„Nu poți ajusta. Nu poți îmbunătăți. Totul trebuie luat de la zero”

Gabriela Bartic, director executiv BRIO: „Programa a uitat că elevii sunt născuți în 2010, nu în 1810”

O spun răspicat foarte multe voci din sistem, specialiști, experți în educație, profesori, universitari, scriitori, critici literari, cu toții revoltați. Motivul? Nimeni nu înțelege cu ce îl ajută pe un elev de 14 ani să pătrundă în tenebrele trecutului literaturii române și să descopere o limbă care astăzi nici măcar nu se mai vorbește. Pentru că programa școlară la Limba și literatura română este abordată diacronic, într-o formă cronologică, este prezentată de la începuturile existenței sale, din cele mai vechi timpuri. 

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti… A fost odată un elev proaspăt ieșit de pe băncile școlii gimnaziale, care a intrat entuziasmat în clasa a IX-a, având foarte mari așteptări. Un elev avid de cunoaștere, care-și dorește să afle cum să se pregătească pentru viață, pentru realitatea zilei de mâine. Un copil care așteaptă de la școală să-l instruiască pentru joburile viitorului, pentru o carieră de succes. 

Când colo, ce să vezi? Școala îl pregătește pentru trecut, îl obligă să facă un pas înapoi. Într-o eră a tehnologiei, a tehnicii care avansează cu viteza luminii, într-o lume a inteligenței artificiale și a digitalizării masive, elevii de clasa a IX-a vor învăța așa cum se făcea acum 30 de ani.

„Când ajungi la conținuturi, intri într-un muzeu. Mitul, letopisețul, legenda, iluminismul, Școala Ardeleană, memorialistica de călătorie, pașoptismul, realismul, Junimea – primele patru secole de literatură română comprimate în 34 de săptămâni, la 15 ani, cu lecturi integrale de romane și comedii de secol XIX. E o excursie diacronică masivă, perfectă pentru o facultate de litere, dar copleșitoare pentru un elev”, a scris într-un mesaj pe Facebook Gabriela Bartic, directorul Executiv al platformei de testare Brio.ro. „Programa, continuă ea, pare să fi uitat că elevii de astăzi sunt născuți în 2010, nu în 1810”.

Să ne facem c-am făcut ceva. Specialist: „Elevii învață istoria literaturii, dar nu știu să scrie un text argumentativ”

Specialista a explicat că programa concepută pentru clasa a IX-a confundă studiul literaturii cu istoria literaturii, confundă limba română cu lingvistica istorică, confundă analiza cu inventarierea și competențele cu epocile. „Elevii parcurg evoluția alfabetelor, istoria tipăriturilor, circulația textelor, structuri sintactice avansate, variație istorică și dialectală”.

În schimb, nu li se spune absolut nimic despre lumea reală, de azi, în care ei trăiesc. Ei nu știu ce înseamnă fake news, argumentare, text digital, media literacy, discurs public, autori contemporani, literatura ultimilor 30 de ani, teme relevante pentru viața lor. Cu alte cuvinte, elevul nu este format pentru viață, iar programa nu este altceva decât o formă fără fond.

„Elevul de azi învață cine era Coresi, dar nu învață să citească o știre critic. Știe ce e subiectiva, dar nu poate formula un e-mail coerent. Știe ce înseamnă pașoptismul, dar nu poate deconstrui un discurs manipulator. Știe trei definiții ale basmului, dar nu poate scrie un text personal coerent. Și nu e vina lui. E vina noastră, a adulților care îi punem în față un meniu curricular conceput pentru o lume care a încetat să existe”.

Autorii acestei programe sunt lingviști, profesori universitari, oameni respectați în comunitatea academică și didactică, continuă Gabriela Bartic. Sunt pasionați de literatură, experți în limbă. Lucrează, predau, cercetează, scriu cu rigoare și seriozitate – creionează ea profilul experților care, rupți total de realitate, au gândit o programă pentru specialiști, nu pentru copii de 14, 15 ani. 

„O programă pentru oameni ca ei. Pentru cei care iubesc deja literatura. Pentru minți deja structurate, deja câștigate. Dar nu pentru elevii de 15 ani ai anului 2026. Și, mai grav, nu pentru adulții anului 2035 – când acești copii vor termina și ciclul următor”.

