici au dreptul de a sustine examenul national de bacalaureat in limba materna, respectiv limba semnelor romane (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi si/sau hipoacuzici se stabileste prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 103
(1) Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolventii invatamantului liceal, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au sustinut proba A01, A02, respectiv F si au obtinut calificativul admis;
b) au sustinut probele B si C prevazute la art. 102 alin. (4) si au obtinut la proba B cel putin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, in functie de tipul de proba sustinut, iar la proba C au obtinut cel putin nivelul „mediu“;
c) au sustinut, dupa caz, proba A1, A2 sau A3 prevazuta la art. 102 alin. (4) si au obtinut cel putin nota 5 (cinci);
d) au sustinut, dupa caz, proba D prevazuta la art. 102 alin. (4) si au obtinut cel putin nota 5 (cinci);
e) au sustinut proba E, prevazuta la art. 102 alin. (4) si au obtinut cel putin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele doua discipline;
f) au obtinut media aritmetica, calculata cu doua zecimale exacte, a notelor obtinute la A1, A2, A3, D si E, cel putin egala cu 6.
(2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.
(3) Absolventilor de liceu care au sustinut probele B si C prevazute la art. 102 alin. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de competenta lingvistica, respectiv nivelul de competenta digitala. Eliberarea acestor certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise si orale prevazute la art. 102 alin. (4).
(4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat pot fi recunoscute in sesiunile urmatoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate in sesiunea/sesiunile anterioara(e).
(5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului national de bacalaureat.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), in cazuri temeinic justificate, se poate organiza si o sesiune de bacalaureat speciala, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Candidatii pot sustine probele din cadrul examenului national de bacalaureat fara taxa, de cel mult 3 ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(8) Probele B, C si F prevazute la art. 102 alin. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant, in timpul anului scolar, in conditiile stabilite prin metodologie specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Probele orale A01, respectiv A02 si probele scrise A, respectiv D si E, prevazute la art. 102 alin. (4), se sustin dupa incheierea cursurilor, in conditiile stabilite prin metodologie specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(10) In situatia in care absolventii studiilor liceale nu au sustinut/nu au promovat examenul national de bacalaureat, acestia pot beneficia de cursuri de pregatire, organizate la nivelul unitatilor de invatamant liceal, precum si la nivelul institutiilor de invatamant superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singura data de finantare pentru a participa la cursurile de pregatire pentru examenul national de bacalaureat. Cursurile de pregatire in vederea promovarii examenului national de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educatiei, se desfasoara potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(11) Promovarea examenului de bacalaureat confera titularilor nivelul de calificare 4.
Articolul 104
(1) Pentru anumite filiere, profiluri, specializari sau calificari, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, absolventii invatamantului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii, separat de examenul de bacalaureat.
(2) In cadrul liceelor tehnologice, dupa absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obtine certificatul de calificare nivel 3, care confera dreptul de acces pe piata muncii la profesia relevanta pentru domeniul de certificare.
(3) Organizarea, desfasurarea si calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, la inceputul fiecarui an scolar. Examenul de certificare a calificarii de nivel 3 consta intr-o proba practica, prin realizarea si prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operatii specifice, conform domeniului, specializarii si calificarii candidatului.
(4) Dupa absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obtine certificatul de calificare nivel 4 care confera dreptul de acces pe piata muncii sau accesul in invatamantul postliceal.
(5) Organizarea, desfasurarea si calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, la finalul fiecarui an scolar, pentru anul scolar urmator. Examenul de certificare a competentelor profesionale de nivel 4 consta intr-o proba practica, prin realizarea si sustinerea unui proiect, conform domeniului, specializarii si calificarii candidatului. Aceasta poate fi echivalata, dupa caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, in cazul in care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la aceasta proba.
(6) Obtinerea certificatului care atesta nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este conditionata de promovarea examenului national de bacalaureat.
Capitolul VIII Drepturile si obligatiile beneficiarilor sistemului de invatamant
Sectiunea 1 Dispozitii generale
Articolul 105
(1) Beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar sunt anteprescolarii, prescolarii si elevii, precum si persoanele adulte inscrise intr-o unitate de invatamant.
(2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar sunt parintii, tutorii sau reprezentantii legali ai anteprescolarilor, ai prescolarilor si ai elevilor.
(3) Beneficiarii tertiari ai sistemului de invatamant preuniversitar sunt comunitatea locala si societatea in ansamblul ei.
(4) Drepturile si indatoririle elevilor sunt prevazute in Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, in urma consultarii Consiliului National al Elevilor si a altor asociatii reprezentative la nivel national ale elevilor.
(5) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului National al Elevilor si a altor asociatii reprezentative la nivel national ale elevilor si prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale parintilor cu activitate relevanta la nivel national, a reprezentantilor mediului de afaceri, a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile, precum si a reprezentantilor personalului din invatamantul preuniversitar.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), drepturile, indatoririle, recompensele si sanctiunile aplicabile elevilor din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala sunt prevazute in Statutul elevului din sistemul de aparare, ordine publica si securitate, care se aproba prin ordin al conducatorului ministerelor de resort, cu avizul Ministerului Educatiei.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), drepturile, indatoririle, recompensele si sanctiunile aplicabile elevilor din unitatile de invatamant postliceal militar sunt prevazute in regulamentele de organizare si functionare ale acestora, care se aproba prin ordin al ministrului de resort.
(8) Elevii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de alta natura, finantate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si in conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania, cu modificarile ulterioare.
(9) Nivelul de alfabetizare functionala a beneficiarilor primari ai educatiei este evaluat periodic de catre Ministerul Educatiei.
(10) Se infiinteaza Programul national de formare a cadrelor didactice in vederea cresterii nivelului de alfabetizare functionala a elevilor, finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei. Implementarea programului este reglementata prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, la propunerea CNFDCD.
(11) In vederea asigurarii accesului la invatamantul obligatoriu, unitatile de invatamant preuniversitar au obligatia de a inscrie persoanele care nu detin un cod numeric personal, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(12) Transferul beneficiarilor primari ai educatiei in cadrul sistemului de invatamant preuniversitar se realizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile beneficiarilor sistemului de invatamant
Articolul 106
(1) In calitate de membri ai comunitatii scolare, beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar au urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a avea acces la educatie de calitate si gratuita, in sistemul de invatamant de stat. Accesul la educatie presupune si posibilitatea studierii in limba materna, accesul la servicii de informare si consiliere scolara, profesionala si psihologica, conexe activitatii de invatamant, accesul la biblioteci, sali si spatii de sport, computere conectate la internet, precum si la alte resurse necesare realizarii activitatilor si proiectelor scolare in afara programului scolar, in limitele resurselor umane si materiale disponibile, manuale scolare gratuite;
b) dreptul de a invata in spatii adecvate desfasurarii activitatilor didactice si conexe. Spatiile trebuie sa respecte normele de igiena, de protectie a muncii, de protectie civila si de paza contra incendiilor, sa fie adaptate particularitatilor de varsta si nevoilor de invatare si numarului de beneficiari primari;
c) dreptul de a invata intr-un mediu care sprijina libertatea de expresie fara incalcarea drepturilor si libertatilor celorlalti participanti;
d) dreptul de a fi protejati impotriva discriminarilor. In acest sens beneficiarii primari beneficiaza de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic si din partea altor elevi din cadrul unitatii de invatamant;
e) dreptul la respectarea imaginii, demnitatii si personalitatii proprii;
f) dreptul la protectia datelor personale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege;
g) dreptul la evaluare obiectiva si corecta, cu posibilitatea contestarii rezultatelor evaluarii lucrarilor scrise;
h) dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, inaintea consemnarii acestora, la planificarea materiei pe parcursul intregului an scolar, la rezultatele evaluarilor scrise in termen de maximum 15 zile lucratoare, precum si la actele scolare proprii ce stau la baza situatiei scolare;
i) dreptul de a fi sustinuti in conformitate cu nevoile educationale sau sociale in vederea finalizarii invatamantului obligatoriu. Statul si unitatile de invatamant preuniversitar sprijina elevii cu CES, inclusiv in ceea ce priveste conditiile de acces, de studiu si evaluare adaptate dizabilitatilor, problemelor medicale sau tulburarilor specifice de invatare. Elevii cu CES au dreptul la scolarizare la domiciliu sau in unitati complexe de asistenta medicala, de tip spital;
j) dreptul de a decide, in functie de varsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOS, tipul si forma de invatamant pe care le va urma, de a participa la concursuri scolare, olimpiade si alte activitati extrascolare organizate de unitatea de invatamant preuniversitar sau unitatile de educatie extrascolara, precum si de a participa la programele de pregatire suplimentara organizate in cadrul unitatii de invatamant;
k) dreptul de a primi premii si recompense pentru rezultate deosebite la activitatile scolare si extrascolare, in limita resurselor disponibile;
l) dreptul la asistenta medicala, psihologica si logopedica gratuita in cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat;
m) dreptul de a primi burse si alte forme de sprijin prevazute de legislatia in vigoare.
(2) In calitate de membri ai comunitatii scolare, beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar au urmatoarele indatoriri:
a) obligatia de a frecventa toate cursurile si de a se pregati la fiecare disciplina de studiu in vederea dobandirii competentelor si insusirii cunostintelor prevazute de programele scolare;
b) obligatia de a respecta regulamentele si deciziile unitatii de invatamant preuniversitar. In acest sens, beneficiarii primari au obligatia de a cunoaste prevederile Statutului elevului si ale regulamentului de organizare si functionare a unitatii de invatamant, in functie de nivelul de intelegere si de particularitatile de varsta si individuale ale acestora;
c) obligatia de a se prezenta la scoala intr-o tinuta vestimentara decenta si adecvata, conform regulamentului unitatii de invatamant preuniversitar;
d) obligatia de a manifesta intelegere, toleranta si respect fata de intreaga comunitate scolara – beneficiari primari si personalul unitatii de invatamant;
e) obligatia de a sesiza reprezentantii unitatii de invatamant si, dupa caz, autoritatile competente cu privire la orice ilegalitati in desfasurarea procesului de invatamant si a activitatilor conexe acestuia sau cu privire la orice situatie care ar pune in pericol siguranta beneficiarilor primari si a personalului unitatii de invatamant;
f) obligatia de a utiliza in mod corespunzator, conform destinatiei stabilite, toate facilitatile scolare la care au acces;
g) obligatia de a pastra integritatea si buna functionare a bazei materiale puse la dispozitia lor de catre unitatile de invatamant preuniversitar. Obligatia se aplica si in cazul manualelor scolare primite gratuit, beneficiarii primari avand obligatia restituirii acestora in stare buna, la sfarsitul anului scolar;
h) obligatia de a respecta curatenia, linistea si ordinea in spatiul scolar;
i) obligatia de a cunoaste si de a respecta, in functie de nivelul de intelegere si de particularitatile de varsta si individuale ale acestora, normele de securitate si sanatate in munca, normele de prevenire si de stingere a incendiilor, normele de protectie civila, precum si normele de protectie a mediului;
j) obligatia de a anunta, in caz de imbolnavire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul parintilor, tutorilor sau sustinatorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical si, in functie de recomandarile medicului, mai ales in cazul unei afectiuni contagioase, de a nu pune in pericol sanatatea colegilor si a personalului din unitate.
(3) Elevilor le este interzis:
a) sa distruga, sa modifice sau sa completeze documentele scolare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev si orice alte documente din aceeasi categorie, sau sa deterioreze bunurile din patrimoniul unitatii de invatamant;
b) sa introduca si sa difuzeze in unitatea de invatamant preuniversitar materiale care, prin continutul lor, atenteaza la independenta, suveranitatea, unitatea si integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta, intoleranta sau care lezeaza imaginea publica a unei persoane;
c) sa blocheze caile de acces in spatiile de invatamant;
d) sa detina sau sa consume droguri, bauturi alcoolice sau alte substante interzise, tigari, substante etnobotanice si sa participe la jocuri de noroc in perimetrul unitatii de invatamant;
e) sa introduca si/sau sa faca uz in perimetrul unitatii de invatamant de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum munitie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin actiunea lor, pot afecta integritatea fizica si psihica a elevilor si a personalului unitatii de invatamant. Elevii nu pot fi deposedati de bunurile personale care nu atenteaza la siguranta personala sau a celorlalte persoane din unitatea de invatamant, in conformitate cu prevederile legale;
f) sa difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic in incinta unitatilor de invatamant sau in cadrul activitatilor desfasurate in mediul online;
g) sa aiba comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare si sa manifeste violenta in limbaj si in comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de invatamant;
h) sa provoace, sa instige si sa participe la acte de violenta;
i) sa paraseasca perimetrul unitatii de invatamant in timpul programului scolar, cu exceptia elevilor majori si a situatiilor prevazute de regulamentul de organizare si functionare al unitatii de invatamant;
j) sa invite sau sa faciliteze intrarea in scoala a persoanelor straine fara acordul conducerii scolii si al dirigintilor;
k) sa promoveze idei, conceptii, doctrine, un limbaj, simboluri si materiale antitiganiste, in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2021 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antitiganismului.
(4) Utilizarea unui telefon mobil sau a oricarui alt echipament de comunicatii electronice de catre un elev este interzisa pe perioada desfasurarii cursurilor din invatamantul prescolar, primar si gimnazial, inclusiv in timpul activitatilor educationale care se desfasoara in afara unitatilor de invatamant, cu exceptia utilizarii acestora in scop educativ sau in spatiile autorizate explicit de regulamentul intern al unitatii de invatamant.
(5) In invatamantul liceal, regulamentul intern al unitatii de invatamant poate interzice folosirea de catre un elev a dispozitivelor prevazute la alin. (4) in incinta unitatii de invatamant preuniversitar sau doar intr-o parte a acesteia, precum si in timpul activitatilor care se desfasoara in afara acesteia.
(6) Prevederile alin. (4) si (5) nu se aplica echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizati sa le foloseasca.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (4) si (5) poate duce la preluarea echipamentului de catre personalul unitatii de invatamant in vederea predarii, dupa caz, catre parinti/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unitatii de invatamant.
(8) Obligatiile beneficiarilor secundari ai sistemului de invatamant sunt urmatoarele:
a) de a inscrie copilul la scoala si de a asigura frecventarea cu regularitate si conform programului de catre acesta a cursurilor scolare;
b) de a asigura intretinerea elevului in vederea asigurarii conditiilor necesare finalizarii studiilor;
c) de a pastra legatura cu educatorul/profesorul de invatamant primar/profesorul diriginte, mediatorul scolar, consilierul scolar sau, dupa caz, cu conducerea unitatii de invatamant pentru monitorizarea progresului elevului;
d) de a semna contractul educational prevazut la art. 14 alin. (4);
e) de a sprijini integrarea copilului in colectivul scolii;
f) de a contacta personalul scolii in intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare si functionare al unitatii de invatamant;
g) de a cunoaste, respecta si sustine copilul sa respecte regulamentul de organizare si functionare al unitatii de invatamant in cadrul careia este inscris beneficiarul primar.
