„Deja intrăm într-o sferă penală”

Grevele din educație, blocate de noul contract colectiv de muncă

În sistemul educațional din România nu vor putea fi organizate greve în următorii cel puțin doi ani, cât timp este în vigoare contractul colectiv de muncă semnat recent de sindicatele din învățământ. 

Afirmația a fost făcută de avocatul Alexandru Bajdechi, specialist în dreptul muncii și legislație educațională, în emisiunea „Viitor pentru România” difuzată la Prima News.

Potrivit acestuia, existența contractului colectiv încheiat în vară blochează legal declanșarea unui conflict de muncă.

„Nu va exista nicio grevă pentru că în momentul de faţă există un contract colectiv de muncă. Drept urmare, nu poate fi demarat un conflict de muncă pentru că ai un contract colectiv de muncă”, a explicat Bajdechi, conform News.

Greva poate deveni infracțiune

Avocatul a avertizat că orice acțiune de protest declanșată în afara procedurilor prevăzute de lege poate avea consecințe grave pentru organizatori și participanți.

„Dacă se declanşează o grevă fără respectarea legii dialogului social, angajatorul poate să se adreseze tribunalului, să declare acea grevă ilegală. Dacă ea este continuată, deja intrăm într-o sferă penală. N-o să-şi asume nimeni aşa ceva”, a precizat acesta.

Recomandări

Motivele pentru care Luxemburgul a devenit atractiv pentru oamenii de afaceri români

Bajdechi a amintit că, deși în spațiul public au existat discuții despre o grevă la începutul noului an școlar, această nu s-a materializat. Însă anul școlar a început cu proteste.

„Nu a existat nicio grevă. Nu va exista nicio grevă”, a subliniat avocatul.

„Demisii silențioase”, efectul posibil al lipsei de protest colectiv

Avocatul a atras atenția că imposibilitatea declanșării unor greve ar putea duce la apariția fenomenului numit de el „demisii silențioase”, profesori care aleg să părăsească sistemul pentru a-și exprima nemulțumirea, în lipsa altor instrumente instituționale de protest.

În cadrul emisiunii, au fost discutate și aspecte privind conflictul de interese în rândul liderilor sindicali din educație, precum și modificările introduse prin Legea 141, referitoare la degrevarea de ore pentru activități sindicale.

Avocatul a menționat existența unor situații în care lideri sindicali sunt salarizați simultan de sindicat, de unitatea de învățământ sau chiar de Ministerul Educației, ceea ce poate ridica probleme de compatibilitate.

În final, Alexandru Bajdechi a subliniat că rolul sindicatelor în educație rămâne un subiect deschis, care ar trebui reluat în dezbaterile publice, cu participarea reprezentanților organizațiilor sindicale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE