Comitetul de Experți al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare a Consiliului Europei a publicat joi un nou raport în care evaluează modul în care Serbia a implementat recomandările de acțiune imediată formulate în 2023.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Europei, raportul evidențiază câteva inițiative pozitive, precum introducerea ‘Manualului Național’, un nou instrument didactic obligatoriu pentru toți elevii din învățământul primar și secundar, ce include conținut despre tradiția și cultura minorităților naționale din Serbia, precum și unele proiecte destinate promovării limbilor minoritare în mass-media. Totuși, cele mai multe recomandări formulate de Comitet nu au fost încă puse în aplicare în mod corespunzător.
Comitetul observă că, în mai multe situații, autoritățile naționale s-au limitat la a încuraja consiliile naționale ale minorităților să implementeze recomandările urgente. În același timp, din cauza subfinanțării și a deficitului de personal, capacitatea acestor consilii de a promova eficient utilizarea limbilor regionale și minoritare în viața publică rămâne limitată. Deși subliniază necesitatea consolidării sprijinului financiar și instituțional pentru consiliile naționale, Comitetul atrage atenția că responsabilitatea finală pentru implementarea Cartei revine autorităților statului.
În domeniul educației în limbile minoritare, mai multe limbi (bunjevac, cehă, germană, macedoneană, romani, ucraineană, vlahă) continuă să fie predate exclusiv sau în principal în cadrul disciplinei ‘Limba maternă cu elemente de cultură națională’, cu un volum de două ore pe săptămână. Așa cum Comitetul a subliniat anterior, predarea unei limbi regionale sau minoritare doar două ore pe săptămână nu îndeplinește cerințele minime ale Cartei, în special acolo unde limba nu este utilizată pe scară largă în viața publică și privată, inclusiv în cadrul familiei. Dintre modelele de educație în limbile minoritare existente în Serbia, doar modelul educației bilingve respectă standardele minime ale Cartei. Prin urmare, Comitetul încurajează autoritățile să adopte măsuri proactive, în cooperare cu reprezentanții vorbitorilor limbilor regionale sau minoritare, pentru a introduce educația bilingvă în aceste limbi la toate nivelurile de învățământ.
Una dintre recomandări viza încurajarea vorbitorilor de albaneză, bulgară, croată, maghiară și slovacă să utilizeze aceste limbi în contactele cu autoritățile locale ale instituțiilor statului, precum și facilitarea redactării documentelor în aceste limbi. Deși există posibilitatea formală de a depune cereri în limbile minoritare la anumite instituții (cum ar fi Administrația Fiscală, Poliția, Inspectoratul Muncii sau Casa de Pensii), foarte puține persoane au folosit această opțiune în perioada 2022-2025. Câteva instituții emit documente în limbile regionale sau minoritare (de exemplu, cărți de identitate sau certificate de cetățenie în mai multe limbi), iar unele clădiri ale statului afișează inscripții multilingve. Cu toate acestea, există un deficit considerabil de documente administrative în aceste limbi, inclusiv formulare des utilizate, precum cele pentru permisul de conducere sau înregistrarea reședinței.
Comitetul reiterează că utilizarea limbilor regionale sau minoritare în relația cu autoritățile ar trebui încurajată suplimentar prin introducerea de documente bi- sau multilingve, inclusiv în cadrul serviciilor de guvernare electronică.
Evaluarea se concentrează, de asemenea, pe recomandările specifice privind utilizarea unor limbi regionale și minoritare individuale (albaneză, bosniacă, bulgară, bunjevac, croată, cehă, germană, maghiară, macedoneană, romani, română, ruteană, slovacă și ucraineană) în educație – inclusiv formarea profesorilor -, în contactele cu autoritățile locale și în mass-media.
Recomandările pentru acțiune imediată privind limba română
Prima recomandarea privind limba română este ca autoritățile sârbe să asigure educație în limba română sau în regim bilingv la nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional în Serbia Centrală, în consultare cu reprezentanții vorbitorilor, conform raportului.
Autoritățile sârbe afirmă că Ministerul Educației încurajează Consiliul Național al Minorității Naționale Române, în cooperare cu școlile din regiune, să înceapă procesul de mobilizare a părinților aparținând minorității române pentru introducerea educației în limba română în Serbia Centrală. Nu sunt disponibile informații privind măsurile concrete întreprinse de autorități.
Comitetul de Experți consideră că recomandarea, care datează în esență din 2018, nu a fost încă implementată. Acesta invită autoritățile naționale să sprijine activ măsurile de informare a părinților cu privire la beneficiile educației în limba română sau în regim bilingv la nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional în Serbia Centrală, precum și să faciliteze demersurile Consiliului Național al Minorității Naționale Române pentru introducerea unui astfel de învățământ.
A doua recomandare este ca autoritățile sârbe să faciliteze difuzarea programelor private de radio și televiziune în limba română.
Pentru a facilita difuzarea programelor de radio și televiziune private în limba română, autoritățile naționale din Serbia au sprijinit un proiect de radio în 2023 și un proiect de televiziune în 2024. De asemenea, autoritățile Provinciei Autonome Voivodina au cofinanțat documentare despre patrimoniul cultural, tradițiile, istoria și cultura românilor din Banat.
Comitetul de Experți ia act de sprijinul acordat proiectelor privind utilizarea limbii române la radio și televiziune. Cu toate acestea, în absența unor informații specifice (de exemplu, durata și frecvența difuzării, conținutul, publicul-țintă), nu este clar dacă aceste proiecte au sprijinit efectiv programe în limba română. Prin urmare, Comitetul de Experți nu poate concluziona dacă recomandarea a fost implementată.
În plus, Comitetul de Experți consideră că un singur proiect pentru radio și unul pentru televiziune sunt insuficiente pentru a completa în mod eficient emisiunile publice în limba română. Comitetul reiterează recomandarea de a facilita difuzarea programelor private de radio și televiziune în limba română și solicită autorităților să furnizeze informații specifice privind implementarea acesteia în următorul raport periodic.
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este convenția Consiliului Europei concepută pentru a proteja și promova limbile regionale sau minoritare tradiționale ale statelor părți și pentru a le permite vorbitorilor acestor limbi să le folosească atât în viața privată, cât și în cea publică. Implementarea sa este monitorizată de un Comitet de Experți independent. Tratatul a intrat în vigoare la 1 martie 1998 și este în prezent aplicat în 25 de state. AGERPRES/(AS – redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)