Ministrul Educației, Daniel David, a declarat săptămâna trecută că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice“. Reacțiile nu au întârziat să apară.
Ministrul cel mai criticat din Guvernul Bolojan a adăugat că, din moment ce copiii vin la școală cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, „este treaba profesorilor ca, pornind de la o normalitate, copiilor să le transmiți acele competențe“. Este o necunoscută de ce crede ministrul că inteligența și creativitatea sunt o regulă pentru toți copiii care pășesc pentru prima oară într-o sală de clasă.
De la preluarea mandatului, ministrul Daniel David nu a luat nicio măsură pentru diminuarea analfabetismului funcțional, deși în mod declarativ s-a arătat preocupat în cea mai mare măsură de acest flagel care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană.
Revenind la declarația ministrului David, care a pus anatema în bloc asupra cadrelor didactice, amintim că în primăvară anunța o metodologie mai complexă pentru evaluarea acestora, în care să fie implicați și părinții și chiar și elevii. Nu s-a mai auzit nimic de acea metodologie, care oricum ar fi trebuit să fie supusă dezbaterii publice, în speță profesorilor.
Mulți profesori titulari au dispărut din sistemul de învățământ
Educația este domeniul cel mai afectat de măsurile de austeritate cuprinse în Legea 141/2025, așa-numita „lege Bolojan“, care vizează peste 200.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar.
Norma didactică săptămânală care a crescut cu două ore, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea școlilor, scăderea tarifului pentru plata cu ora și, nu în ultimul rând, nivelul scăzut al salariilor au făcut ca meseria de dascăl să nu mai fie atrăgătoare.
Numai în ultimul an 17.000 de profesori titulari au dispărut din sistemul de învățământ, fie prin pensionare, fie prin angajarea în domenii mai bine plătite, fie prin găsirea unui loc de muncă în străinătate.
Deși în anul școlar în curs numărul profesorilor suplinitori a scăzut la jumătate față de anul școlar 2023-2024, proporția în momentul de față este de un profesor suplinitor la șase profesori titulari.
Aici nu e vorba neapărat de nivelul de pregătire, pentru că de multe ori un profesor suplinitor e mai bine pregătit decât unul titular, ci de siguranța postului care duce mai departe la gradul de implicare a profesorului angajat pe durată determinată.
Dezvoltarea gândirii critice, obiectiv major pentru reforma Educației
Analfabetismul funcțional și abandonul școlar au fost introduse pentru prima dată în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030, document prezentat de președintele Nicușor Dan.
Proiectul este în dezbatere publică și urmează să fie prezentat în plenul Parlamentului pe 26 noiembrie. Actualul președinte inclusese în programul său pentru alegerile prezidențiale analfabetismul funcțional ca fiind o problemă de securitate națională, spunând în repetate rânduri că România trebuie să apeleze la specialiști, întrucât „sistemul public nu poate genera o viziune pentru educație“.
Pentru prima dată într-un program prezidențial apărea ca temă „dezvoltarea gândirii critice“. Revizuirea programelor școlare va trebui să țină cont în primul rând de acest obiectiv, menit să reducă rata analfabetismului funcțional, însă pentru aceasta e nevoie de instruirea profesorilor, unii dintre ei fiind cu totul străini de importanța acestei ținte pedagogice și nu numai.
Noua Strategie Națională de Apărare include și o țintă până acum străină sistemului de învățământ, anume alfabetizarea media. Potrivit documentului, nivelul scăzut al cunoașterii realității prin intermediul mass-media vulnerabilizează societatea în fața manipulării, a extremismului și a doctrinelor radicale. Instrumentul acesta de cunoaștere îi poate feri pe tineri de seducția unor personaje de genul Călin Georgescu, care vor să ajungă la vârful puterii prin intermediul unor fantasmagorii de adormit copiii.