Sectiunea a 3-a Sanctiuni aplicabile elevilor
Articolul 107
(1) Elevii raspund disciplinar pentru incalcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).
(2) Analiza disciplinara poate fi initiata de personalul scolar in urma unei incalcari a regulamentelor unitatii de invatamant preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul si parintii/tutorii legali sunt informati cu privire la natura incalcarii si sunt convocati la o intalnire formala.
(3) Elevii au dreptul la aparare si nu pot fi supusi unor sanctiuni colective.
(4) Pentru a putea fi sanctionati, faptele trebuie sa se petreaca in perimetrul unitatii de invatamant, in cadrul activitatilor extrascolare sau in cadrul activitatilor desfasurate in mediul online.
(5) Sanctiunile ce pot fi aplicate elevilor, in functie de gravitatea faptei, sunt:
a) observatie individuala;
b) mustrare scrisa;
c) retragerea temporara sau pe durata intregului an scolar a burselor de care beneficiaza elevul;
d) mutarea disciplinara la o clasa paralela din aceeasi unitate de invatamant;
e) suspendarea elevului pe o durata limitata de timp;
f) preavizul de exmatriculare;
g) exmatricularea cu drept de reinscriere, in anul scolar urmator, in aceeasi unitate de invatamant;
h) exmatricularea cu drept de reinscriere, in anul scolar urmator, in alta unitate de invatamant;
i) exmatricularea fara drept de reinscriere pentru elevii din invatamantul postliceal.
(6) Toate sanctiunile aplicate se comunica individual, in scris, atat elevilor, cat si parintilor/tutorilor legali. Sanctiunea se aplica din momentul comunicarii acesteia sau ulterior, dupa caz.
(7) Sanctionarea elevilor sub forma mustrarii in fata colectivului clasei sau al scolii este interzisa in orice context.
(8) Violenta fizica sub orice forma se sanctioneaza conform dispozitiilor legale in vigoare.
(9) Sanctiunile prevazute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica in invatamantul primar.
(10) Sanctiunile prevazute la alin. (5) lit. f) si g) se pot aplica in invatamantul obligatoriu numai in situatii foarte grave, cand prezenta elevului in scoala pune in pericol siguranta elevilor sau a personalului din scoala, afectand dreptul la educatie, respectiv la munca.
(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durata de maximum 5 zile lucratoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an scolar pentru mai mult de 15 zile lucratoare.
(12) Elevii care au fost sanctionati conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiaza de consiliere, interventie psihologica si psihoterapie, precum si de activitati remediale.
(13) Sanctiunile prevazute la alin. (5) pot fi insotite si de scaderea notei la purtare.
(14) Procedura de aplicare a sanctiunilor prevazute la alin. (5) este reglementata de Statutul elevului, prevazut la art. 105 alin. (4).
(15) Procedura de aplicare a sanctiunilor prevazuta la alin. (14) prevede in mod obligatoriu:
a) informarea elevilor si a parintilor/tutorilor legali;
b) intervievarea elevilor, in prezenta parintilor/tutorilor legali;
c) dupa caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, in acord cu Hotararea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state si a raportului de evaluare multidisciplinara realizat de acesta;
d) oferirea posibilitatii de contestare a sanctiunii.
(16) In procesul de sesizare si analiza disciplinara a elevilor, comunicarea cu parintii/tutorii legali se realizeaza in absenta elevilor, intr-un spatiu dedicat, care asigura confidentialitatea, in prezenta consilierului scolar si a mediatorului scolar, daca este necesar.
(17) Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unitatii de invatamant sunt obligati sa acopere, in conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrarile necesare reparatiilor sau, dupa caz, sa restituie bunurile ori sa suporte toate cheltuielile pentru inlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.
(18) In cazul distrugerii sau deteriorarii manualelor scolare primite gratuit, elevii vinovati inlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzator disciplinei, anului de studiu si tipului de manual deteriorat. In caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sanctionati cu scaderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor scolare.
Sectiunea a 4-a Bursele elevilor
Articolul 108
Abrogat.
Articolul 108^1
(1) Elevii de la cursurile cu frecventa de zi din invatamantul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiaza de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor si cuantumul acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar.
(2) Bursele care se acorda elevilor din sistemul de invatamant preuniversitar de stat sunt:
a) bursa de merit;
b) bursa sociala;
c) bursa tehnologica, pentru elevii care frecventeaza invatamantul profesional.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), elevii din unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional beneficiaza, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
a) burse sociale, daca sunt scolarizati fara taxe;
b) burse tehnologice, pentru elevii care frecventeaza invatamantul profesional, daca se incadreaza in specializarile si conditiile stabilite prin metodologia-cadru.
(4) Elevii care beneficiaza de bursa sociala au dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra identitatii, datelor cu caracter personal si informatiilor referitoare la situatia de dificultate in care se afla.
(5) Dreptul la bursa sociala al elevilor proveniti din familii care beneficiaza de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificarile si completarile ulterioare, se acorda in baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face in urma comunicarii de catre agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti a listei elevilor care frecventeaza invatamantul cu frecventa, proveniti din familii beneficiare de ajutor de incluziune, in luna anterioara celei de raportare a listei.
(6) Bursele sociale se acorda in baza unor conditii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitarii, conform hotararii Guvernului prevazute la alin. (1).
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), in cazul elevilor cu situatii medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afectiuni oncologice si/sau cronice scolarizati, pentru o perioada mai mare de 4 saptamani, in cadrul «Scolii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin dupa scolarizarea din cadrul «Scolii din Spital» in unitatea de invatamant preuniversitar la care au fost inmatriculati anterior, al elevilor asupra carora a fost instituita o masura de protectie speciala, precum si al elevilor orfani de unul sau de ambii parinti, bursa sociala nu este conditionata de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitarii.
(8) Elevii inscrisi in «Scoala din Spital» beneficiaza de burse sociale neconditionate de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitarii, si pot beneficia si de burse de merit sau de burse tehnologice.
(9) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile si nu sunt luate in considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obtinerea venitului minim garantat, precum si pentru alte beneficii sociale.
(10) Elevii pot beneficia si de alte tipuri de burse, pe baza de contract incheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publica locala sau judeteana. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.
(11) Elevii straini din invatamantul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(12) Statul roman poate aloca anual, prin hotarare a Guvernului, un numar de burse pentru scolarizarea elevilor si cursantilor straini, in baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului roman sau la propunerea ministerelor interesate.
(13) Conditiile de scolarizare a elevilor straini, inclusiv conditiile de finantare, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(14) Mamele minore reintegrate intr-o unitate de invatamant beneficiaza de o bursa lunara in cuantum de 700 de lei, pe perioada desfasurarii activitatilor didactice, cu conditia frecventarii orelor de curs.
Sectiunea a 5-a Reprezentarea elevilor
Articolul 109
(1) Consiliul National al Elevilor este partener al Ministerului Educatiei, cu rol consultativ in procesul decizional. Elevii pot fi reprezentati si prin alte asociatii reprezentative la nivel national cu rol consultativ in procesul decizional.
(2) Consiliul National al Elevilor functioneaza dupa un regulament de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(3) In vederea indeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din invatamantul preuniversitar, Consiliul National al Elevilor are in subordine consilii judetene ale elevilor, constituite in fiecare judet, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucuresti, constituit la nivelul municipiului Bucuresti. De asemenea, la nivel scolar se constituie consilii scolare ale elevilor in fiecare unitate de invatamant preuniversitar.
(4) Alegerile pentru functiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fara ingerinta din partea cadrelor didactice. Influentarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza in conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(5) In baza principiului subsidiaritatii, consiliile judetene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucuresti sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeasi relatie de colaborare trebuie sa existe si intre consiliile scolare ale elevilor, elevii reprezentanti in consiliile de administratie si echipele de conducere ale unitatilor de invatamant preuniversitar.
(6) Ministerul Educatiei, respectiv unitatile de invatamant preuniversitar sprijina activitatea Consiliului National al Elevilor si a substructurilor sale.
Sectiunea a 6-a Elevii capabili de performante inalte
Articolul 110
(1) Statul sprijina elevii capabili de performante inalte prin activitati organizate atat in unitatile de invatamant, cat si in centrele judetene de excelenta/Centrul Municipiului Bucuresti pentru Excelenta. Organizarea si functionarea centrelor judetene de excelenta/Centrului Municipiului Bucuresti pentru Excelenta se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Centrele judetene de excelenta/Centrul Municipiului Bucuresti pentru Excelenta, denumite in continuare centre de excelenta, functioneaza ca unitati de educatie extrascolara cu personalitate juridica si sunt coordonate metodologic de Centrul National pentru Excelenta.
Articolul 111
(1) In unitatile de invatamant si in centrele de excelenta se pot desfasura activitati suplimentare de invatare si programe educationale pentru elevii capabili de performante inalte, adaptate la particularitatile, interesele, potentialul si ritmul lor de invatare. Aceste programe sunt de aprofundare si extindere a invatarii corespunzatoare curriculumului national sau altor domenii, de dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii, conform ritmului individual de invatare.
(2) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru sustinerea elevilor capabili de performante inalte se asigura de Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Administratiile publice locale pot sustine programele centrelor de excelenta.
Articolul 112
(1) Identificarea tinerilor capabili de performanta inalta se realizeaza de echipe formate din specialisti in domeniu, psihologi, pedagogi, profesori, si satisface exigentele de obiectivitate, fidelitate, validitate si fiabilitate. Membrii acestor echipe nu pot efectua activitati de pregatire cu tinerii selectati.
(2) In procesul de identificare se utilizeaza profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri de nominalizare, chestionare, teste psihologice de aptitudini scolare, individuale si colective, de inteligenta, de creativitate, de aptitudini speciale, analiza activitatii si a rezultatelor scolare, precum si alte instrumente si procedee elaborate de specialisti.
(3) Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanta inalta proveniti din medii socioeconomice dezavantajate se adapteaza specificului lor si prin implicarea reprezentantilor comunitatii locale.
Articolul 113
(1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performante inalte, Ministerul Educatiei organizeaza olimpiade, concursuri scolare, extrascolare si extracurriculare, tabere de profil, simpozioane si alte activitati specifice si poate acorda burse si alte forme de sprijin material si financiar. Normele metodologice privind organizarea si desfasurarea olimpiadelor, a concursurilor scolare, extrascolare si extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor si a altor activitati specifice se aproba prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea si desfasurarea olimpiadelor, a concursurilor scolare, extrascolare si extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor si a altor activitati specifice, precum si cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor, profesorilor care i-au pregatit si unitatilor scolare de provenienta a premiantilor se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Absolventii clasei a VIII-a pot fi inscrisi in clasa a IX-a fara sustinerea evaluarii nationale sau a concursului de admitere la liceu daca au obtinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa nationala a olimpiadelor scolare organizate si finantate de Ministerul Educatiei sau au obtinut premiile I, II sau III la competitii internationale recunoscute de Ministerul Educatiei, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordinul ministrului educatiei.
(3) Elevii cu performante deosebite la olimpiadele nationale sau la competitiile internationale pot fi inscrisi fara examen in invatamantul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei nationale/competitiei internationale daca au obtinut premiul I la etapa nationala a olimpiadelor scolare organizate si finantate de Ministerul Educatiei sau au obtinut premiile I, II sau III la competitii internationale recunoscute de Ministerul Educatiei. Lista privind corespondenta specificului olimpiadei nationale/competitiei internationale cu filiera/profilul/specializarea la care se face inscrierea se aproba anual prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Identificarea elevilor capabili de performante inalte, care vor urma programele de pregatire din unitatile de invatamant sau din centrele de excelenta, se poate realiza incepand cu nivelul de varsta specific clasei a III-a.
(5) Elevii capabili de performante inalte pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cu exceptia celor din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala.
(1) Se infiinteaza Centrul National pentru Excelenta, organism de specialitate al Ministerului Educatiei, fara personalitate juridica, cu rol de organizare si coordonare metodologica, monitorizare si evaluare, dupa caz, a urmatoarelor activitati si servicii educationale:
a) elaborarea strategiilor de identificare si de selectie a elevilor capabili de performante inalte, in vederea constituirii unor grupe de excelenta pe discipline, arii curriculare sau domenii stiintifice, artistice si tehnice;
b) initierea actiunilor de identificare si promovare a elevilor capabili de performante inalte;
c) coordonarea metodologica a centrelor judetene de excelenta/Centrului Municipiului Bucuresti pentru Excelenta si unitatilor de invatamant in cazul activitatilor de sprijin al elevilor capabili de performante inalte;
d) asigurarea constituirii, functionarii si pregatirii grupelor de excelenta;
e) elaborarea si asigurarea implementarii unor programe de parteneriat cu diverse institutii din tara si strainatate, cu organizatii neguvernamentale, cu comunitatea locala, in scopul imbunatatirii conditiilor si resurselor necesare sprijinirii participarii si implementarii activitatilor destinate elevilor capabili de performante inalte;
f) dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactica si organizarea conferintelor care au ca tema activitatile specifice centrului de excelenta;
g) organizarea taberelor nationale de pregatire a elevilor capabili de performante inalte, pe discipline;
h) organizarea activitatii de pregatire a loturilor olimpice nationale, judetene/ale municipiului Bucuresti;
i) crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performante inalte in procese de reflectie asupra transformarilor si reformelor vizate in domeniile acestora de excelenta;
j) implicarea institutiilor de invatamant superior in organizarea programelor si demersurilor pe care centrele de excelenta le deruleaza in vederea sprijinirii elevilor capabili de performante inalte.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Centrului National pentru Excelenta se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Centrul National pentru Excelenta are rol de sprijinire a centrelor de excelenta.
(4) Finantarea Centrului National pentru Excelenta si a activitatilor centrelor de excelenta se asigura din bugetul Ministerului Educatiei.
Capitolul IX Conducerea sistemului national de invatamant
Sectiunea 1 Conducerea si coordonarea la nivel central si local
Articolul 115
(1) Ministerul Educatiei, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, elaboreaza si implementeaza politica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar si are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei.
