Rezultatele sondajului reflectă o nemulțumire profundă față de calitatea educației în multe țări europene, inclusiv România, unde peste jumătate dintre respondenți consideră sistemul educațional ca fiind slab.
Europenii sunt printre cei mai critici față de sistemele lor de educație. În Ungaria, Franța și România, peste jumătate dintre respondenți cred că sistemul educațional are nevoie de îmbunătățiri. Și în Germania, Spania, Italia și Belgia, părerile sunt mai degrabă critice. Totuși, opiniile sunt mai pozitive în Irlanda, unde 71% spun că educația este într-o stare bună, și în Marea Britanie aproape jumătate dintre oameni au o opinie pozitivă.
Percepția asupra educației din România rămâne una negativă: doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional este de calitate. Este al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru. Același studiu, realizat și în 2024, arăta un rezultat similar – doar 11% dintre români evaluau atunci calitatea învățământului ca fiind „bună”.
Printre principalele provocări identificate în sistemul educațional din România se numără:
- Programa învechită – menționată de 51% dintre respondenți, același procent ca în 2024.
- Formarea inadecvată a profesorilor – semnalată de 38% dintre respondenți, în scădere față de 2024, când era indicată de 45%.
- Rate ridicate de abandon școlar – 34% dintre respondenți au menționat această problemă, un procent apropiat de cel din 2024 (36%).
Tendințele arată o stagnare, nu o schimbare reală
Deși se vorbește tot mai des despre reforme în educație, iar subiectul este prezent în spațiul public, percepția românilor rămâne neschimbată. Problemele structurale persistă, iar micile variații în procente nu par să reflecte un progres real, ci mai degrabă o plafonare a așteptărilor. În lipsa unor măsuri concrete și vizibile, încrederea în sistemul educațional continuă să fie extrem de scăzută.
Bunăstarea tinerilor
La nivel global, în medie, 33% dintre respondenți consideră că sănătatea mintală este cea mai mare provocare pentru tineri, înaintea inegalității (28%), bullying-ului (26%) și rețelelor sociale (25%). În România 71% dintre consideră că bullying-ul și presiunea socială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii.
Siguranța digitală
La nivel global, există un sprijin considerabil pentru ideea de a limita accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. În medie, 71% dintre respondenții din cele 30 de țări analizate consideră că minorii nu ar trebui să folosească aceste platforme. Părinții cu copii de vârstă școlară sunt chiar mai convinși: 74% dintre ei susțin această măsură.
În România, tot mai mulți oameni cred că ar fi bine ca rețelele sociale să nu fie accesibile copiilor sub 14 ani. Această opinie arată o grijă tot mai mare față de siguranța celor mici în mediul online.
Într-o lume în care sănătatea mintală a devenit un subiect central în discursul public, părinții români se regăsesc într-un punct de echilibru fragil, în care grijile pentru bunăstarea emoțională a copiilor se împletesc cu preocupările tradiționale pentru sănătatea fizică. Părinții sunt tot mai conștienți de impactul anxietății, stresului și presiunii sociale asupra dezvoltării celor mici.
Sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație de tineri tot mai vulnerabili emoțional. Lipsa reformelor reale, profesorii insuficient sprijiniți și programele învechite contribuie la pierderea încrederii în educație și un sistem care pare să piardă tot mai mulți copii pe drum.
În același timp, bullying-ul, presiunea socială și lipsa sprijinului pentru sănătatea mintală devin probleme majore. E clar că nu mai e vorba doar despre școală, ci despre cum pregătim un mediu sigur și echilibrat pentru viitorul copiilor noștri.
explică Irina Nicolaescu (Aldeșiu), Client Director, Ipsos Romania.
Despre studiu
Ipsos a intervievat online 23.700 de persoane, în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025, în 30 de țări. Au fost stabilite cote pentru a asigura reprezentativitatea, iar datele au fost ponderate în funcție de profilul demografic cunoscut al fiecărei țări. Eșantionul a inclus aproximativ 500 de persoane în România.
Anul viitor, Ipsos România, agenția de cercetare full-service, va aniversa un sfert de secol de prezență pe piața locală.