Flavia Husar, cofondatoare şi Chief Innovation Officer în cadrul Innovation Labs, vorbeşte despre inovaţie cu aceeaşi naturaleţe cu care un profesor de sport ar vorbi despre antrenament. Pentru că, spune ea, ideile nu cresc singure — au nevoie de exerciţiu, disciplină şi de un mediu în care greşelile sunt permise. De peste un deceniu, Innovation Labs face exact asta: transformă entuziasmul tinerilor pentru tehnologie într-un mecanism real de antreprenoriat.
„Sunt Chief Innovation Officer la Innovation Labs, iar din 2012 rulăm anual un accelerator cu aproximativ 80 de echipe — studenţi, tineri, absolvenţi, cu o medie de vârstă de 23 de ani. În zece săptămâni îi ducem de la idee la MVP, ca în acceleratoarele de tip Y Combinator, dar facem asta acasă, în România — unde, da, suntem pe ultimul loc la inovaţie, din motive multiple”, a descris Flavia Husar activitatea sa, în cadrul evenimentului „Cum transformă companiile din România viitorul prin inovaţie şi sustenabilitate”?. Programul Innovation Labs care împlineşte un deceniu de funcţionare pe piaţa locală, funcţionează ca o punte între mediul academic şi piaţa reală.
„Lucrăm educaţional, prin universităţi — avem parteneriate cu 23 de universităţi. Innovation Labs adaugă peste curriculă: în zece săptămâni ajung de la idee la un MVP testabil cu companii reale. Suntem finanţaţi privat, de companii care cred în inovaţie şi care aleg să prototipeze alături de studenţi.” Privind în urmă, Flavia observă cât de mult s-a transformat ecosistemul de la primele ediţii. „În 2012–2016 era puţin focus pe produse, mai multe hackathoane decât antreprenoriat tech. Din acest motiv a apărut Innovation Labs: la intersecţia dintre educaţie şi antreprenoriat. De la 20 de echipe la hackathon am ajuns la aproximativ 200. Cea mai mare schimbare e de calitate a echipelor, a ideilor şi a potenţialului de a ajunge la utilizatori. Avem peste 50 de poveşti de succes — echipe care au crescut, s-au extins internaţional, au făcut exituri. Ţinta noastră este ca România să nu fie doar locul unde se construieşte software bun, ci şi locul unde se nasc idei care scalează global.” De asemenea, în ultimii ani, AI-ul a devenit un instrument esenţial în program. „Folosim intens inteligenţa artificială pentru prototipare, validare şi customer discovery. Practic, faci lucrurile de zece ori mai repede când o foloseşti bine în product.” Dar chiar şi cu aceste progrese, drumul inovaţiei rămâne dificil. „Marea noastră luptă anuală este să-i scoatem pe studenţii foarte pasionaţi de tehnologie din paradigma «a construi de dragul tehnologiei». Îi împingem în primele două săptămâni să realizeze customer discovery, să vorbească cu minimum zece utilizatori şi să valideze. Revin alţi oameni. Îşi dau seama că trebuie să vorbească mai întâi cu utilizatori, apoi să scrie cod. Mulţi pivotează în două-trei săptămâni.” Dar unele idei aparent imposibile au devenit reale în program. „Un exemplu e TUSPACE, o echipă care a lucrat la un prototip de rachetă pentru lansarea în orbită a microsateliţilor sub 10 kg. Au început ca o idee «nebunească», au obţinut o investiţie de aproximativ 150.000 de euro şi au transformat totul într-un proiect educaţional la Politehnică.” Ideea părea imposibilă, dar au reuşit pentru că au avut disciplina şi perseverenţa să o ducă până la capăt. La nivel macro, Flavia spune că problema României nu este lipsa ideilor, ci lipsa investiţiilor şi a răbdării. „Nu se investeşte suficient în inovaţie — nici public, nici privat. Inovaţia este pe termen lung, cinci-zece ani.”