(2) Ministerul Educatiei exercita, in domeniul invatamantului preuniversitar, urmatoarele atributii:
a) elaboreaza, aplica, monitorizeaza si evalueaza politicile educationale nationale;
b) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant;
c) monitorizeaza activitatea de evaluare externa;
d) aproba cadrul general privind politicile educationale, scopurile, obiectivele si standardele ce trebuie asumate si indeplinite de unitatile de invatamant din sistemul national;
e) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant, pe baza standardelor nationale;
f) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar special si analizeaza si propune modificari ale acesteia;
g) inainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare, la propunerea DJIP/DMBIP, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei;
h) coordoneaza elaborarea si aproba curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora;
i) evalueaza, aproba si achizitioneaza manualele scolare, conform legii, si, in acest sens, este singura autoritate cu competente in domeniu;
j) asigura coordonarea metodologica, prin institutiile abilitate, a scolarizarii specializate si a asistentei psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;
k) realizeaza analiza asigurarii conditiilor echitabile de acces, progres si finalizare a invatamantului si propune spre aprobare Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare;
l) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor capabili de performante inalte;
m) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor umane din sistemul national de invatamant, precum si normativele de personal din invatamantul preuniversitar de stat;
n) coordoneaza, monitorizeaza si controleaza formarea initiala si pe parcursul carierei didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control, in concordanta cu politicile publice de la nivel national;
o) coordoneaza concursul national de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din invatamantul preuniversitar de stat;
p) elaboreaza, impreuna cu alte ministere interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatamantului, formarii profesionale si al cercetarii stiintifice;
q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului educatiei, incaseaza taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileste structura anului scolar, prin ordin al ministrului educatiei;
s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementarii politicilor educationale la nivel national;
s) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare a DJIP/DMBIP si alte regulamente-cadru de organizare si functionare a unitatilor/institutiilor de la nivelul sistemului national de invatamant si domeniului educatiei;
t) aproba si publica pe pagina web a institutiei Calendarul national al activitatilor educative extrascolare si Calendarul national al activitatilor extrascolare de promovare a stiintei;
t) asigura omologarea mijloacelor de invatamant conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora, dupa consultarea cu institutiile cu atributii in domeniu;
v) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul invatamantului, inclusiv de monitorizare a parcursului educational/profesional al absolventilor;
w) coordoneaza colectarea si asigura analizarea si interpretarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia, precum si transparenta si publicarea acestora;
x) face public si prezinta Parlamentului Romaniei anual, pana la data de 31 decembrie, raportul privind starea invatamantului preuniversitar din Romania, in care sunt prezentate inclusiv elemente privind guvernanta si directiile/prioritatile de dezvoltare a invatamantului preuniversitar;
y) aproba formularele actelor de studii, ale documentelor scolare, controleaza periodic modul de folosire a acestora de catre unitatile de invatamant si avizeaza necesarul de formulare solicitat si comanda pentru tiparirea acestora;
z) coordoneaza, prin structuri de specialitate, dupa caz, functionarea optima a platformelor strategice din domeniul educatiei;
aa) fundamenteaza si propune Ministerului Finantelor repartizarea pe judete si municipiul Bucuresti a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea de baza.
(3) In realizarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, prin ordin al ministrului educatiei, infiinteaza, organizeaza si finanteaza comisii si consilii nationale si poate propune Guvernului infiintarea, organizarea si finantarea de agentii si alte institutii, prin hotarare a Guvernului.
(4) Ministerul Educatiei proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei, prin consultarea partenerilor de dialog ai Ministerului Educatiei.
(5) La nivelul Ministerului Educatiei functioneaza Corpul de experti externi pentru monitorizare si control, denumit in continuare CEEMC, cu atributii si prerogative prevazute prin regulament propriu de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Din CEEMC face parte personal didactic cu competente specifice in monitorizare si control, selectat si numit prin ordin al ministrului educatiei, in baza regulamentului propriu de organizare si functionare.
(7) Ministerul Educatiei poate emite reglementari avand ca obiect organizarea si functionarea sistemului de invatamant preuniversitar, in conditiile normei primare, pe durata starii de urgenta, a starii de alerta si a starii de asediu.
(8) Ministerul Educatiei, in concordanta cu prevederile legale, in vederea sustinerii implementarii politicilor din domeniu, poate semna protocoale de colaborare cu autoritati si institutii publice, culte recunoscute de lege, federatii sindicale, organizatii neguvernamentale. Protocoalele de colaborare sunt documente publice si se publica pe site-ul Ministerului Educatiei.
(9) La stabilirea structurii anului scolar, Ministerul Educatiei va avea in vedere:
a) pentru beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale care apartin unui cult religios legal, crestin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri inaintea Pastelui, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii, in functie de data la care sunt celebrate de cultul respectiv;
b) includerea a doua zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale apartinand acestora.
Articolul 116
(1) Se infiinteaza directiile judetene de invatamant preuniversitar/Directia Municipiului Bucuresti de Invatamant Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei, cu personalitate juridica, prin reorganizarea inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, finantate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei.
(2) Structura organizatorica a DJIP/DMBIP este aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Posturile sunt prevazute, in conditiile legii, pentru personal de conducere, indrumare si control, personal didactic auxiliar si personal administrativ.
(3) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se face incadrarea intregului personal in numarul maxim de posturi aprobat si in noua structura organizatorica, cu respectarea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(4) Personalul de conducere, personalul de indrumare si control, personalul didactic, didactic auxiliar si administrativ al inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti este preluat la DJIP/DMBIP, in conformitate cu dispozitiile regulamentelor de organizare si functionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(5) DJIP/DMBIP exercita urmatoarele atributii:
a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei, precum si politicile nationale la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti;
b) monitorizeaza aplicarea legislatiei la nivelul unitatilor de invatamant;
c) controleaza, monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatilor de invatamant;
d) sprijina Ministerul Educatiei in activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;
e) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor de educatie extrascolara ale Ministerului Educatiei din aria judetului/municipiului Bucuresti;
f) monitorizeaza modul in care autoritatile administratiei publice locale isi indeplinesc atributiile privind asigurarea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar;
g) colaboreaza cu institutia prefectului in vederea asigurarii implementarii la nivel local a politicilor guvernamentale din domeniu;
h) coordoneaza admiterea in licee, evaluarile nationale, examenele de certificare a calificarilor profesionale si concursurile scolare la nivelul unitatilor de invatamant din judet si din municipiul Bucuresti;
i) inainteaza Ministerului Educatiei reteaua scolara a unitatilor de invatamant preuniversitar organizata de catre autoritatile administratiei publice locale din raza lor teritoriala, in vederea avizarii si publicarii;
j) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea prescolarilor si elevilor si monitorizeaza participarea la actul educational a acestora pe durata invatamantului obligatoriu;
k) monitorizeaza situatia abandonului scolar si a parasirii timpurii a sistemului de invatamant la nivelul fiecarei unitati de invatamant preuniversitar din raza sa teritoriala;
l) colaboreaza cu centrele scolare pentru educatie incluziva, in vederea asigurarii serviciilor educationale specializate, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza servicii specializate de mediere scolara;
m) monitorizeaza respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregarii scolare, in toate unitatile de invatamant din raza teritoriala, in vederea identificarii si combaterii fenomenelor de segregare scolara, si sustine participarea personalului didactic la cursuri de formare profesionala pentru dobandirea de competente in educatie incluziva;
n) comunica Ministerului Educatiei, pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an, un raport privind masurile de combatere a segregarii, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti;
o) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei, precum si a proiectelor derulate de unitatile de invatamant in cadrul programelor UE in domeniul educatiei;
p) sprijina unitatile de invatamant in accesarea si implementarea de proiecte din fonduri nationale si europene;
q) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de invatamant, la solicitarea motivata a oricareia dintre parti;
r) mentine, in baza principiului subsidiaritatii, legatura cu organizatiile reprezentative ale elevilor, profesorilor si parintilor si asigura participarea acestora in procesul de elaborare si implementare a unor politici educationale la nivel judetean si la procesul de luare a deciziilor care vizeaza comunitatea scolara;
s) sprijina unitatile de invatamant si verifica acuratetea datelor raportate de catre acestea in vederea sprijinirii elaborarii de politici publice bazate pe date;
s) prezinta public un raport anual privind starea invatamantului la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti;
t) acorda consiliere si asistenta unitatilor de invatamant in gestionarea resurselor umane;
t) monitorizeaza activitatile de constituire si de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unitatile de invatamant preuniversitar de stat si particular, organizeaza concursul national de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din invatamantul preuniversitar de stat, monitorizeaza concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unitatile de invatamant preuniversitar particular si examenul national de licentiere in cariera didactica;
u) elaboreaza si gestioneaza baza de date privind personalul angajat in unitatile de invatamant, in limitele competentelor ce ii revin;
v) realizeaza auditul periodic al resursei umane din invatamantul preuniversitar;
w) colaboreaza cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandarilor de formare continua, asociate fiecarei inspectii de specialitate;
x) asigura recunoasterea si echivalarea studiilor efectuate in strainatate de catre elevii romani;
y) sustine dezvoltarea si administrarea resurselor educationale deschise si a platformelor strategice din educatie.
(6) DJIP/DMBIP are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Functionarea acestora se realizeaza in baza unui regulament propriu, elaborat si aprobat de consiliul de administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invatamant preuniversitar si un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul judetean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucuresti, un reprezentant judetean al structurilor asociative reprezentative ale parintilor cu activitate relevanta la nivel national participa, cu statut de observatori, la lucrarile consiliului de administratie al DJIP/DMBIP.
(7) In structura DJIP/DMBIP din judetele cu invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori pentru acest tip de invatamant, conform art. 60 alin. (8). In judetele/municipiul Bucuresti unde se organizeaza formatiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii minoritatii nationale se normeaza, suplimentar, un post de inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri de invatamant sunt numiti respectand prevederile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale.
(8) In structura DJIP/DMBIP sunt cuprinsi si inspectori pentru problemele anteprescolarilor/prescolarilor si elevilor proveniti din medii socioeconomice dezavantajate si/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi. Inspectorii scolari pentru copiii si tinerii proveniti din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi sunt numiti respectand procedurile legale in vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale.
(9) DJIP/DMBIP este condusa de un director general si directori generali adjuncti numiti prin ordin al ministrului educatiei, in urma sustinerii unui concurs organizat de Ministerul Educatiei, pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(10) Reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectiva invatamant preuniversitar, ai Consiliului National al Elevilor si ai structurilor asociative reprezentative ale parintilor cu activitate relevanta la nivel national participa, cu statut de observatori, la concursul de ocupare a functiilor de conducere, indrumare si control din cadrul DJIP/DMBIP.
Articolul 117
(1) Se infiinteaza Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si Inspectie in Invatamantul Preuniversitar, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Ministerului Educatiei, prin reorganizarea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, care se desfiinteaza, si prin preluarea atributiilor si personalului care indeplineste atributii de inspectie generala si inspectie tematica de la inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.
(2) Sediul, structura organizatorica si regulamentul de functionare ale ARACIIP si ale birourilor judetene/Biroul Municipiului Bucuresti ARACIIP, denumite in continuare BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, se stabilesc prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei. ARACIIP este condusa de un presedinte, ales in baza rezultatului unui concurs desfasurat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, pentru un mandat de 4 ani.
(3) ARACIIP este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, precum si din venituri proprii.
(4) Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a) venituri obtinute pe baza de contracte privind evaluarea externa;
b) perceperea unor tarife de autorizare, acreditare si evaluare periodica, aprobate prin hotarare a Guvernului;
c) fonduri externe nerambursabile obtinute prin participarea la programe internationale;
d) donatii, sponsorizari, alte surse legal constituite.
(5) La nivelul ARACIIP functioneaza Comisia Nationala pentru Inspectie Scolara, denumita in continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectarii normelor de etica si deontologie de catre personalul didactic de predare si personalul de conducere, de indrumare si control de la nivelul sistemului national de invatamant. CNIS functioneaza in conformitate cu o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morala si profesionala, care are experienta in inspectie scolara sau management educational de cel putin 5 ani. Membrii CNIS sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei pe un mandat de 4 ani, in urma unui concurs organizat de catre ARACIIP, pe baza metodologiei care se aproba prin ordin al ministrului educatiei in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(7) In exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligatia sa se abtina de la luarea oricarei decizii afectate de interesul personal. Prin interes personal se intelege orice situatie in care acestia trebuie sa se pronunte asupra unei contestatii/sesizari care priveste un cadru didactic angajat al unitatii de invatamant in care acestia isi desfasoara activitatea, sotul/sotia sau o persoana care are calitatea de ruda de pana la gradul III sau afin.
(8) ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Directia generala de inspectie scolara, Directia generala de asigurare a calitatii si departamente/servicii/ birouri/compartimente, iar, la nivel de judet, isi exercita atributiile prin birourile judetene/Biroul Municipiului Bucuresti.
(9) Persoanele care indeplinesc o functie de demnitate publica nu pot exercita simultan o functie in cadrul ARACIIP. In termen de 30 de zile de la intrarea in situatia de incompatibilitate, persoana are obligatia de a se suspenda din functia de la ARACIIP.