Mircea Cărtărescu, mesaj ironic: „Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab?”

Și scriitorul Mircea Cărtărescu a comentat programa la literatură, însă într-un mod ironic la adresa autorilor.  În mesajul publicat pe pagina de Facebook, Cărtărescu făcut referire la faptul că programa școlară pentru literatură nu include niciun autor în viață. 

 „Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva. Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!”

Liviu Papadima, profesor universitar: „Trei decenii întoarcere din drum. „Elevii vor învăța materia cursului meu de la Litere, la anul I”

Liviu Papadima, profesor universitar la Universitatea din București, critic, eseist, istoric și teoretician literar a scris în Contributors un text manifest în care critică dur și asumat „ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”.

Fost decan al Facultății de Litere și fost prorector al Universității din București, Liviu Papadima consideră că actualul proiect readuce studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. „Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor 70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor 80”. 

Papadima a mărturisit că cea mai mare parte dintre autorii recomandați, de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă „materia cursului meu de la Litere la anul I”. Ceea ce este absurd. „ Luptăm împotriva culturii digitale și a IA-ului cu Grigore Alexandrescu și Radu Ionescu?”, se întreabă, retoric, specialistul. 

Acesta a recunoscut cu tristețe că reforma anunțată de minister cu surle și trâmbițe „alunecă într-un conformism detestabil”, iar din Raportul QX gândit de Daniel David „se alege praful și pulberea”. 

Liviu Papadima a precizat că în textul proiectului dat spre consultare publică s-au strecurat o mulțime de aberații. Însă cel mai trist lucru este altul și anume faptul că noua programă nu face nicio referire la nevoile reale ale elevilor. „Ce lipsește cu desăvârșire din acest proiect este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui. Textul e un malaxor al lui «trebuie» – «se recomandă», în actualul jargon educațional, deja osificat de decenii”.

Șerban Iosifescu, expert educațional, despre plăcerea de a citi texte fără relevanță, într-o limbă care nu se mai vorbește

Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional, a analizat pe blogul său personal câteva dintre proiectele de programe noi pentru liceu. La Limba română, scrie specialistul, studiul merge „diacronic”, începând cu literatura veche și oprindu-se  în secolul al XIX-lea. „Oare acesta este cel mai bun mod de a dezvolta plăcerea de a citi, într-o limbă și cu texte fără relevanță pentru elevii de acum (mai ales că vorbim de învățământul obligatoriu)? Chiar mă întreb cum va continua studiul literaturii și, mai ales, cum va fi (dacă va fi) studiată literatură contemporană, mai ales cea din ultimele două decenii (abundentă și interesantă), mult mai aproape de elevi decât Ion Neculce, Anton Pann sau Diderot”.

Fabiola Hosu, vicepreședinte al Coaliției pentru Educație,: „Punct și de la capăt”

Fabiola Hosu, vicepreședinte al Coaliției pentru Educație, pune cu adevărat degetul pe rană: experta nu se ferește să spună adevărul, chiar dacă deranjează: programa școlară pentru literatură este total compromisă, este un eșec răsunător cap-coadă, fără nici o șansă de a mai putea fi ajustată, îmbunătățită. Răul este atât de adânc înfipt încât trebuie retezat de la rădăcină. 

„Nu poți ajusta puțin. Nu poți îmbunătăți. Nu poți adăuga sugestii. Pentru că produsul curricular este, fundamental, greșit construit. Iar în astfel de situații – cum este exemplul programei de Limba și Literatura Română – nu există altă soluție decât să pui punct. Și să reiei procesul de la zero, cu o echipă care pornește cu claritate, coerență și înțelegere reală a competențelor pe care trebuie să le formăm”, a scris specialista pe rețelele de socializare.

Programele școlare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru – învățământ liceal au fost lansate în transparență de Ministerul Educației pe 24 noiembrie și vor sta dezbatere publică timp de 13 zile, până pe 12 decembrie, a anunțat Ministerul Educației într-un comunicat. 

Programele școlare conțin materiile pentru toate disciplinele pe care le vor învăța elevii timp de 4 ani, din clasa IX-a până în clasa a XII-a. Ministrul Daniel David a declarat că această schimbare de paradigmă vine după aproape 20 de ani și îi vizează pe elevii care anul acesta termină clasa a VIII-a.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE