Cele mai ridicate rate ale abandonului şcolar s-au înregistrat în Ţările de Jos (32,2%), Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) şi Estonia (24,4%), iar cele mai scăzute în România (1,5%), Grecia (2,2%) şi Bulgaria (3,5%), scrie Agerpres.
La toate nivelurile de educaţie (scăzut, mediu şi ridicat), cel mai frecvent motiv pentru nefinalizarea unui program educativ a fost că nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor sau a fost prea dificil (42,6% din oamenii care au abandonat sistemul de şcolarizare). Urmează alte motive familiale sau personale (18,5%) şi preferinţa pentru muncă (13,8%). Doar 5,3% au menţionat motivele financiare ca principala cauză pentru care au abandonat educaţia sau formarea profesională.
Motivele legate de programul educativ variază în rândul nivelurilor de educaţie: ele sunt responsabile pentru 28,7% la nivelul scăzut de educaţie, 35,9% la cel mediu şi 50,2% la cel superior.
Totuşi, motivele legate de propria boală sau dizabilitate sunt mai frecvente la nivelul scăzut de educaţie (11,1%) decât la cel mediu (9,8%) sau superior (5,6%).
Similar, alte motive familiale sau personale sunt mai prezente la nivelul scăzut de educaţie (24,6%) decât la cel mediu (21,8%) şi superior (15%), precum şi la preferinţa pentru muncă: 17,7% la nivelul scăzut de educaţie, 15,7% la nivelul mediu şi 11,9% la nivel ridicat.
Abandonul din motive financiare este mai frecvent la nivelul ridicat de educaţie (5,7%) decât la nivelul mediu (4,8%).