(10) ARACIIP are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza, actualizeaza periodic si propune ministrului educatiei standardele de calitate pentru evaluarea si asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
b) propune ministrului educatiei, in colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind educatia speciala, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
c) propune ministrului educatiei standardele specifice de calitate privind educatia timpurie, educatia extrascolara, alternativele educationale si serviciile complementare, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
d) elaboreaza si propune ministrului educatiei metodologia-cadru de evaluare institutionala in vederea autorizarii privind functionarea provizorie, acreditarii si evaluarii periodice a unitatilor de invatamant din invatamantul preuniversitar, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
e) propune ministrului educatiei metodologia privind evaluarea institutionala in vederea autorizarii privind functionarea provizorie, a acreditarii si evaluarii periodice a unitatilor de invatamant special, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
f) propune ministrului educatiei metodologia privind evaluarea institutionala in vederea autorizarii privind functionarea provizorie, a acreditarii si evaluarii periodice a furnizorilor de educatie timpurie, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
g) propune ministrului educatiei metodologia pentru autorizarea privind functionarea provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de educatie extrascolara, aprobata prin ordin al ministrului educatiei;
h) propune ministrului educatiei metodologia privind autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a alternativelor educationale, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
i) realizeaza activitatea de evaluare institutionala, autorizare si acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar/a unitatilor de educatie extrascolara;
j) propune Ministerului Educatiei autorizarea, acreditarea si retragerea autorizarii/acreditarii unitatilor de invatamant preuniversitar/unitatilor de educatie extrascolara. Autorizarea si acreditarea se fac prin ordin al ministrului educatiei;
k) realizeaza evaluarea externa periodica a calitatii pentru unitatile de invatamant preuniversitar/unitatile de educatie extrascolara prin colaboratori externi, experti in evaluare si acreditare, inscrisi in Registrul national al expertilor in evaluare si acreditare, denumit in continuare RNEE, in vederea autorizarii de functionare provizorie, acreditarii;
l) propune Ministerului Educatiei politicile si strategiile de asigurare a calitatii invatamantului preuniversitar si, periodic, propuneri de imbunatatire a acestora;
m) realizeaza impreuna cu DJIP/DMBIP si directiile de resort din Ministerul Educatiei activitatea de monitorizare si control al calitatii;
n) realizeaza inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar privind realizarea scopurilor si obiectivelor proprii diferitelor categorii de unitati de invatamant, asa cum sunt acestea definite prin legislatia in vigoare;
o) realizeaza inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar, inspectia tematica si inspectia de specialitate;
p) colaboreaza cu CCD pentru asigurarea, in baza recomandarilor de formare continua formulate dupa fiecare inspectie scolara generala sau tematica, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
q) recomanda Ministerului Educatiei si CNFDCD, dupa finalizarea inspectiilor si evaluarilor, politici in formarea resursei umane din invatamantul preuniversitar;
r) publica rezultatele evaluarilor externe si actualizeaza lunar urmatoarele registre:
(i) Registrul national al unitatilor de invatamant preuniversitar acreditate;
(ii) Registrul national al unitatilor de invatamant preuniversitar evaluate extern periodic;
(iii) Registrul national al unitatilor de invatamant preuniversitar autorizate sa functioneze provizoriu;
(iv) Registrul special al unitatilor de invatamant preuniversitar care functioneaza dupa un curriculum strain;
(v) Registrul furnizorilor de educatie anteprescolara;
s) elaboreaza manuale de evaluare, ghiduri de bune practici si alte materiale de informare privind asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar, publica rezultatele evaluarilor externe;
s) organizeaza cursuri de formare initiala si, periodic, cursuri de formare continua in domeniul asigurarii calitatii educatiei pentru angajati si membrii RNEE;
t) publica un raport anual cu privire la propria activitate;
t) elaboreaza si implementeaza Codul de etica profesionala a expertilor in evaluare si acreditare;
u) propune ministrului educatiei metodologia privind avizarea organizatiilor furnizoare de educatie care scolarizeaza in baza unui curriculum al altui stat, aprobata prin ordin al ministrului educatiei, pe care o aplica;
v) propune ministrului educatiei metodologia privind verificarea aplicarii componentelor de etica si integritate, aprobata prin ordin al ministrului educatiei, pe care o aplica;
w) propune ministrului educatiei regulamentul de inspectie scolara generala, tematica si inspectie de specialitate a unitatilor de invatamant preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(10^1) Modelul, continutul si procedura de completare a registrelor prevazute la alin. (10) lit. r) se aproba la propunerea ARACIIP, prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Unitatile de invatamant preuniversitar autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate care fac parte din reteaua scolara sunt incluse de drept in aceste registre.
(11) Inspectia generala a unitatilor de invatamant preuniversitar este realizata de structura centrala a ARACIIP, cu inspectorii judeteni/ai municipiului Bucuresti si cu membrii CEEMC, daca este cazul, in baza regulamentului prevazut la alin. (10) lit. w). In cadrul acestui tip de inspectie se realizeaza inclusiv activitati de consiliere, in raport cu obiectivele concrete vizate, in vederea imbunatatirii continue a activitatii unitatii de invatamant.
(12) Inspectia tematica, prin birourile judetene, reprezinta o activitate de evaluare sau control al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activitatii unitatilor de invatamant preuniversitar sau al personalului care deserveste aceste institutii, in principal, al activitatii cadrelor didactice. In cadrul acestui tip de inspectie se realizeaza inclusiv activitati de consiliere, in raport cu obiectivele concrete vizate, in vederea imbunatatirii continue a activitatii unitatii de invatamant, in baza regulamentului prevazut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din judetul de provenienta.
(13) ARACIIP colaboreaza cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, in baza recomandarilor de formare continua formulate dupa fiecare inspectie scolara generala sau tematica, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.
(14) Verificarea din punctul de vedere al respectarii procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externa a calitatii se realizeaza de catre BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP. Acestea sunt inaintate catre Consiliul ARACIIP, in vederea analizei si, dupa caz, aprobarii rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluarilor sunt inaintate catre Ministerul Educatiei.
(15) Componenta Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenti si membrii observatori, stabiliti prin ordin al ministrului educatiei. Membrii permanenti sunt numiti, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reinnoire pentru inca un mandat de 4 ani. Membrii observatori sunt numiti pentru un mandat individual de un an, fara drept de vot.
(16) ARACIIP dispune de birouri judetene de asigurare a calitatii si inspectie scolara, cu personalitate juridica. Acestea sunt conduse de un director numit in urma castigarii concursului pentru ocuparea functiei de director. Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea functiei de director se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACIIP.
(17) BJ-ARACIIP sunt infiintate prin ordin al ministrului educatiei. Organizarea acestora se va realiza astfel:
a) numarul de posturi, structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a Guvernului;
b) la nivelul fiecarui birou judetean exista angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata. Procedura de ocupare a posturilor acestora este stabilita prin regulamentul prevazut la lit. a). Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este realizata cu implicarea colaboratorilor inscrisi in RNEE si membrilor CEEMC;
c) activitatea birourilor judetene este evaluata anual de catre Consiliul ARACIIP, care adopta masuri in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor acestora;
d) coopereaza cu DJIP/DMBIP in vederea indeplinirii activitatilor prevazute de prezenta lege.
(18) In domeniul asigurarii calitatii educatiei, BJ-ARACIIP/ BMB-ARACIIP au urmatoarele atributii:
a) analizeaza rapoartele anuale de evaluare interna privind calitatea educatiei in organizatiile furnizoare de invatamant preuniversitar din judet/municipiul Bucuresti;
b) monitorizeaza implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea si asigurarea calitatii educatiei in organizatiile furnizoare de invatamant preuniversitar din judet;
c) realizeaza activitati de formare initiala si periodica in domeniul asigurarii calitatii educatiei, sub coordonarea metodologica a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judet;
d) realizeaza si publica periodic studii si analize cu privire la situatia calitatii educatiei in institutiile de invatamant preuniversitar din judet, care contribuie la recomandarile de politica publica educationala privind imbunatatirea calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
e) participa la recrutarea corpului de evaluatori inscrisi in RNEE, informand periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situatia acestora;
f) organizeaza schimburi de experienta si alte activitati care vizeaza schimbul de bune practici privind imbunatatirea calitatii educatiei, atat pentru angajatii BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cat si pentru membrii RNEE din judet;
g) sprijina Consiliul ARACIIP in vederea realizarii, gestionarii si actualizarii bazei de date a unitatilor de invatamant/ nivelurilor/specializarilor/calificarilor autorizate, acreditate si evaluate periodic in judet.
(19) In domeniul inspectiei scolare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are urmatoarele atributii:
a) realizeaza activitatile specifice inspectiei scolare generale, tematice si de specialitate cu respectarea metodologiei prevazute la alin. (10) lit. w);
b) monitorizeaza implementarea propunerilor de imbunatatire a calitatii educatiei la nivelul unitatilor de invatamant, elaborate de comisiile pentru evaluarea si asigurarea calitatii educatiei, in urma rapoartelor intocmite cu ocazia inspectiilor generale si tematice;
c) sprijina activitatea Comisiei Nationale pentru Inspectie Scolara.
(20) Numarul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotararea Guvernului prevazuta la alin. (2). Numarul maxim de posturi va fi cel putin egal cu numarul de posturi din cadrul ARACIP la care se adauga posturile transferate din cadrul inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti aferente atributiilor de inspectie generala si inspectie tematica.
(21) In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare a ARACIIP, la solicitarea presedintelui acesteia, vor fi detasate persoane care au calitatea de titulari in sistemul de invatamant preuniversitar cu experienta de minimum 2 ani in activitatea de inspectie scolara, care vor desfasura operatiuni legate de infiintarea, organizarea si functionarea ARACIIP si a birourilor judetene.
(22) Pana la ocuparea prin concurs a functiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, acestia sunt numiti de catre presedintele ARACIIP din randul personalului de specialitate de la nivelul sistemului national de invatamant detasat in cadrul agentiei sau al birourilor judetene/Biroului Municipiului Bucuresti de catre angajatori, in conformitate cu Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(23) In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea ARACIIP, se face incadrarea personalului in numarul maxim de posturi aprobat si in noua structura organizatorica, cu respectarea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(24) Personalul ARACIIP si al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori scolari care au gradul didactic I, experti in evaluare si personal contractual. Atributiile, sarcinile si raspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fisa postului, pe baza regulamentului de organizare si functionare.
(25) ARACIIP preia personalul ARACIP si registrul de evaluatori colaboratori externi, experti in evaluare si acreditare, in conformitate cu prevederile hotararii de Guvern prevazuta la alin. (2).
(26) ARACIIP si birourile sale judetene/biroul Municipiului Bucuresti nou-infiintate preiau, pe baza de protocol, in termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activitatilor preluate de la inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, in ceea ce priveste componenta de inspectie scolara si activitatile ARACIP, si se subroga, in toate drepturile, obligatiile, contractele, deciziile de finantare, ordinele de finantare, acordurile si litigiile institutiei, structurii sau activitatii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in administrarea sau, dupa caz, in proprietatea ARACIP.
Articolul 118
(1) Se infiinteaza Centrul National pentru Formare si Dezvoltarea in Cariera Didactica, denumit in continuare CNFDCD, institutie publica de interes national, finantata de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei si din venituri proprii.
(2) Regulamentul privind organizarea si functionarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aproba prin ordin al ministrului educatiei in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) CNFDCD functioneaza in subordinea Ministerului Educatiei avand ca scop:
a) identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor si corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile si politicile nationale si cu nevoile specifice comunitatilor educationale;
b) organizarea si furnizarea de formare continua pentru personalul didactic de predare, de conducere, indrumare si control, precum si pentru personalul didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar;
c) coordonarea retelei nationale a scolilor de aplicatie;
d) coordonarea activitatii de mentorat didactic si de licentiere in cariera didactica;
e) elaborarea standardelor ocupationale pentru ocupatiile specifice sistemului de invatamant preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
f) recunoasterea si echivalarea nivelurilor de competenta didactica;
g) identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii nonformale si informale pentru personalul didactic de predare si didactic auxiliar, precum si pentru personalul de conducere, de indrumare si control din invatamantul preuniversitar;
h) realizarea de analize periodice privind necesarul de formare initiala si continua a resursei umane din invatamantul preuniversitar;
i) furnizarea de programe de formare si consiliere pentru indeplinirea unor obiective specifice, in acord cu planul de dezvoltare institutionala al unitatii de invatamant;
j) furnizarea de programe de formare si consilierea unitatilor de invatamant, pentru indeplinirea recomandarilor ARACIIP dupa finalizarea inspectiilor generale sau tematice;
k) implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continua la nivel national/judetean/local si a impactului programelor de formare continua la nivelul practicilor didactice ale profesorilor prin colaborarea dintre furnizorii de formare si unitatile de invatamant, cu rol de feedback pentru analiza eficientei si eficacitatii formarii;
l) promovarea si sustinerea dezvoltarii profesionale, prin colaborarea si schimbul de experienta intre cadrele didactice din aceeasi unitate de invatamant si/sau din unitati de invatamant diferite, precum si intre cadrele didactice coordonatoare de practica si tutorii de practica, in vederea imbunatatirii activitatilor de predare, invatare si evaluare;
m) dezvolta si propune spre aprobare un plan national de formare continua a resurselor umane din invatamantul preuniversitar. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Activitatile prevazute la alin. (3) se realizeaza prin CCD, institutii la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, cu personalitate juridica, subordonate CNFDCD, infiintate prin reorganizarea caselor corpului didactic si preluarea intregului personal, activitatilor si structurilor acestor institutii, prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Personalul de conducere si personalul didactic, didactic auxiliar si administrativ al caselor corpului didactic este preluat de centrele pentru cariera didactica in conformitate cu dispozitiile regulamentelor de organizare si functionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(6) La nivelul CCD se realizeaza procesul de inregistrare si monitorizare a portofoliilor profesionale si ale programelor de formare profesionala ale cadrelor didactice, in conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Finantarea activitatii CCD se realizeaza in baza planului national de formare a resurselor umane din invatamantul preuniversitar si este asigurata din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, cat si din veniturile proprii obtinute si utilizate cu aceeasi destinatie.
Articolul 119
(1) DJIP/DMBIP si CCD preiau, pe baza de protocol, activitatile inspectoratelor scolare judetene/ Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si ale caselor corpului didactic, dupa caz, si se subroga in toate drepturile si obligatiile acestora, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in administrarea sau, dupa caz, in proprietatea acestora. Personalul institutiilor reorganizate este preluat de institutiile nou-infiintate, potrivit dispozitiilor art. 116 alin. (4) si art. 118 alin. (5).
(2) La data prevazuta in ordinul ministrului educatiei privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a DJIP/DMBIP si a ordinului de ministru privind organizarea si functionarea CNFDCD, inspectoratele scolare judetene/ Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si casele corpului didactic se desfiinteaza.
(3) In cuprinsul contractelor, conventiilor, intelegerilor, protocoalelor in care inspectoratele scolare judetene/ Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti au fost parte sau al inscrisurilor oficiale din domeniul educatiei, formarii profesionale, cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii in care s-au folosit denumirile „inspectorat scolar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti“ se va citi „directia judeteana pentru invatamant preuniversitar/Directia Municipiului Bucuresti de Invatamant Preuniversitar“.
(4) In cuprinsul contractelor, conventiilor, intelegerilor, protocoalelor in care casele corpului didactic au fost parte sau al inscrisurilor oficiale din domeniul educatiei, formarii profesionale, cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii in care s-au folosit denumirile „casa corpului didactic“ se va citi „Centrul National pentru Formarea si Dezvoltarea Carierei Didactice“, sau „centrele pentru cariera didactica“, dupa caz.
(5) In cuprinsul contractelor, conventiilor, intelegerilor, protocoalelor in care inspectoratele scolare judetene/ Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si casele corpului didactic au fost parte sau al inscrisurilor oficiale din domeniul educatiei, pe componenta de inspectie scolara generala si tematica, precum si de asigurare a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar in care s-au folosit denumirile „inspectorat scolar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti“, „Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar“ se va citi „Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si Inspectie in Invatamantul Preuniversitar“.