Pe termen mediu, Innovation Labs vrea să ducă educaţia axată pe inovaţie la scară naţională, să formeze mai multe start-up-uri investibile şi să crească astfel valoarea investiţiilor în România, dar şi să educe în zona de product: „Din 2026 aducem toate echipele din ţară în Bucureşti — din Braşov, Cluj, Sibiu, Iaşi, Timişoara, Suceava — pentru cele zece săptămâni de mentorat. Vrem un nivel şi o competiţie mai mari”. Un pas important în această direcţie este lansarea unei aplicaţii proprii. „Avem în lucru o aplicaţie în versiune beta, care va fi gratuită în România şi va conţine aproximativ 60% din programul Innovation Labs sub formă digitală. O vom distribui prin parteneri — ONG-uri, presă, companii private — sub formă de burse. Va fi un «journey» digital de educaţie în product şi antreprenoriat, iar ţinta este să ajungem la zeci de mii de utilizatori în următorii trei ani.” În tot acest proces, Flavia crede că mentalitatea companiilor va fi decisivă. „Companiile trebuie să creeze departamente de inovaţie lăsate să greşească şi să investească în prototipare şi testare, mai ales în industriile puternic reglementate. Dacă echipele interne sunt prinse în moduri vechi de lucru, adu oameni din exterior. E singura cale să aduci oxigen în organizaţie.” Pentru indivizi, mesajul este la fel de clar. „Nu-ţi fie teamă de AI — învaţă prompt engineering, adică arta de a întreba. Nu trebuie să construieşti modele, ci să ştii cum să le foloseşti. Cu 99 de lei poţi avea acces la informaţie şi productivitate care te mişcă de zece ori mai repede.” Mesajul Flaviei Husar pentru mediul de business românesc este clar: inovaţia nu se predă, se exersează. „Nu e o lecţie pe care o iei dintr-o carte, e un proces. Trebuie antrenată la fel ca un muşchi. Dacă o foloseşti zilnic, devine parte din felul tău de a gândi.”
Carte de vizită: FLAVIA HUSAR, Chief Innovation Officer şi cofondator, Innovation Labs
1. Povestea Flaviei în inovaţie începe din zona tehnică, acolo unde logica şi creativitatea se întâlnesc: a pornit ca programator, a continuat în UX, lucrând direct cu utilizatori şi prototipuri, iar trecerea firească a fost spre product management – un rol aproape necunoscut în România acum un deceniu;
2. Prin Innovation Labs, programul de accelerare pe care îl coordonează, a ajuns să predea product management şi să formeze o nouă generaţie de tineri creatori de produse;
3. Flavia crede că Innovation Labs nu doar lansează start-up-uri, ci „creează” viitorii product managers ai companiilor româneşti — oameni care înţeleg că inovaţia începe mereu cu nevoia utilizatorului.
De la liceu, la investiţii de jumătate de milion de euro
Finala ediţiei 2025 a Innovation Labs (organizată în luna mai) a adus în prim-plan una dintre cele mai promiţătoare generaţii de tineri fondatori români. Marele câştigător al ediţiei, desemnat de juriul competiţiei, a fost MindFood AI – un start-up care le oferă utilizatorilor sfaturi personalizate pentru o alimentaţie echilibrată, bazate pe inteligenţă artificială şi obiceiurile alimentare reale. Echipa a câştigat şi premiul cel mai râvnit al evenimentului: o investiţie de 500.000 de euro din partea fondului Early Game Ventures, partener strategic al Innovation Labs. Alături de MindFood AI, juriul a acordat şi alte trofee care reflectă diversitatea şi maturitatea ecosistemului local de inovaţie. CO2 Angels a câştigat trofeul „Innovation Labs Grand Prize” cu o soluţie AI bazată pe imagini satelitare pentru monitorizarea carbonului din sol, menită să-i ajute pe fermieri să reducă costurile şi să crească productivitatea agricolă. Premiul „Best Emerging Start-up” a revenit echipei Tecky, formată din elevi de liceu, care dezvoltă un agent virtual capabil să automatizeze sarcini repetitive prin comenzi în limbaj natural. Faur.ai a primit trofeul „Best Product” pentru o platformă ce simplifică adoptarea inteligenţei artificiale generative în companii, iar premiul „Public Vote” a fost câştigat de Fynalyze, care construieşte o platformă de agenţi AI dedicaţi instituţiilor financiare. În total, peste 260 de echipe din 11 oraşe s-au înscris în programul din acest an, 80 au intrat în etapa de mentorat şi 17 au ajuns în finală. După 13 ani de existenţă, Innovation Labs rămâne cel mai important program de pre-accelerare din România pentru start-up-uri tehnice — un spaţiu unde ideile născute în universităţi se transformă în produse reale, investiţii şi poveşti de succes.