(6) Se infiinteaza la nivelul fiecarui judet/municipiului Bucuresti Consiliul consultativ pentru invatamant preuniversitar, structura consultativa cu atributii in sprijinirea activitatii de administrare si dezvoltare a retelei scolare, de monitorizare a capacitatii autoritatilor publice locale de a sustine educatia, respectiv de a furniza resursele necesare.
(7) Consiliul consultativ prevazut la alin. (6) avizeaza Raportul privind starea invatamantului, elaborat de DJIP/DMBIP.
(8) Consiliul consultativ prevazut la alin. (6) este format din 5 membri, dupa cum urmeaza: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului judetean al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti. La activitatile consiliului participa, cu statut de observator, cate un reprezentant al federatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invatamant preuniversitar, al Consiliului National al Elevilor, al structurilor asociative reprezentative ale parintilor cu activitate relevanta la nivel national si al agentilor economici si un reprezentant al minoritatilor nationale, dintre acele minoritati reprezentate in Parlamentul Romaniei care au invatamant in limba minoritatilor nationale in acel judet. Consiliul consultativ prevazut la alin. (6) este condus de prefect sau un reprezentant al acestuia.
(9) Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului consultativ pentru invatamant preuniversitar se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 120
(1) In fiecare judet functioneaza centrul judetean de resurse si asistenta educationala, iar in municipiul Bucuresti functioneaza Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala. Acestea sunt institutii cu personalitate juridica si sunt subordonate Ministerului Educatiei si coordonate metodologic de CNEI. Structura, organizarea si functionarea CJRAE/CMBRAE se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(1^1) Pana la infiintarea CNEI, CJRAE/CMBRAE functioneaza in coordonarea metodologica a Ministerului Educatiei prin inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.
(2) CJRAE/CMBRAE sunt institutii de invatamant special integrat specializate in oferirea, coordonarea, monitorizarea si evaluarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii, pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens.
(3) CJRAE/CMBRAE coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza metodologic activitatea profesorilor-consilieri scolari, profesorilor-logopezi, profesorilor-psihologi, mediatorilor scolari, asistentilor sociali, profesorilor itineranti si de sprijin, a cadrelor didactice implicate in programe de educatie parentala, desfasurata in cadrul cabinetelor de asistenta psihopedagogica, a cabinetelor logopedice, a camerelor-resursa si altor spatii dedicate, in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar. CJRAE/CMBRAE colaboreaza cu centrele scolare pentru educatie incluziva in vederea integrarii prescolarilor/elevilor cu CES.
(4) Finant?area CJRAE/CMBRAE, a cabinetelor de asistenta psihopedagogica, a cabinetelor logopedice interscolare, a camerelor-resursa si altor spatii dedicate asistentei educationale se asigura de la bugetul unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia isi desfasoara activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in baza prevederilor privind finantarea invatamantului.
(5) CJRAE/CMBRAE indeplineste urmatoarele functii:
a) de coordonare, monitorizare si evaluare a serviciilor specifice din judet/municipiu;
b) de monitorizare a evolutiei beneficiarilor serviciilor educationale;
c) de informare si documentare pentru beneficiarii serviciilor educationale;
d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum si cu organizatii si asociatii la nivel national si international;
e) de colaborare cu institutiile care au atributii in domeniul social, al sanatatii, al ordinii publice si securitatii, in interesul beneficiarilor primari.
(6) CJRAE/CMBRAE dezvolta, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza urmatoarele servicii:
a) servicii de asistenta psihopedagogica pentru elevii in risc de excluziune scolara;
b) servicii de consiliere vocationala, orientare scolara si profesionala;
c) servicii de terapii logopedice;
d) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre invatamantul special spre invatamantul de masa si invers;
e) servicii de mediere scolara;
f) servicii de sprijin psihopedagogic pentru elevii cu CES integrati in invatamantul de masa;
g) servicii de sprijin, consiliere si formare a cadrelor didactice, in parteneriat cu CNFDCD si CCD;
h) servicii de educatie parentala;
i) servicii de interventie in situatii de violenta scolara, de mediere a conflictelor scolare si de consiliere a prescolarilor/ elevilor implicati in situatii de violenta scolara;
j) servicii de informare, consiliere si sprijin pentru personalul unitatilor de invatamant si pentru elevi in scopul prevenirii traficului si consumului de droguri, a delincventei si predelincventei juvenile si a altor comportamente de risc, precum si a oricarei forme de violenta in spatiul scolar, inclusiv bullying, cyberbullying, hartuire;
k) servicii de facilitare a integrarii sociale si culturale a prescolarilor/elevilor in colectivul clasei/grupei si al unitatii de invatamant.
Articolul 121
(1) Se infiinteaza Centrul National pentru Curriculum si Evaluare, cu sediul principal in municipiul Bucuresti, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1, si Institutul de Stiinte ale Educatiei, denumit in continuare ISE, cu sediul in municipiul Bucuresti, str. Stirbei Voda nr. 37, sectorul 1, in subordinea Ministerului Educatiei, prin preluarea activitatii si structurilor specializate de la Centrul National pentru Politici si Evaluare in Educatie, care se desfiinteaza.
(2) CNCE si ISE nou-infiintate preiau, pe baza de protocol, personalul si activitatile Centrului National pentru Politici si Evaluare in Educatie si se subroga, in toate drepturile, obligatiile, contractele, deciziile de finantare, ordinele de finantare, acordurile si litigiile institutiei, structurii sau activitatii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in administrarea sau, dupa caz, in proprietatea acestuia.
(3) Centrul National pentru Curriculum si Evaluare are ca atributii principale coordonarea elaborarii si revizuirii periodice a curriculumului national, coordonarea sistemului national de evaluare si examinare in invatamantul preuniversitar.
(4) Structura organizatorica, precum si functiile si atributiile aparatului propriu al Centrului National pentru Curriculum si Evaluare sunt aprobate prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) In indeplinirea atributiilor sale, CNCE poate sa colaboreze cu specialisti si cadre didactice cu experienta, pe baza de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
(6) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea CNCE se realizeaza incadrarea personalului preluat, in numarul maxim de posturi aprobat si in noile structuri organizatorice, prin respectarea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(7) Institutul de Stiinte ale Educatiei are ca atributii principale: cercetarea, dezvoltarea si inovarea in educatie, pentru cunoasterea si intelegerea contextelor, fenomenelor si proceselor educationale, in vederea fundamentarii deciziilor de politici publice in domeniul educatiei, pe baza datelor de cercetare. Activitatea se desfasoara in baza unui plan anual de cercetare aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(8) Structura organizatorica, precum si functiile si atributiile aparatului propriu ale ISE sunt aprobate prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(9) In indeplinirea atributiilor sale, ISE poate sa colaboreze cu specialisti si cadre didactice cu experienta, pe baza de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
(10) In cadrul ISE functioneaza o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale si in cadrul CNCE functioneaza un compartiment din care fac parte specialisti in invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(11) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea ISE se realizeaza incadrarea personalului preluat in numarul maxim de posturi aprobat si in noile structuri organizatorice, prin respectarea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru fiecare categorie de personal.
Articolul 122
Centrele de formare continua in limbile minoritatilor nationale au personalitate juridica si sunt finantate integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei si functioneaza in subordinea Ministerului Educatiei. Atributiile, structura, organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
Articolul 123
(1) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se organizeaza, ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, finantat de la bugetul de stat.
(2) Structura, organizarea si functionarea Unitatii pentru finantarea invatamantului preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Obiectivele Unitatii pentru finantarea invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele:
a) propune politici de finantare a invatamantului preuniversitar si standarde de cost per elev/prescolar/ anteprescolar, precum si coeficienti de diferentiere pentru costurile standard per elev/prescolar/anteprescolar si coeficienti de corectie pentru invatamantul in limbile minoritatilor nationale, in vederea asigurarii standardelor de calitate in invatamantul preuniversitar;
b) monitorizeaza activitatea de finantare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/prescolar/anteprescolar a unitatilor de invatamant preuniversitar acreditat si propune redistribuirea fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru asigurarea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar;
c) elaboreaza rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze si programe de formare privind utilizarea eficienta si transparenta a banilor publici alocati pentru finantarea de baza a invatamantului preuniversitar;
d) prezinta anual Ministerului Educatiei un raport privind starea finantarii invatamantului preuniversitar.
Articolul 124
Se infiinteaza Centrul National de Invatamant Tehnologic si Tehnologic Dual, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Educatiei, institutie publica cu personalitate juridica, prin reorganizarea Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic, finantat din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.
Articolul 125
(1) CNITTD are ca scop dezvoltarea invatamantului liceal tehnologic, postliceal si tehnologic-dual, in concordanta cu nevoile de dezvoltare socioeconomica locala, regionala si nationala identificate in documente strategice.
(2) Organizarea si functionarea CNITTD, precum si preluarea personalului se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
Articolul 126
(1) Institutul Limbii Romane este un organ de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Educatiei, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat. Institutul Limbii Romane are ca atributii promovarea cunoasterii limbii romane, sprijinirea persoanelor care invata aceasta limba si atestarea cunostintelor de limba romana. Atributiile, structura, organizarea si functionarea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(2) In anul scolar 2023-2024 se elaboreaza o strategie de dezvoltare a Institutului Limbii Romane, cu implementare din anul 2025, care va viza o acoperire globala a nevoilor educationale in ceea ce priveste limba, cultura si civilizatia romaneasca din comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii.
Articolul 127
In domeniul educatiei, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) asigura, impreuna cu DJIP/DMBIP, scolarizarea elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata invatamantului obligatoriu, emite avertismente parintilor si aplica sanctiuni;
b) initiaza, asigura functionarea si propune reorganizarea ori desfiintarea, dupa caz, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, a unitatilor de invatamant de stat care functioneaza in raza administrativ-teritoriala a acesteia;
c) asigura organizarea retelei scolare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, particular si confesional, toate nivelurile, si special, nivelurile prescolar, primar, gimnazial, profesional, in unitatile administrativ-teritoriale in care acestea isi exercita autoritatea;
d) asigura publicarea, pentru fiecare an scolar, a retelei scolare a unitatilor de invatamant de stat, particular si confesional, precum si a listei unitatilor de invatamant autorizate sa functioneze provizoriu;
e) asigura spatii suficiente pentru desfasurarea activitatilor educationale de catre toti beneficiarii primari inscrisi in cadrul unitatilor de invatamant de stat, in conformitate cu normele elaborate de Ministerul Educatiei in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei si Ministerul Sanatatii si a reprezentantilor autoritatilor locale;
f) asigura lucrari de investitii necesare pentru constructia unor scoli noi, pentru extinderea scolilor existente, mansardare, pentru modernizarea spatiilor destinate desfasurarii de activitati educationale, in conformitate cu normativele privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor din domeniul educational, precum si a normelor de igiena, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si administratiei, respectiv ministrului sanatatii;
g) asigura organizarea si desfasurarea procesului educational in conformitate cu standardele aplicabile;
h) asigura angajarea personalului medical de specialitate, cu avizul Ministerului Sanatatii, in cabinetele medicale;
i) pot asigura, din venituri proprii, burse scolare;
j) asigura, din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse scolare destinat exclusiv prescolarilor si elevilor;
k) asigura personalului didactic care nu dispune de locuinta in unitatea administrativ-teritoriala decontarea cheltuielilor de transport;
l) pot asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolare locale/judetene/ale municipiului Bucuresti, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, precum si pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obtinut distinctii, medalii si premii speciale si cadrelor didactice care s-au ocupat de pregatirea acestora;
m) pot participa la organizarea si finantarea unor programe educationale, precum programul „Scoala dupa scoala“, programul „A doua sansa“ sau alte programe remediale;
n) participa la organizarea si poate contribui la finantarea unor programe si activitati nationale sau locale pentru reducerea abandonului scolar;
o) participa si desemneaza reprezentanti in consiliile administrative ale unitatilor de invatamant, consiliile consultative pentru invatamant preuniversitar, consiliile de coordonare a zonelor de investitii prioritare in educatie si alte consilii prevazute de prezenta lege;
p) pot participa la finantarea unitatilor de educatie extrascolare;
q) asigura, impreuna cu institutiile abilitate in acest sens, siguranta beneficiarilor primari si a personalului din unitatile de invatamant;
r) elaboreaza, impreuna cu DJIP/DMBIP, un plan de dezvoltare a retelei scolare si a sistemului de transport scolar, bazat pe evolutiile demografice, in vederea asigurarii unei dezvoltari coerente a retelei scolare.
Sectiunea a 2-a Conducerea si coordonarea la nivelul unitatii de invatamant preuniversitar
Articolul 128
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica, cu exceptia celor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, sunt conduse de consiliile de administratie, de directori si de directori adjuncti, unde este cazul. In exercitarea atributiilor ce le revin, consiliile de administratie si directorii conlucreaza cu:
a) Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii, denumita in continuare CEAC;
b) Comisia pentru Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica, denumita in continuare CFDCD;
c) consiliul profesoral;
d) autoritatile administratiei publice locale;
e) consiliul reprezentativ al parintilor si asociatiile de parinti, acolo unde exista;
f) organizatiile sindicale afiliate federatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invatamant preuniversitar;
g) consiliul scolar al elevilor.
(2) In unitatile de invatamant de stat, consiliul de administratie este organul deliberativ de conducere al unitatii de invatamant si este constituit din 7, 9 sau 11 membri, astfel:
a) in cazul in care consiliul de administratie este format din 7 membri, acestia sunt: directorul, 2 cadre didactice, 2 reprezentanti ai parintilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile se aplica in mod corespunzator unitatilor de invatamant cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari. Cvorumul de sedinta este constituit in prezenta a cel putin 4 membri;
b) in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri, acestia sunt: directorul, 3 cadre didactice, din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local, 2 reprezentanti ai parintilor. Prevederile se aplica in mod corespunzator unitatilor de invatamant cu efective intre 301 si 400 de beneficiari primari. Cvorumul de sedinta este constituit in prezenta a cel putin 5 membri;
c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 11 membri, acestia sunt: directorul, 4 cadre didactice din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local, 3 reprezentanti ai parintilor. Prevederile se aplica in mod corespunzator unitatilor de invatamant cu efective de peste 400 de beneficiari primari. Cvorumul de sedinta este constituit in prezenta a cel putin 6 membri;
d) in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant de nivel liceal/postliceal, din cota aferenta parintilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a implinit 18 ani;
e) in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant care scolarizeaza doar nivel postliceal cota aferenta parintilor revine reprezentantilor elevilor;
f) in unitatile de invatamant care organizeaza invatamant liceal tehnologic si postliceal, consiliile de administratie se pot mari cu 2 membri desemnati de operatorii economici parteneri, asociatii profesionale partenere, consortii partenere. Reprezentantul desemnat de unul dintre operatorii economici poate avea calitatea de presedinte al consiliului de administratie.
Presedintele consiliului de administratie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simpla a voturilor. In cazul in care sunt mai multi operatori economici parteneri, asociatii profesionale partenere si consortii partenere, acestia isi desemneaza reprezentantii in consiliul de administratie al unitatii de invatamant sau pot forma un consiliu reprezentativ care sa nominalizeze reprezentantii pe locurile care le sunt alocate. In acest caz, cvorumul de sedinta reglementat la lit. a)-c) se mareste cu 1 membru, respectiv 2 membri;
g) in unitatile de invatamant care organizeaza exclusiv invatamant tehnologic, componenta consiliului de administratie asigura reprezentarea in numar egal a membrilor din partea operatorilor economici, asociatiilor profesionale partenere, consortiilor partenere, respectiv a membrilor din partea cadrelor didactice, alaturi de primar sau un reprezentant al acestuia, un reprezentant al consiliului local si un reprezentant al parintilor. In cazul in care sunt mai multi operatori economici parteneri, acestia vor desemna reprezentantii in consiliul de administratie al unitatii de invatamant sau pot forma un consiliu reprezentativ care sa desemneze reprezentantii pe locurile care le sunt alocate;
h) in unitatile de invatamant in care functioneaza grupe/clase in limbile minoritatilor nationale, in consiliul de administratie minoritatea respectiva va fi reprezentata si de cadre didactice, parinti si elevi apartinand minoritatii respective;
i) in unitatile de invatamant vocational teologic, consiliile de administratie se maresc, suplimentar, cu 2 membri, desemnati de cultul respectiv. In acest caz, cvorumul de sedinta reglementat la lit. a)-c) se mareste cu un membru.
(3) In unitatile de invatamant special de stat, consiliul de administratie este organul deliberativ de conducere si este constituit din 9 membri, astfel: 4 cadre didactice, inclusiv directorul, din care 1 reprezentant poate fi al personalului didactic auxiliar, presedintele consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanti ai consiliului judetean/2 reprezentanti ai consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe raza caruia se afla unitatea de invatamant, 2 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva. Cvorumul de sedinta este constituit in prezenta a cel putin 5 membri.
(4) Presedintele consiliului de administratie este directorul unitatii de invatamant, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (2) lit. f). Presedintele conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza hotararile adoptate.
(5) La sedintele consiliului de administratie participa, cu statut de observator, reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invatamant preuniversitar care au membri in unitatea de invatamant si ai asociatiei de parinti membre a federatiilor parintilor cu activitate relevanta la nivel national, iar pentru unitatile de invatamant gimnazial sau liceal, presedintele consiliului scolar al elevilor cu statut de observator. Presedintele consiliului de administratie convoaca observatorii la toate sedintele consiliului de administratie.
(6) In invatamantul particular si confesional, in componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. In unitatile care scolarizeaza beneficiari primari la niveluri din invatamantul obligatoriu, consiliul de administratie cuprinde si un reprezentant al consiliului local.
(7) La sedintele consiliului de administratie ale unitatii de invatamant preuniversitar de stat participa si profesorul consilier scolar, atunci cand se discuta aspecte ce tin de activitatea acestuia.
(8) Cu exceptia directorului si directorului adjunct, nu poate face parte din consiliul de administratie personalul didactic de predare, de conducere, indrumare si control si nici personalul didactic auxiliar si administrativ care are si calitatea de parinte al unui elev inmatriculat in respectiva unitate de invatamant, respectiv persoana care a fost condamnata pentru o fapta penala savarsita cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii, sau cadrul didactic care are o sanctiune disciplinara neradiata.
(9) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale:
a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitatii de invatamant;
b) aproba planul de dezvoltare institutionala, respectiv planul de actiune al unitatii de invatamant preuniversitar, la propunerea directorului unitatii de invatamant;
c) aproba, la propunerea consiliului profesoral si dupa consultarea consiliului scolar al elevilor si parintilor, curriculumul la decizia elevului din oferta scolii;
d) analizeaza si aproba propunerile de colaborare cu tertii, in conditiile legii si cu respectarea principiului interesului superior al beneficiarului primar;
e) aproba planul de incadrare cu personal didactic de predare si didactic auxiliar, precum si schema de personal administrativ, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
f) aproba programe de dezvoltare profesionala a salariatilor, la propunerea consiliului profesoral;
g) stabileste sanctiunile disciplinare care se aplica personalului unitatii de invatamant;
h) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor, conform legislatiei in vigoare;
i) aproba programul si orarul unitatii de invatamant;
j) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant, alaturi de director;
k) monitorizeaza activitatea de raportare a datelor si informatiilor in sistemele informatice nationale;
l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin legislatia in vigoare.
(10) Hotararile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de invatamant de catre consiliul de administratie, cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Angajatorul este unitatea de invatamant.
(11) In cazul in care hotararile consiliului de administratie nu pot fi luate conform alin. (10), acesta va fi reconvocat o singura data. La urmatoarea sedinta cvorumul de sedinta necesar adoptarii este de jumatate plus unu din membrii consiliului de administratie, iar hotararile consiliului de administratie se adopta cu 2/3 din voturile celor prezenti. Daca in urma votului nu se obtine numarul de 2/3 din voturile celor prezenti, hotararea nu poate fi adoptata.
(12) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturilor celor prezenti, cu exceptia celor prevazute la alin. (11). Hotararile consiliului de administratie care vizeaza personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru ocuparea posturilor, a functiilor de conducere, acordarea gradatiei de merit, restrangerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sanctiuni si altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administratie care se afla in conflict de interese nu participa la vot.
(13) Hotararile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invatamant se iau cu majoritatea voturilor membrilor consiliului de administratie. Componenta consiliului de administratie, precum si hotararile adoptate de acesta se publica la avizierul scolar, precum si pe website-ul unitatii de invatamant preuniversitar.
(14) Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotararilor consiliului de administratie.
(15) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la solicitarea directorului sau a unei treimi dintre membri.
(16) Metodologia-cadru de organizare si functionare a consiliului de administratie este aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(17) Reprezentantul desemnat al primarului/primarului de sector, respectiv reprezentantul desemnat al presedintelui consiliului judetean in consiliul de administratie si reprezentantii consiliului local, consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, nu pot avea calitatea de personal didactic de predare, de conducere, indrumare si control, personal didactic auxiliar sau administrativ in unitatea de invatamant respectiva.
Articolul 129
(1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de invatamant, este prezidat de catre director si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii sai.
(2) Atributiile principale ale consiliului profesoral sunt urmatoarele:
a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic;
b) stabileste si monitorizeaza aplicarea Codului de etica profesionala elaborat in conformitate cu codul-cadru de etica profesionala aprobat prin ordin al ministrului educatiei;
c) propune consiliului de administratie fisele de evaluare a personalului angajat al unitatii de invatamant, in baza carora se stabileste calificativul anual;
d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic;
e) propune consiliului de administratie curriculumul la decizia elevului din oferta scolii;
f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de „profesorul anului“ personalului didactic de predare cu rezultate deosebite la catedra;
g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h) propune consiliului de administratie initierea procedurii legale pentru incalcari ale eticii profesionale din partea cadrelor didactice;
i) propune consiliului de administratie programe de formare si dezvoltare profesionala continua pentru cadrele didactice;
j) propune si alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie, precum si in alte comisii constituite la nivelul unitatii de invatamant;
k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie.
(3) Organizarea si functionarea consiliului profesoral sunt stabilite in conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea si functionarea unitatilor de invatamant preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
Articolul 130
(1) La nivelul unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se constituie, prin decizie a directorului, Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii si Comisia pentru formare si dezvoltare in cariera didactica, in baza hotararii consiliului profesoral.
(2) Membrii comisiilor prevazute la alin. (1) si responsabilii acestora se aleg din randul personalului didactic de predare titular, prin vot secret, de catre consiliul profesoral. Responsabilii comisiilor nu pot ocupa functia de director sau director adjunct.
(3) Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii elaboreaza si coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, analizeaza rapoartele intocmite cu ocazia inspectiilor generale si tematice si formuleaza propuneri de imbunatatire a calitatii educatiei la nivelul unitatii de invatamant.
(4) Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii colaboreaza cu ARACIIP, cu biroul judetean pentru inspectie scolara si asigurare a calitatii, cu consiliul de administratie, cu structurile asociative ale parintilor, cu consiliul scolar al elevilor si cu consiliul profesoral al unitatii de invatamant.
(5) Comisia pentru formare si dezvoltare in cariera didactica identifica nevoile de formare continua ale personalului didactic, programele si proiectele destinate formarii continue a personalului didactic si monitorizeaza evolutia in cariera a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe si proiecte de formare continua.
(6) Comisia pentru formare si dezvoltare in cariera didactica colaboreaza cu DJIP/DMBIP, cu CNFDCD si CCD, cu consiliul de administratie si cu consiliul profesoral al unitatii de invatamant.
(7) Organizarea si functionarea Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii si Comisiei pentru formare si dezvoltare in cariera didactica sunt stabilite prin prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea si functionarea unitatilor de invatamant preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 3-a Participarea in programe ale Uniunii Europene in domeniul educatiei
Articolul 131
(1) Ministerul Educatiei sustine implicarea unitatilor de invatamant in programe ale Uniunii Europene in domeniul educatiei, ca instrument de dezvoltare institutionala si de crestere a calitatii educatiei.
(2) Rezultatele invatarii obtinute de catre cadrele didactice care participa la mobilitati cu scop de invatare in proiectele finantate prin programele UE in domeniul educatiei vor fi recunoscute si echivalate in baza metodologiei de acordare a ECTS in invatarea pe tot parcursul vietii, ce se aproba prin ordin al Ministerului Educatiei si care este aplicata de CCD/CNFDCD.
(3) Rezultatele invatarii obtinute de elevii care participa la mobilitati in proiectele finantate prin programele UE in domeniul educatiei vor fi recunoscute printr-o metodologie specifica aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Conducerile unitatilor de invatamant vor sprijini participarea cadrelor didactice la mobilitati cu scop de invatare, prin asigurarea suplinirii pe perioada mobilitatii, utilizand resurse financiare din finantarea complementara, conform art. 140 alin. (2) lit. h). Perioada in care cadrele didactice si de conducere participa la mobilitati cu scop de invatare este considerata perioada de activitate, participantii beneficiind de toate drepturile salariale din tara conform legislatiei in vigoare.
(5) Conducerea unitatilor de invatamant are obligatia de a sprijini participarea elevilor la mobilitati cu scop educational si sa asigure recunoasterea stagiului sau perioadei petrecute in strainatate ca fiind echivalenta cu perioada de prezenta la activitatile obisnuite ale scolii. In acest sens se vor dezvolta si aplica metodologii specifice de evaluare a competentelor dobandite de elevi in timpul stagiului in strainatate, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Aceste metodologii vor fi folosite pentru a echivala si recunoaste competentele dobandite in strainatate cu cele dobandite in unitatea de invatamant de origine. De asemenea, conducerea unitatilor de invatamant va lua masurile necesare pentru a motiva absentele elevilor care participa la astfel de mobilitati si pentru a permite recuperarea materiei pierdute, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(6) In vederea stimularii participarii elevilor la programele internationale de mobilitate si a recunoasterii realizarilor lor, Ministerul Educatiei va promova portofoliul Europass de recunoastere a perioadei petrecute in strainatate, in cazul finalizarii cu succes a stagiului de mobilitate. Acestea vor fi incluse in dosarele scolare ale elevilor si in alte documente oficiale relevante.
(7) Ministerul Educatiei va sprijini organizarea de evenimente de promovare a programelor internationale de mobilitate si a realizarilor elevilor care au participat la aceste programe, in scopul de a creste gradul de constientizare si de implicare a comunitatilor locale in aceste proiecte.
(8) Participarea unitatilor de invatamant in proiectele finantate prin programele UE in domeniul educatiei, numarul de mobilitati realizate, rezultatele si implementarea acestora se includ printre criteriile de evaluare generala a performantelor unitatilor de invatamant de catre ARACIIP si printre criteriile de evaluare externa periodica a calitatii.
(9) Metodologia de evaluare a cadrelor didactice si didactice auxiliare va include un criteriu referitor la implicarea acestora in elaborarea si implementarea proiectelor finantate prin programele UE in domeniul educatiei.
(10) Pentru recunoasterea rezultatelor deosebite obtinute de unitatile de invatamant in implementarea proiectelor finantate prin programele UE in domeniul educatiei, Ministerul Educatiei organizeaza anual concursul „Scoala Europeana“, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educatiei, acordand premii si distinctii unitatilor castigatoare.
(11) Cadrele didactice care coordoneaza implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de invatamant, dar nu sunt remunerate pentru aceasta activitate pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/saptamana cu acordul consiliului de administratie, la propunerea directorului unitatii de invatamant, in conformitate cu conditiile si metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
Sectiunea a 4-a Transformari digitale in invatamantul preuniversitar
Articolul 132
(1) Transformarile digitale in invatamantul preuniversitar au in vedere Strategia nationala pentru digitalizarea educatiei si dezvoltarea competentelor digitale in randul comunitatii educationale, strategie adoptata prin hotarare a Guvernului in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Se infiinteaza Unitatea Executiva pentru Suport, Mentenanta si Asistenta Tehnica pentru Digitalizare, denumita in continuare UESMATD, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei, cu finantare din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, cu responsabilitati in formarea utilizatorilor de tehnologie digitala din sistemul national de invatamant preuniversitar, digitalizarea proceselor si asistenta in furnizarea de solutii pentru probleme informatice la nivel hardware si software, conform legislatiei in vigoare. Organizarea si functionarea UESMATD se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(3) UESMATD poate sa foloseasca colaboratori externi, angajati pe baza de contract civil, experti in IT, remunerati in conditiile legii.
(4) UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea si mentenanta platformelor strategice ale Ministerului Educatiei. Lista platformelor educationale digitale ce indeplinesc criteriile calitative, tehnice si de securitate minimale si, dupa caz, metodologiile privind gestionarea bazelor de date aferente se aproba prin ordine ale ministrului educatiei, in maximum 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(5) In invatamantul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizeaza cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltarii, administrarii si interoperabilitatii platformelor dedicate proceselor si gestiunii de date educationale in invatamantul preuniversitar, adoptat prin hotarare a Guvernului. Acest standard se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date intre sisteme informatice si crearea Platformei nationale de interoperabilitate, ale legislatiei protectiei datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnica, semantica si sintactica deplina, precum si, in mod obligatoriu, cu ale legislatiei europene si bunelor practici la nivel global.
(6) Toate dezvoltarile, integrarile si asistenta asociata activitatii UESMATD se vor face cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltarii, administrarii si interoperabilitatii platformelor dedicate proceselor si gestiunii de date educationale in invatamantul preuniversitar, prevazut la alin. (5).
(7) UESMATD colaboreaza cu CNFDCD in dezvoltarea de programe de formare pentru personalul ce utilizeaza sau urmeaza sa utilizeze platformele strategice din invatamantul preuniversitar.
(8) UESMATD colaboreaza cu CNCE, ISE, Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare si alte institutii cu atributii in domeniul invatamantului in vederea asigurarii accesibilitatii resurselor educationale online.
(9) Ministerul Educatiei controleaza gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor strategice prevazute la alin. (4), decide cu privire la modificarile si imbunatatirile care se aduc pe baza propunerilor inaintate de catre institutiile care utilizeaza sistemele informatice si raspunde solidar pentru confidentialitatea datelor cu caracter personal inregistrate alaturi de celelalte institutii care au acces la acestea.
(10) Datele colectate sunt prelucrate in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, precum si ale Legii nr. 190/2018, cu modificarile ulterioare.
(11) Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se realizeaza in baza unor protocoale incheiate intre Ministerul Educatiei si alte ministere sau autoritati de care apartin institutiile care gestioneaza celelalte baze de date de la nivel national. Protocoalele vor avea la baza ordine de ministru comune intre ministerele responsabile. Aceste protocoale vor fi realizate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, precum si ale legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
(12) Platformele strategice ale Ministerului Educatiei vor asigura schimbul de date deschise, in conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si Legea nr. 179/2022 privind datele deschise si reutilizarea informatiilor din sectorul public. Datele deschise vor fi publicate in portalul Guvernului Romaniei dedicat seturilor de date deschise, putand fi publicate, de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate in coordonarea Ministerului Educatiei, respectiv in agregatoare de seturi de date deschise la nivel international.
Articolul 133
(1) Sistemul integrat de management al scolaritatii, finantat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, este un ansamblu de resurse informatice, de comunicatii si de securitate cibernetica, bazat pe tehnologia „cloud computing“, interconectat la nivel de servicii cu „clouduri“ publice si/sau private. Infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului integrat de management al scolaritatii se stabileste prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, adoptata in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al scolaritatii, este o aplicatie care ruleaza pe o infrastructura de tip „cloud“, bazata pe principiile interoperabilitatii si interconectarii. Infiintarea, organizarea, functionarea, planul de migrare si interconectare, precum si calendarul operationalizarii catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei in maximum 180 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 36 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, portofoliul educational va fi realizat si in format digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al scolaritatii, administrat de Ministerul Educatiei prin intermediul UESMATD.
(4) Ministerul Educatiei va pune la dispozitia institutiilor de invatamant si a celor indreptatite prin lege sa gestioneze datele cu caracter educational solutii de interconectare in timp real pentru verificarea statutului de elev, respectiv absolvent al examenului de bacalaureat prin interfete de programare ale aplicatiilor. Specificatiile vor fi definite in Ghidul privind standardul informatic minim impus dezvoltarii, administrarii si interoperabilitatii platformelor dedicate proceselor si gestiunii de date educationale in invatamantul preuniversitar.
(5) Toate informatiile legate de diplomele emise si centralizate in sistemele integrate de management al scolaritatii vor fi interconectate cu Registrul unic national integrat al diplomelor si actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea profilului educational si profesional al beneficiarilor sistemului de educatie.
(6) In termen de maximum 36 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei va asigura interoperabilitatea tuturor datelor existente in sistemele de management al scolaritatii avand la baza principiul „doar o singura data“, asigurand trasabilitatea si schimbul de date intre sistemele operate la nivelul invatamantului preuniversitar spre universitar, precum si alte baze de date gestionate de autoritati si institutii publice, dupa caz.
(7) Incepand cu anul scolar 2027-2028, Ministerul Educatiei, cu sprijinul CNCE si UESMATD, asigura administrarea evaluarilor si examenelor nationale, integral in format digital, in conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3).
(8) Se infiinteaza mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitala pentru invatamantul preuniversitar, sistem de evaluare, monitorizare si imbunatatire a transformarilor digitale in ceea ce priveste infrastructura software si hardware disponibila/accesibila in fiecare unitate de invatamant preuniversitar, precum si nivelul competentelor digitale in randul elevilor si cadrelor didactice.
(9) Operationalizarea mecanismului prevazut la alin. (8) se realizeaza de catre UESMATD pe baza unui ordin al ministrului educatiei.
(10) In baza monitorizarii prevazute la alin. (8), UESMATD propune interventii specifice la nivel de sistem sau la nivelul unitatilor de invatamant preuniversitar.
Capitolul X Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar
Sectiunea 1 Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar
Articolul 134
Finantarea cheltuielilor pentru educatie, la nivelul sistemului national de invatamant preuniversitar si superior, cu toate componentele sale, reprezinta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Articolul 135
(1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele:
a) resursa financiara urmeaza anteprescolarul/prescolarul/ elevul;
b) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor;
c) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate;
d) corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate si obiectivele urmarite;
e) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile;
f) eficienta utilizarii resurselor;
g) asigurarea veniturilor necesare prin formula de finantare, pentru unitatile de invatamant preuniversitar, cu personalitate juridica, sub efectiv.
(2) Invatamantul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul poate fi sustinut si direct de operatori economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
(4) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, stimulente, premii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
Articolul 136
(1) Ministerul Educatiei are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu autoritati publice locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu Consiliul National al Elevilor si asociatii reprezentative la nivel national ale elevilor, cu structuri asociative reprezentative ale parintilor, cu activitate relevanta la nivel national, asociatii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si federatiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva in invatamantul preuniversitar.
(2) Unitatile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, precum si a unitatilor de educatie extrascolara, inclusiv prin finantarea directa a unor programe precum „Scoala dupa scoala“ sau „invatare remediala“.
Articolul 137
(1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat, particular si confesional, dupa caz, autorizat sa functioneze provizoriu/acreditat in sistemul de invatamant romanesc, se asigura din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional se face din taxe, din fonduri publice, in cazul invatamantului anteprescolar, prescolar si al celui obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit legii.
(3) In invatamantul preuniversitar particular, taxele de scolarizare se stabilesc de consiliul de administratie al fiecarei unitati de invatamant, in conditiile legii. La publicarea taxelor de scolarizare, precum si in contractul incheiat cu parintii, este obligatorie precizarea sumei care este acoperita prin finantarea acordata de la bugetul de stat.
(4) In cazul invatamantului liceal tehnologic, finantarea din partea operatorilor economici se realizeaza in baza unui contract de parteneriat incheiat intre unitatea de invatamant, unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla unitatea scolara si operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea si desfasurarea invatamantului liceal tehnologic, sunt:
a) cheltuieli cu organizarea procesului de invatamant, si anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse si premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protectie, transport, masa, cazare pe parcursul pregatirii practice la operatorul economic, alte facilitati oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea si sanatatea in munca si analize medicale obligatorii, in functie de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurari de raspundere civila in cazul unor eventuale accidente, daune sau vatamari corporale generate in timpul pregatirii practice la operatorul economic, cheltuieli materiale pentru sustinerea activitatilor desfasurate pe parcursul pregatirii practice la operatorul economic, reprezentand rechizite, carti de specialitate, auxiliare didactice, softuri educationale, costuri legate de evaluarea si certificarea elevilor, materii prime si materiale consumabile si alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achizitiei, punerii in functiune si exploatarii mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregatirii practice a elevilor, cheltuieli cu utilitatile si obiectele de inventar, cheltuieli aferente salarizarii si pregatirii personalului propriu al operatorilor economici – tutori si formatori – pentru pregatirea practica a elevilor, cheltuieli aferente pregatirii si sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de invatamant partenera, precum si sumele platite direct cadrelor didactice, in baza unor contracte incheiate in conditiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activitati decat cele prevazute in norma didactica;
b) cheltuieli de investitii in spatii de invatamant existente sau nou-edificate, precum si in echipamente de natura mijloacelor fixe achizitionate si puse in functiune pentru a fi utilizate in vederea pregatirii elevilor, realizate in unitatea de invatamant.
Articolul 138
(1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea speciala.
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru:
a) beneficiarii primari din invatamantul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b) anteprescolarii si prescolarii din invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat;
c) elevii din invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat pe durata invatamantului obligatoriu.
(3) Finantarea de baza se face in baza si in limitele costului standard per elev/prescolar/anteprescolar.
(4) Costul standard per anteprescolar/prescolar/elev se determina pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil.
(5) Costul standard pentru unitatile de invatamant defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.
(6) Costul standard se suplimenteaza cu 25% pentru unitatile de invatamant care fac parte din consortii scolare sau consortii de invatamant dual, constituite din unitati de invatamant din mediul urban si rural.
(7) Determinarea costului standard per anteprescolar/ prescolar/elev se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, in conditiile prezentei legi si conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei si aprobate prin hotarare a Guvernului, aplicabile incepand din anul scolar 2024-2025.
(8) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principiul „resursa financiara urmeaza anteprescolarul/prescolarul/elevul“, conform caruia alocatia bugetara aferenta unui beneficiar se transfera la unitatea de invatamant la care acesta invata, prin respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. b) si c), statul asigura finantarea de baza si pentru unitatile de invatamant particular si confesional autorizate sa functioneze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari.
Articolul 139
(1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant, la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale.
(2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, pentru urmatoarele articole de cheltuieli, in functie de care se calculeaza costul standard per anteprescolar/prescolar/elev, dupa cum urmeaza:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educatiei;
b) cheltuieli cu formarea continua, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) cheltuieli cu bunuri si servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
d) cheltuieli de transport pentru personalul din invatamantul preuniversitar care nu dispune de locuinta in unitatea administrativ-teritoriala unde are postul.
(3) Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevazute la alin. (2) lit. b) si c) reprezinta minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevazute la alin. (2).
(4) Pentru unitatile de invatamant preuniversitar acreditate/autorizate sa functioneze provizoriu, infiintate in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, finantarea pentru cheltuielile prevazute la alin. (2) se asigura prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, pe baza costului standard per anteprescolar/ prescolar/elev, si se cuprinde in contractul complementar incheiat cu institutia de invatamant superior de stat.
(5) Pentru scolile din spital, infiintate in cadrul institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie, finantarea pentru cheltuielile prevazute la alin. (2) se asigura, pentru perioada in care anteprescolarul/prescolarul/elevul este inscris la „Scoala din spital“, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, cel putin la nivelul costului standard per anteprescolar/prescolar/elev majorat cu cel putin 100%, in baza contractului complementar.
(6) Pentru unitatile de invatamant preuniversitar in care sunt inscrisi anteprescolari/prescolari/elevi care beneficiaza de nivelurile de interventie I, II sau, dupa caz, III, in conformitate cu dispozitiile art. 69, finantarea se asigura, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autoritatilor administratiei publice locale, cel putin la nivelul costului standard per anteprescolar/prescolar/elev majorat cu 75%.
(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamant, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard per anteprescolar/prescolar/elev calculat de CNFIP. In cazul unitatilor de invatamant cu personalitate juridica cu mai putin de 300 de elevi sau mai putin de 300 de anteprescolari, prescolari si elevi, alocarea fondurilor se face luand in considerare un numar mai mare de elevi astfel incat procesul educational sa se poata desfasura in conditii normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFIP si este adoptat prin hotarare a Guvernului privind costul standard.
(8) CNFIP cuprinde reprezentantii Ministerului Educatiei, ai partenerilor sociali si ai structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, ai invatamantului in limbile minoritatilor nationale, numiti prin ordin al ministrului educatiei, si beneficiaza de secretariat tehnic din partea Unitatii pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar. Regulamentul de organizare si functionare a CNFIP se adopta prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza costului standard per anteprescolar/prescolar/elev, luand in considerare numarul de anteprescolari/prescolari/elevi din unitatea de invatamant, precum si coeficienti de corectie dependenti de numarul mic de elevi in unitatea administrativ-teritoriala, izolare lingvistica, izolare geografica, severitatea dezavantajelor, predarea in limba minoritatii nationale si alti factori. La stabilirea finantarii se au in vedere factorii de ajustare determinati astfel incat sa asigure acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli, in functie de specificul unitatilor de invatamant.
(10) Finantarea de baza, pentru cheltuielile prevazute la alin. (2) lit. a), se aproba, anual, dupa adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educatiei si se repartizeaza de Ministerul Educatiei catre DJIP/DMBIP in vederea repartizarii pe unitati de invatamant.
(11) Finantarea de baza, pentru cheltuielile prevazute la alin. (2) lit. b) si c), aprobata anual prin legea bugetului de stat, se repartizeaza de directiile generale regionale/administratiile judetene ale finantelor publice, cu asistenta tehnica de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti, pentru unitatile de invatamant preuniversitar.
(12) In situatia in care, la nivelul unor unitati de invatamant, sumele repartizate in baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevazute la alin. (2) lit. a), DJIP/DMBIP efectueaza redistribuiri ale acestor sume intre unitati de invatamant de pe raza judetului/municipiului Bucuresti sau procedeaza la alocarea sumelor ramase nerepartizate, dupa caz. Redistribuirea sau, dupa caz, alocarea de sume ramase nerepartizate unor unitati de invatamant de pe raza unor judete/sectoare ale municipiului Bucuresti diferite se realizeaza de catre Ministerul Educatiei cu respectarea principiului echitatii distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate.
(13) Aprobarea redistribuirii sau repartizarii sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face numai dupa verificarea de catre DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor si utilizare a sumelor alocate pentru finantarea de baza, pe baza costurilor standard per anteprescolar/prescolar/ elev, dupa caz, si dupa verificarea corelarii numarului de personal cu numarul de anteprescolari/prescolari/elevi.
(14) In cazul in care sumele repartizate in baza costului standard nu asigura plata cheltuielilor prevazute la alin. (2) lit. b) si c) la unele unitati de invatamant, in cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata aprobate judetului/municipiului Bucuresti prin legea bugetului de stat, directiile regionale ale finantelor publice/administratiile judetene ale finantelor publice/directia generala a municipiului Bucuresti, cu asistenta tehnica de specialitate a DJIP/DMBIP efectueaza redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti cu aceasta destinatie sau procedeaza la repartizarea sumelor ramase nerepartizate, dupa caz. Redistribuirile se realizeaza cu respectarea principiului echitatii distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate.
(15) Redistribuirea sumelor intre unitati de invatamant, potrivit prevederilor alin. (12) si (14), conduce implicit la modificarea bugetelor initiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/prescolar.
(16) Sumele alocate pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca finantare de baza nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale sau a unitatilor de invatamant si a unitatilor de educatie extrascolara.
Articolul 140
(1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat care nu fac parte din finantarea de baza a unitatilor de invatamant preuniversitar.
(2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar de stat si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) investitii, reparatii capitale si curente, consolidari;
b) subventii pentru internate si cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor;
d) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar;
e) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare, centre de excelenta organizate in cadrul sistemului de invatamant;
f) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g) gestionarea situatiilor de urgenta;
h) cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice in perioada participarii in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale;
i) alte cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor, care nu fac parte din finantarea de baza;
j) cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k) cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, carti, publicatii si materiale documentare.
(3) Din veniturile proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot fi alocate ca finantare complementara sume pentru urmatoarele cheltuieli, dar fara a se limita la acestea:
a) cheltuieli pentru bursele elevilor;
b) cheltuieli pentru premierea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in incluziunea sau in excelenta scolara, precum si unitatilor de invatamant preuniversitar in care se inregistreaza un risc sporit de abandon scolar/parasire timpurie a scolii;
c) cheltuieli pentru atragerea personalului didactic si auxiliar, cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare, centre de excelenta organizate in cadrul sistemului de invatamant, cheltuieli pentru cofinantarea unor proiecte cu finantare nerambursabila/rambursabila, dupa caz, nerambursabile;
d) cheltuieli pentru dotarea specifica a cantinelor, salilor de sport, bibliotecilor, atelierelor scolare, bazelor sportive.
(4) Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale si pe unitati de invatamant de directiile generale regionale/administratiile financiare ale finantelor publice si cu asistenta tehnica de specialitate a DJIP/DMBIP:
a) pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti, pentru unitatile de invatamant;
b) pe judete/sectoare ale municipiului Bucuresti, pentru unitatile de educatie extrascolara.
Articolul 141
Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza, dupa caz, pe baza contractului de management educational incheiat de directorul unitatii de invatamant preuniversitar/unitatii de educatie extrascolara cu directorul general al DJIP/DMBIP pentru finantarea primita din bugetul Ministerului Educatiei si a contractului de management incheiat de directorul unitatii de invatamant preuniversitar cu ordonatorul principal de credite al autoritatii locale pentru finantarea primita din bugetul autoritatilor locale.
Articolul 142
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat si unitatile de educatie extrascolara pot obtine venituri proprii din activitati specifice in domeniul educatiei, infiintate pe langa unitatea de invatamant, conform legii. Infiintarea de activitati finantate integral din venituri proprii se aproba prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale administratiei publice locale, care stabilesc totodata domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi incasate si categoriile de cheltuieli ce pot fi finantate din veniturile obtinute. Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri proprii se aproba odata cu bugetul institutiei publice de care apartin.
(2) Veniturile proprii ale activitatilor infiintate pe langa unitatile de invatamant nu diminueaza finantarea de baza, complementara sau speciala si sunt utilizate in scopul pentru care au fost incasate. La sfarsitul anului bugetar, excedentele rezultate din executia bugetelor activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza pentru bugetul anului urmator si vor fi utilizate cu aceeasi destinatie.
(3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de invatamant sau, dupa caz, al unitatii de educatie extrascolara raspund de incadrarea in bugetul aprobat, in conditiile legii.
Articolul 143
(1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de fiecare unitate de invatamant preuniversitar sau, dupa caz, unitate de educatie extrascolara, conform normelor metodologice privind finantarea invatamantului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, se aproba si se executa conform legii. Bugetul se aproba si se executa cu respectarea dispozitiilor legale.
(2) Finantarea unitatilor de invatamant special, a claselor de invatamant special, a elevilor din invatamantul special se asigura:
a) din bugetul Ministerului Educatiei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora;
b) din bugetele locale ale judetelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti si din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale judetelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, pentru cheltuielile necesare asigurarii conditiilor desfasurarii unui proces educational de calitate.
(3) Finantarea unitatilor de invatamant special de stat sau particular si confesional, a claselor de invatamant special si a elevilor din invatamantul special de stat sau particular si confesional, integrati in invatamantul de masa, se realizeaza pe baza contractului de management educational, incheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finantarea primita din bugetul Ministerului Educatiei, si a contractului de management incheiat de directorul unitatii de invatamant preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale judetelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti pentru finantarea primita din bugetul acestora.
Articolul 144
(1) De la bugetul de stat, ca finantare speciala, prin bugetul Ministerului Educatiei, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv pentru invatamantul special:
a) finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei, aprobate prin hotarare a Guvernului;
b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
c) bursele elevilor;
d) bursele, aprobate prin hotarare a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii romani din afara granitelor tarii, precum si bursele pentru elevii straini;
e) organizarea evaluarilor, a simularilor si a examenelor nationale;
f) perfectionarea pregatirii profesionale a salariatilor, pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educatiei;
g) finantarea, prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari, reabilitari si dotari;
h) finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
i) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invatamant;
j) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
k) alte categorii de cheltuieli pentru care legea prevede ca sunt finantate prin bugetul Ministerului Educatiei.
(2) Autoritatile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute in administrarea lor, cheltuieli pentru intretinerea si functionarea lor, precum si cheltuieli de natura investitiilor.
(3) Autoritatile administratiei publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finantarea de baza si ca finantare complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(4) Consiliul local/Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolare locale/judetene/ale municipiului Bucuresti, precum si pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obtinut distinctii, medalii si premii speciale si cadrelor didactice care s-au ocupat de pregatirea acestora.
(5) Cuantumul stimulentelor financiare prevazute la alin. (4) se acorda in baza unui regulament aprobat prin hotarare a consiliului local/judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(5^1) Consiliul local/judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate asigura fonduri pentru premierea elevilor care au obtinut distinctii, medalii, premii si la alte concursuri decat cele din listele aprobate anual de Ministerul Educatiei, precum si celor care au obtinut media 10 la examenul de evaluare nationala, la examenul de bacalaureat si cadrelor didactice care s-au ocupat de pregatirea acestora.
(5^2) Cuantumul stimulentelor financiare prevazute la alin. (5^1) se acorda in baza unui regulament aprobat prin hotarare a consiliului local/judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in limita bugetului aprobat.
(6) In vederea evaluarii impactului programelor nationale, Ministerul Educatiei finanteaza elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor nationale din 3 in 3 ani in vederea adaptarii politicilor si finantarii. Studiile pot fi elaborate, dupa caz, de ISE, Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, denumita in continuare UFIP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experti externi care colaboreaza cu aceste institutii. Studiile de impact nu pot fi elaborate de institutiile care au implementat programele analizate.
Sectiunea a 2-a Finantarea unitatilor de educatie extrascolara
Articolul 145
(1) Unitatile de educatie extrascolara sunt finantate de la bugetul de stat, de catre Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP.
(2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este finantat direct de Ministerul Educatiei.
(3) Unitatile de educatie extrascolara pot fi finantate si de catre autoritatile administratiei publice locale si judetene, prin hotarari proprii.
(4) Proiectele de educatie extrascolara organizate la nivel national si international primesc finantare de la Ministerul Educatiei, in urma evaluarii acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Proiectele de educatie extrascolara pot fi organizate sub forma de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expozitii, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil si alte categorii de activitati specifice.
(5) Proiectele de educatie extrascolara prevazute la alin. (4) pot fi finantate si de catre autoritatile administratiei publice locale, prin hotarari proprii.
(6) Calendarul proiectelor de educatie extrascolara este aprobat anual, prin ordin al ministrului educatiei, pe baza unor proceduri specifice de evaluare si cuprinde:
a) calendarul proiectelor nationale si internationale de educatie extrascolara cofinantate de Ministerul Educatiei;
b) calendarul proiectelor nationale si internationale de educatie extrascolara fara finantare din partea Ministerului Educatiei;
c) calendarul proiectelor regionale si interjudetene de educatie extrascolara.
(7) La nivel judetean/al municipiului Bucuresti se aproba Calendarul de proiecte judetene de educatie extrascolara/ Calendarul municipiului Bucuresti de proiecte de educatie extrascolara.
(8) Intocmirea calendarelor de proiecte de educatie extrascolara va avea la baza un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Unitatile de educatie extrascolara, inclusiv cluburile sportive scolare, pot fi preluate de autoritatile publice locale, in baza solicitarii acestora, prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor si cladirilor. Oportunitatea initierii hotararii Guvernului se aproba prin memorandum care cuprinde justificarea obiectiva si temeinica a acesteia.
(10) Unitatile de educatie extrascolara, aflate in subordinea autoritatilor publice locale, preluate conform alin. (9), sunt coordonate metodologic de Ministerul Educatiei, prin structurile abilitate, in conformitate cu regulamentul prevazut la art. 29 alin. (13), iar finantarea aferenta acestora este alocata autoritatilor publice locale.
(11) Terenurile si cladirile preluate in baza alin. (9) nu isi pot schimba destinatia, sub sanctiunea prevazuta la art. 146 alin. (14).
(12) Actele de schimbare a destinatiei terenurilor si cladirilor, efectuate cu incalcarea dispozitiilor alin. (11), sunt nule de drept.
Sectiunea a 3-a Baza materiala a invatamantului preuniversitar
Articolul 146
(1) Unitatile de invatamant si de educatie extrascolara pot detine si/sau administra:
a) bunuri proprietate publica – unitatile de invatamant si de educatie extrascolara de stat;
b) bunuri proprietate privata – unitatile de invatamant si de educatie extrascolara particulare;
c) bunuri proprietate publica si/sau privata, in functie de entitatea care le-a infiintat – unitatile de invatamant si de educatie extrascolara confesionale.
(2) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local si sunt administrate de catre consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si sunt administrate de catre acestea prin consiliile de administratie, conform legislatiei in vigoare.
(3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special de stat sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre acestea prin consiliile de administratie.
(4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea DJIP/DMBIP, unitatile de educatie extrascolara de stat, CJRAE/CMBRAE, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP si prin consiliile de administratie ale acestor unitati, respectiv de catre conducatorul acestora, acolo unde nu exista organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor/institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(5) Intelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevazuta la alin. (2)-(4), cuprinde bunuri imobile si mobile afectate in mod direct si special functionarii invatamantului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spatii pentru procesul de invatamant, mijloace de invatamant, bunuri mobile dobandite in urma implementarii de proiecte, cu finantare rambursabila sau nerambursabila, biblioteci, ateliere scolare, ferme didactice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze si complexuri cultural-sportive, tabere scolare, edituri si tipografii, unitati de microproductie, spatii cu destinatia de locuinta, orice alt obiect ce intra in patrimoniul destinat invatamantului si salariatilor din invatamantul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile pe toata durata utilizarii in sistemul de invatamant.
(6) Nu fac parte din domeniul public local, judetean, al municipiului Bucuresti, respectiv al statului, terenurile si cladirile prevazute la alin. (2)-(4), detinute in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, si nici imobilele dobandite in proprietate de catre unitatile de invatamant in baza unor contracte de donatie.
(7) Schimbarea destinatiei bazei materiale a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face pentru activitati care nu influenteaza negativ activitatea didactica si contribuie la dezvoltarea comunitatii locale de catre autoritatile administratiei publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educatiei.
(8) Schimbarea destinatiei terenului folosit de unitatile de invatamant preuniversitar de stat, precum si a spatiilor/cladirilor in care nu se mai desfasoara activitati didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, judetean si national, respectiv pentru activitati care contribuie la dezvoltarea comunitatii locale, in primii 3 ani calendaristici de la incetarea activitatii didactice in spatiul respectiv, de autoritatile administratiei publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educatiei.
(9) Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) si (8), precum si conditiile necesare acordarii acestora se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(10) Termenul pentru solutionarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data inregistrarii solicitarii.
(11) Schimbarea destinatiei terenului folosit de unitatile de invatamant preuniversitar de stat, precum si a spatiilor/cladirilor in care nu se mai desfasoara activitati didactice se poate face dupa primii 3 ani calendaristici de la incetarea activitatii didactice in spatiul respectiv, de catre autoritatile administratiei publice locale, prin hotarare a consiliului local/consiliului judetean, fara avizul conform al Ministerului Educatiei, cu informarea scrisa a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, judetean si national, respectiv pentru activitati care contribuie la dezvoltarea comunitatii locale.
(12) In cazul in care, dupa schimbarea destinatiei spatiilor/cladirilor sau a terenului, activitatea specifica actului educational in context formal, nonformal si informal se poate relua, existand solicitari din partea comunitatii locale sau a DJIP/DMBIP, fiind indeplinite criteriile pentru infiintarea, respectiv extinderea activitatii unei unitati de invatamant preuniversitar de stat, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa reamenajeze si sa readuca imobilul la standardele necesare desfasurarii activitatii educationale sau sa asigure un alt spatiu corespunzator realizarii unui act educational de calitate.
(13) Actele de schimbare a destinatiei bazei materiale efectuate cu incalcarea dispozitiilor alin. (8)-(11) sunt nule de drept.
(14) Schimbarea destinatiei bazei materiale de autoritatile administratiei publice locale, in lipsa avizului conform emis de Ministerul Educatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
(15) Inchirierea terenurilor si cladirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizeaza numai cu avizul conform al Ministerului Educatiei, potrivit reglementarilor legale ce vizeaza inchirierea bunurilor apartinand domeniului public.
Articolul 147
Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei sau unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul invatamantului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face in cartea funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. Privatizarea unitatilor de invatamant de stat este interzisa.
Capitolul XI Raspunderea contraventionala
Articolul 148
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii, in masura in care nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 14 alin. (1), din culpa parintelui sau a reprezentantului legal, in sensul interzicerii participarii beneficiarului direct la programul scolar, se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplica si in cazul refuzului semnarii contractului educational prevazut la art. 14 alin. (4);
b) fapta de nealocare a burselor savarsita de directorul unitatii de invatamant, cu nerespectarea prevederilor art. 108, se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Aceeasi prevedere se aplica si in cazul faptei savarsite de catre directorul unitatii de invatamant de a refuza semnarea contractului educational prevazut la art. 14 alin. (4).
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. a) se fac de catre persoanele imputernicite de primar in acest scop.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre persoanele care au atributii de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educatiei, in urma sesizarii formulate de consiliul de administratie al unitatii de invatamant sau de catre beneficiarii primari ori parintii/reprezentantii legali ai acestora.
(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Raspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercita in conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, sectiunile 3 si 4, in masura in care faptele nu sunt prevazute in Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.